Plângere contravenţională. Decizia nr. 214/2013. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 214/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 2112/189/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 214/R/2013

Ședința publică de la 18 Februarie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L.-M. B.

Judecător G. F.

Judecător A. C.

Grefier F. P.

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul P. . cu sediul în . în contradictoriu cu intimatul V. D. domiciliat în com. Fruntișeni, . împotriva sentinței civile nr.3543 din 27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este declarat în termen, motivat, nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;

Instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 al.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de față,

Prin sentința civilă nr.3543 din 27.11.2012 Judecătoria Bârlad a respins sesizarea reclamantei P. . sancțiunii constând în prestarea unei activități în folosul comunității, stabilită pentru pârâtul V. D. prin sentința civilă nr.2473 din 29.09.2011 a Judecătoriei Bârlad, cu sancțiunea amenzii.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 2473 din 29.09.2011 a Judecătoriei Bârlad s-a admis cererea IPJ V. și s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 80 lei, aplicată pârâtului V. D. prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 24.11.2010, cu sancțiunea prestării a 50 de ore de muncă în folosul comunității.

S-a mai reținut că pârâtul nu s-a prezentat la sediul Primăriei pentru executarea sancțiunii.

Reclamantul nu a depus nici o dovadă cu privire la înștiințarea pârâtului despre prezentarea sa pentru efectuarea celor 50 ore de muncă în folosul comunității.

De asemenea, instanța a reținut că înlocuirea sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității cu sancțiunea amenzii este prevăzută de art. 21 din OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității, în situația unică și specială prevăzută de art.6 din OG nr.55/2002, în care prestarea activității în folosul comunității se stabilește încă de la început de către instanță, atunci când, pentru o faptă contravențională, organul constatator apreciază că amenda este neîndestulătoare, nu și în situația prevăzută de art.391 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, când contravenientul nu achită amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, situație avută în vedere de instanță atunci când a pronunțat sentința civilă nr. 2473 din 29.09.2011.

Față de considerentele arătate mai sus și având în vedere că nu este posibilă o înlocuire la nesfârșit a unei sancțiuni, instanța a respins sesizarea.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal recurentul P. . criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:

Se susține că numitul V. D. a fost înștiințat personal de către viceprimarul comunei, precum și de către un alt funcționar din cadrul primăriei, chiar dacă în conformitate cu art. 15 alin. 2 din O.G. nr. 55/2002, mandatul de executare i-a fost comunicat, de către instanță, și contravenientului, iar conform art. 20 acesta era obligat să se prezinte de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la primirea mandatului de executare, la primarul comunei, pentru luarea în evidență și executarea sancțiunii. Consideră recurenta că nerespectarea obligației conduce la aplicarea art. 21 din actul normativ amintit mai sus.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, instanța de control judiciar a constatat că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

In mod corect prima instanță a constatat inaplicabilitatea dispozițiilor art. 21 din O.G. nr. 55/2002 la situația numitului V. D., concluzionând că nu este posibilă o înlocuire la nesfârșit a unei sancțiuni.

În consecință, față de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu este incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. Civ. sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de P. comunei Fruntișeni împotriva sentinței civile nr.3543 din 27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2013.

Președinte,

L.-M. B.

Judecător,

G. F.

Judecător,

A. C.

Grefier,

F. P.

Red./tehred.F.G.

2ex./2.04.2013

J..fond:N. L.

F.P. 20 Februarie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 214/2013. Tribunalul VASLUI