Succesiune. Decizia nr. 1286/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1286/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 301/333/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1286/R/2013
Ședința publică de la 29 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. R. I.
Judecător A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare soluționarea cererii de recurs declarată de către reclamanta S. M. domiciliată în V., . și domiciliul procesual ales la C.. Av. Cozlosche N. din V., ., scara A, etaj 1, ., în contradictoriu cu intimații - pârâți S. L., domiciliat în V., ., scara A, parter, ., S. N.-A., domiciliat în V., ., scara A, parter, . și S. D.-M., domiciliat în V., ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 2654/05.07.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect partaj succesoral.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că în termenul de amânare a pronunțări, nu s-au înaintat la dosar concluzii scrise;
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 22 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea cauzei astăzi, 29 octombrie 2013, dându-se decizia de față:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2654 din 05.07.2013 a Judecătoriei V. a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâții: S. L., S. N.-A., și S. D.-M..
S-a constatat că la data de 1.12.2011 a decedat S. N., moștenitorii legali rămânând:
- reclamanta S. M. în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 5/8 din masa succesorală;
- pârâtul S. L. – în calitate de descendent de gradul I cu o cotă de 3/24 din masa succesorală;
- pârâtul S. N.-A. – în calitate de descendent de gradul I cu o cotă de 3/24 din masa succesorală;
- pârâtul S. D.-M. – în calitate de descendent de gradul I cu o cotă de 3/24 din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului S. N. are în componență următoarele bunuri imobile:
- 7408 mp teren [408 mp (2162 lei) – intravilan .; 7000 mp (8286 lei) – extravilan .], în valoare de 10.448 lei, atribuiți prin Sentința Civilă nr. 5103/18.11.1998 și Decizia nr. 1148/25.10.2000, identificați prin raporul de expertiză B. O.-P.;
- imobile-construcții (C1 – C10) situate în . – identificate în raportul de expertiză inginer H. Laurian, în valoare totală de 38.546,70 lei ;
- teren aferent imobilelor-construcții, cu destinația curți-construcții – 609 mp (anexa 5 – raport expertiză H. Laurian), în valoare de 1563,90 lei, identificați prin raportul de expertiză H. Laurian (contur: 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-4).
A fost respinsă cererea reclamantei privind includerea în masa succesorală a bunurilor – mobile. S-a constatat că masa succesorală are o valoare totală de 50.558,6 lei. S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților.
S-a atribuit reclamantei S. M. lotul format din următoarele bunuri-imobile: - varianta nr. 1 – lotizare (raport de expertiză H. Laurian), lot 2, teren în suprafață de 408 mp – vie și lot 4- raport de expertiză B. O. – P. și extravilan i s-a atribuit, suprafața totală de 1750 mp.
S-a atribut pârâților S. L., S. N.-A. și S. D.-M.:
- lotul nr. 1, varianta 1 – expertiza H. Laurian definit de punctele: A-B-6-7-8-9-10-11-A (anexa 7) având în componență: C1- casa de locuit-sdc-69,71 mp; beci sub casa de locuit cu ., C6-fântână; C7 – alei betonate; C8 – împrejmuire la drum sătesc, C9 – poartă metalică, C10 – schelet țeavă și teren aferent de 391,50 mp în valoare totală de 31.988,37 lei.
S-a atribuit pârâtului S. L. lotul nr. 1 din expertiza B. O. –P. –
Extravilan, suprafața totală de 1750 m.p., astfel:
- 387,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 1550 mp. (perimetrul format de punctele 1-2-3-4 - parte din ..p.(arabil) din . CIOATE 2, suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996,conform reprezentării din pagina nr.2 a Anexei nr.2 –schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 1", pentru evitarea fragmentarii exagerate, și asigurarea accesului către
loturile nou formate, loturile 1, 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 1 - 1/3 din suprafața de 1162,50 m.p., respectiv suprafața totală de 387,50m.p. – ÎN INDIVIZIUNE din . - 1162,50 m.p.- perimetrul format de punctele 2-3-14-13-2,
- 125 m.p. din suprafața de teren în sumă de 500 mp. (perimetrul format de punctele 5-6-7-8-5- parte din ..p.(pădure) din . P. D., suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998ajudecătorieiVasluiîndosarul1062/1996,conform reprezentării din pagina nr.2 a Anexeinr.2 - schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 2", pentru evitarea fragmentării exagerate, și asigurarea accesului către
loturile nou formate, loturile 1, 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 1 - 1/3 din suprafața de 375 m.p., respectiv suprafața totală de 125 m.p. - ÎN INDIVIZIUNE din . PD - 375 m.p.- perimetrul format de punctele 6-7-16-15-6;
- 1237,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 4950 mp. (perimetrul format de punctele 9-10-11-12-9 - parte din ..p.(arabil) din . L. 1,suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996, conform reprezentării din pagina nr.3 a Anexei nr.2- schița„EXTRAVILAN Amplasamentul nr.3".
Lotul nr. 1 - în suprafață totală de 1237,50 m.p. și compus din parcelele:
- 2A - 1077,83 m.p.- perimetrul format de punctele 10-24-23-22-10;
- 159,67 m.p. - parte din . format de punctele 20-23-24-11-19-20, respectiv 1/3 din suprafața de 479 m.p. cu destinația de cale acces.
S-a atribuit pârâtului S. N.-A. lotul nr.2 din expertiza B. O.-P. format din:
Extravilan, suprafața totală de 1750 m.p., astfel:
- 387,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 1550 mp. (perimetrul format de punctele 1-2-3-4 - parte din ..p.(arabil) din . CIOATE 2,suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996,conform reprezentării din pagina nr.2 a Anexei nr.2-schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 1", pentru evitarea fragmentării exagerate, și asigurarea accesului către
loturile nou formate, loturile 1, 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 2 - 1/3 din suprafața de 1162,50 m.p., respectiv suprafața totală de 387,50 m.p. - ÎN INDIVIZIUNE din . - 1162,50 m.p.- perimetrul format de punctele 2-3-14-13-2;
- 125 m.p. din suprafața de teren în sumă de 500 mp. (perimetrul format depunctele 5-6-7-8-5- parte din ..p.(pădure) din . P. D.,suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996,conform reprezentării din paginanr.2 a Anexei nr.2 - schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 2", pentru evitarea fragmentării exagerate, și asigurarea accesului către
loturile nou formate, loturile 1, 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 2 - 1/3 din suprafața de 375 m.p., respectiv suprafața totală de 125 m.p. - ÎN INDIVIZIUNE din . - 375 m.p.- perimetrul format de punctele 6-7-16-15-6;
- 1237,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 4950 mp. (perimetrul format de punctele 9-10-11-12-9 - parte din ..p.(arabil) din . L. 1, suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul1062/1996, conform reprezentării din pagina nr.3 a Anexei nr.2-schița„EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 3" .
Lotul nr. 2 - în suprafață totală de 1237,50 m.p. și compus din parcelele:
- 3A - 1077,83 m p.- perimetrul format de punctele 20-21-22-236-20;
-159,67 m.p. - parte din . format de punctele 20-23-24-11-19-20, respectiv 1/3 din suprafața de 479 m.p. cu destinația de cale acces.
S-a atribuit pârâtului S. D.-M. lotul nr. 3 din expertiza B. O.-P. format din:
Extravilan, suprafața totală de 1750 m.p., astfel:
- 387,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 1550 mp. (perimetrul format de punctele 1-2-3-4 - parte din ..p.(arabil) din . CIOATE 2,suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996 conform reprezentării din pagina nr. 2 a Anexei nr. 2 - schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 1", pentru evitarea fragmentării exagerate, și asigurarea accesului către loturile nou formate, loturile 1. 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 3 - 1/3 din suprafața de 1162.50 m.p., respectiv suprafața totală de 387,50 m.p. - ÎN INDIVIZIUNE din . - 1162,50 m.p.- perimetrul format de punctele 2-3-14-13-2;
- 125 m.p. din suprafața de teren în sumă dc 500 mp. (perimetrul format de punctele 5-6-7-8-5- parte din ..p.(pădure) din . P. D., suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996,conform reprezentării din pagina nr.2 a Anexei nr.2-schița„EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 2", pentru evitarea fragmentării exagerate, și asigurarea accesului către
loturile nou formate, loturile 1, 2 și 3 sunt formate din suprafețe atribuite în indiviziune, astfel:
Lotul nr. 3 - 1/3 din suprafața de 375 m.p., respectiv suprafață totală de 125 mp. - ÎN INDIVIZIUNE din . - 375 m.p.- perimetrul format de punctele 6-7-16-15-6;
- 1237,50 m.p. din suprafața de teren în sumă de 4950 mp. (perimetrul format de punctele 9-10-11-12-9 - parte din ..p.(arabil) din . L. 1, suprafață înscrisă în Sentința civilă nr. 5103 din 18.11.1998 a Judecătoriei V. în dosarul 1062/1996, conform reprezentării din pagina nr. 3 a Anexei nr. 2 - schița „EXTRAVILAN Amplasamentul nr. 3" .
Lotul nr. 3 - în suprafață totală de 1237,50 m.p. și compus din parcelele:
- 4A - 1077,83 m.p.- perimetrul format de punctele17-21-20-19-18-17;
- 159,67 m.p. - parte din . format de punctele 20-23-24-11-19-20, respectiv 1/3 din suprafața de 479 m.p. cu destinația de cale acces;
Au fost obligați pârâții să achite reclamantei suma de 11.933,07 lei cu titlul de sultă (imobile-construcții).
A fost obligată reclamanta să achite pârâților suma de 810,75 lei – contravaloare cotă cuvenită copartajanților pârâți [teren – vie – 408 mp –în acte (435 mp real măsurată)]. S-a dispus compensarea onorariile de avocat.
Au fost obligați pârâții să achite statului suma de 874,76 lei acordată reclamantei cu titlul de ajutor public judiciar. A fost obligată reclamanta să restituie statului suma de 1632,99 lei acordată cu titlul de ajutor public judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 1.12.2011 a decedat S. M. N., moștenitorii legali rămânând: reclamanta S. M., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 5/8 din masa succesorală și pârâții S. L., S. N.-A., și S. D.-M., fiecare cu câte o cotă de 3/24 din masa succesorală.
Prin sentința civilă nr. 5103/18.11.1999 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr. 1062/1996, au fost atribuite autorului-defunct S. N. – lotul format din următoarele suprafețe: 4950 mp - „L.”; 1550 mp - „Cioate II”, 592 mp – intravilan; 500 mp – „P.”, urmare a partajului realizat în baza titlului de proprietate nr. 793/_.
Prin Decizia civilă nr. 1148/A/25.10.2000 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr. 3018/1999 ce a admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 5103/1998 a fost atribuită autorului S. N. și suprafața de 408 mp – vie – sola 49, ./4.
Adeverința nr. 71/10.01.2012 și certificatul de atestare fiscală emise de Primăria Costești a atestat că în rolul fiscal al autorului-defunct(nr. 2076) figurează ca înscrise imobilele construcții edificate în anul 1996.
Potrivit art. 651 Vechiul cod civil – „Succesiunile se deschid prin moarte” sau potrivit art. 954 alin. 1 Noul Cod civil - …. „Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia” ….., acest moment prezentând interes din mai multe puncte de vedere și anume: stabilirea persoanelor chemate la moștenire, curgerea termenului pentru acceptarea sau renunțarea la succesiune; compunerea și starea masei succesorale, legea aplicabilă moștenirii.
Ca atare, momentul decesului autorului S. M. N. a marcat momentul deschiderii succesiunii, masa succesorală având ca și componente bunurile imobile construcții și terenuri, descrise, menționate în expertizele tehnice de specialitate prin amplasament vecinătăți, valoare și evidențiate în dispozitivul hotărârii.
Nu au fost incluse în masa partajabilă bunurile mobile arătate în cererea introductivă – cererea urmând a fi respinsă – motivat de faptul că era necesară în primul rând probarea existenței acestora, a posesiei, probatoriul testimonial fiind lacunar, martorii nefăcând trimitere la situația unor astfel de bunuri mobile, ceea ce denotă gradul superficial în care aceștia au memorizat și stocat faptele din acest punct de vedere.
Informațiile deținute de martori nu au fost suficiente, nefiind posibilă o confruntare a dispozițiilor acestora cu alte împrejurări de fapt ale speței.
Raportat celor expuse, în baza art. 1143 Cod civil (sau 728 Cod civil), ce stipulează că nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, instanța va admite în parte acțiunea reclamantei și va dispune ieșirea din indiviziune a părților, atribuind acestora loturi potrivit dispozitivului hotărârii.
Potrivit dispozițiilor art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă „la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvin fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților”.
Având în vedere art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă „la formarea și atribuirea loturilor instanța a ținut seama, după caz și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților”.
Având în vedere că în cauză s-a solicutat ieșirea din indiviziune asupra unui imobil casă de locuit, anexe, teren, dintre criteriile enunțate în textul de lege citat, trebuie avute în vedere posesia, poziția părților exprimate pe parcursul cercetării judecătorești (concluziile scrise), posibilitatea folosirii, crearea unor loturi echitabile.
Varianta dispusă în dispozitiv era cea care se apropia cel mai mult de exigențele privind aplicarea criteriilor legale ale împărțelii judiciare, se creea un echilibru în ceea ce privește loturile atribuire în raport de cotele cuvenite.
Instanța a obligat la plata contravalorii cotei cuvenită copartajanților sau a sultelor, potrivit dispozitivului hotărârii.
Deși pârâții au făcut trimitere pe parcursul cercetării judecătorești, la ipoteza atribuirii către S. N.-A. a imobilului – casă de locuit, prin concluziile asupra fondului cauzei (pag. 289) pârâții au solicitat atribuirea lotului care să cuprindă imobilul – casă de locuit, ca atare, a fost respectat principiul disponibilității (deși cauza are ca obiect ieșirea din indiviziune), instanța soluționând cererea în limitele cadrului procesual fixat.
A atribuit pârâților imobilul casă de locuit din următoarele considerente:
Atunci când din mama partajabilă face parte și o locuință, lichidarea stării de indiviziune trebuie făcută, de regulă, prin atribuirea acesteia unuia din copărtași, și anume aceluia care potrivit probelor apare mai îndreptățit să o primească, iar la atribuirea bunului – imobil casă de locuit se iau în considerare o multitudine de criterii: nevoile de locuință ale fiecărei părți, folosirea bunului – imobil de unul din copărtași, îmbunătățirile realizate cu acordul celorlalți succesibili posibilitatea plății unei sulte împovărătoare.
Esențial este că aceste criterii de atribuire să fie apreciate în concret, făcând împărțeala, făcând împărțeala în așa fel încât ca să răspundă eticii și echității și să satisfacă nevoile copărtașilor.
Deși într-o variantă de lotizare expusă de expert (varianta 2) imobilul – locuință apare ca partajabil în natură, putând fi create unități locative distincte, cu fluxuri de circulație distincte,pentru care reclamanta a optat prin concluziile scrise, instanța apreciază că varianta nu este optimă întrucât pe de o parte partajarea în fizic ar accentua starea conflictuală evidentă și exprimată de părți prin poziția procesuală adoptată, și această lotizare ar fi posibilă doar în condițiile în care coindivizarii ar putea gospodări împreună, iar pe de altă parte, lucrările (lit. a – f) propuse pentru delimitarea loturilor (anexa 8) presupun o altă complexitate față de varianta 1 (lit. a și b).
Reclamanta a optat și pentru varianta 1, lotul 1 în care apărea ca și componentă casa de locuit, însă plecând de la parte din criteriile de atribuire ale bunului imobil pe care practica le-a creat, - sulta împovărătoare sau posesia imobiliară – instanța a apreciat că sulta ce trebuia suportată în această variantă (11.933,07 lei) era mult prea mare față de posibilitățile financiare ale reclamantei (pensia de 350 lei), suma putând afecta întreținerea, în condițiile în care reclamanta a beneficiat pentru susținerea procesului și de dispozițiile OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar.
În ceea ce privește posesia imobiliară s-a reținut din probatoriul testimonial faptul că reclamanta nu a mai gospodărit cu defunctul - soț în ultimii 3-4 ani înainte de decesul acestuia, de întreținerea imobilelor s-ar ocupa pârâtul S. N.-A., iar în casa de locuit nu locuiește nici o parte litigantă (depozițiile martorilor C. V. și S. D.).
Declarațiile sau aspectele expuse în aceeași depoziție de martorii P. M. sau S. V.-Ticulai, apăreau ca și contradictorii, sau au depins de intensitatea cu care informațiile au trecut prin conștiința proprie.
Astfel, deși martora P. M. a subliniat faptul că reclamanta lucrează terenul aferent casei de locuit, în aceeași depoziție aduce la cunoștință perioada de 4 ani în care reclamanta a fost plecată din domiciliul comun și la întoarcere a sesizat prezența lacătului pe poartă, ceea ce denotă o imposibilitate faptică de a efectua lucrări agricole pe terenul din intravilan.
În aceeași idee și în depoziția martorului S. V.-Ticulai apăreau expuneri contradictorii.
Astfel, deși în preambulul declarației acesta releva faptul că nu i-a cunoscut pe copiii defunctului, nu le-a sesizat prezența în gospodărie, în finalul depoziției a invocat contribuția acestora la tradițiile creștinești respectate și ocazionate de decesul autorului lor, ceea ce denota gradul superficial în care a memorizat și stocat faptele.
Ceea ce era însă important prin această depoziție era existența și a unei alte construcții pe terenul din intravilan, ce potrivit obiecțiunilor (fila 219) reclamantei a fost edificată cu destinație de locuință și prin formarea lotului distinct a fost atribuită acesteia și terenul – vie în continuarea lotului atribuit.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a reținut că acestea erau în cuantum total de 7298,5 lei( 2928,3 lei – suportate de reclamantă; 1862 lei suportate de pârâți și 2507,75 lei – pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.
Având în vedere natura cauzei, dubla calitate a părților de reclamant și pârât, precum și dispozițiile art. 277 Cod procedură civilă („dacă sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei au fost obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei”), instanța a reținut că toate cheltuielile de judecată au profitat în egală măsură părților din prezenta cauză.
Pârâții au achitat în cauză suma de 1862 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată și prin plata sumei de 874,76 lei, a reieșit un cuantum total de 2736,76 lei (cota de 3/8 din suma de 7298,5 lei – total cheltuieli de judecată.
Referitor la cheltuielile de judecată în cuantum de 2507,75 lei pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, suma fiind avansată de stat, instanța reține în primul rând că potrivit art. 18 din OUG 51/2008, „cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume”. Specific cauzelor de partaj judiciar este faptul că toate cheltuielile de judecată profită părților proporțional cu cota lor succesorală, astfel încât, cu privire la cheltuielile procesuale ale uneia din părți, există obligația celeilalte de a achita corespunzător cotei sale, considerându-se astfel că a căzut în pretenții în această proporție.
În aceste condiții, pârâții au fost obligați să achite statului 874,76 lei, corespunzător cu cota lor parte.
În aceste condiții, a rezultat că reclamanta a beneficiat efectiv de un ajutor public judiciar în cuantum de 1632,99 lei și, întrucât art. 50 alin.2 din OUG nr. 51/2008 prevede că „în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public”, față de valoarea bunurilor primite în lot, instanța va obliga reclamanta să restituie statului suma de 1632,99 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. M., invocând următoarele motive:
1. Instanța nejustificat nu a avut în vedere la atribuirea casei de locuit C1, faptul că reclamanta S. M. deținea cota de 5/8 din imobil, nevoia acesteia de locuință, vârsta înaintată de 65 ani(n.21.02.1948) și posibilitatea redusă de a construi o nouă locuință dintr-o pensie de 350 lei/lună, astfel că nu i-a atribuit lotul solicitat nr. 1, din varianta nr.2 de lotizare, prezentată grafic în anexa nr.8 de către expertul H. Laurian, în răspunsul la obiectiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară în construcții și la precizările cerute de instanță, care cuprinde holul nr. 1, camera nr. 2 și camera nr. 4, 50 % din holul nr.3, accesul la beci și beciul propriu-zis, fântâna, alei betonate, împrejmuiri plus suprafața de teren de 304,50 m.p., toate în valoare de 23.896,70 lei, fiind identificate în anexa nr. 8 prin punctele de contur A-B-C-D-E-F-G-H-6-7-8-A, evidențiate cu culoarea verde pe planșă.
2.Instanța nu a luat în considerație motivele justificate ale reclamantei pentru aplicarea acestei variante nr. 2 de lotizare(anexa nr.8), unde a solicitat atribuirea lotului nr. 1, după cum urmează:
-cotă de 5/8 din valoarea totală a imobilului de 40.110,60 lei = 25.069,12 lei;
- valoarea lotului nr.l =23.896,70 lei;
-diferența de plată lotul nr.2 către lotul nr.l (pârâții către reclamantă) =1.172,42 lei;
-lucrările pentru delimitarea celor două loturi nu sunt deosebit de costisitoare(împrejmuiri pe distanțe mici, un perete despărțitor pe holul nr.3 la imobilul C 1, nu va fi nevoie de coș de fum întrucât reclamanta va folosi aparate electrice pentru încălzire, plus compartimentarea podului casei.
De asemenea, instanța nu a avut în vedere avantajele aplicării acestei variante nr. 2 de lotizare, astfel:
-ambele părți - reclamanta și pârâții - au acces direct în curte din drumul sătesc(detinătorul lotului nr.2 poate avea acces și la drumul de servitute S. M.);
-ambele părți - reclamantul și pârâții - vor deține în proprietate anumite încăperi din casa de locuit C 1;
-ambele părți vor deține suprafețe egale din terenul destinat pentru curți și construcții și anume fiecare câte 304,50 m.p..
Nu se justifică poziția primei instanțe care arată în hotărâre, fila 4, că, citez: "Deși într-o variantă de lotizare expusă de expert(varianta 2) imobilul-locuință apare ca partajabil în natură, putând fi create unități locative distincte,cu fluxuri de circulație distincte, pentru care reclamanta a optat prin concluziile scrise, instanța apreciază că varianta nu este optimă întrucât, pe de o parte, partajarea în fizic ar accentua starea conflictuală evidentă și exprimată de părți prin poziția procesuală adoptată și această lotizare ar fi posibilă doar în condițiile în care coindivizarii ar putea gospodări împreună...".
Or, lucrurile nu stau așa, în condițiile când loturile sunt delimitate atât în interior cât și în exteriorul imobilului, astfel că părțile nu au tangență în nici un fel, la care se adaugă și faptul că această casă este construită de reclamantă împreună cu soțul ei, că reclamanta deține cota de 5/8, iar instanța, culmea, a atribuit imobilul pârâților ,care dețin cota de 3/8, în condițiile când și reclamanta a solicitat atribuirea lotului nr. 1 din varianta nr. 1 de lotizare (anexa nr.7), aceasta în situația când instanța nu ar fi fost de acord cu varianta 2 de lotizare, lotul nr. 1.
Nu se justifică susținerea instanței că, după decesul autorului, de casă s-a mai ocupat și pârâtul S. N.-A., în condițiile când pârâții, imediat după înmormântare, au pus lacăte pe porți și pe ușile imobilului, astfel că reclamanta nu a mai avut acces în curtea și casa construită de ea, unde au rămas toate bunurile sale, îmbrăcămintea, încălțămintea, lenjeria sa, care nu au fost recuperate nici până în prezent.
A mai arătat că nu este posibil ca reclamantei, care nu beneficiază de o locuință, deține cota de 5/8, care are vârsta de 65 ani, să i se atribuie un lot unde imobilul C2 nu este dotat cu sobe și nu este branșat la sistemul energetic, iar pârâților, care au locuințe proprietate personală, să li se atribuie întreg imobilul C 1, în condițiile când expertul a dovedit că pot să locuiască toate părțile în acea casă.
De asemenea, în aceste condiții, reclamanta, în vârstă de 65 ani, nu are acces la fântâna construită de ea, astfel că va fi nevoită să care cu găleata, zilnic, zeci de litri de apă de la fântânile amplasate pe ulița satului pentru consumul propriu, pentru spălatul hainelor, a lenjeriei și a vaselor, cât și pentru consumul de către animale și păsări, iar pârâții, care sunt tineri, beneficiază de fântâna construită în curte.
3.Instanța a atribuit reclamantei lotul nr.2 din varianta 1 de lotizare, fără a se pronunța si cu privire la accesul acesteia la calea publică, în condițiile când expertul H. Laurian, se referă la un drum de servitute în favoarea vecinului S. M..
Dreptul de servitute a fost dobândit de către S. M., astfel că reclamanta nu este îndreptățită să circule pe acel drum sătesc și evident instanța trebuie să se pronunțe sub acest aspect.
Consideră recurenta că soluția cea mai bună rămâne varianta nr.2 de lotizare, unde toate părțile au acces la calea publică, toate părțile vor deține în proprietate anumite încăperi din imobilul C 1, iar terenul destinat pentru curți si construcții va fi egal ca și suprafață, fiecărei părți revenindu-i 304,50 m.p.
4. Instanța, nejustificat și greu de explicat, a respins obiecțiunea reclamantei, care a solicitat ca drumul de acces stabilit pentru cei trei pârâți în loturile 1,2 și 3, având o lățime de 3,05m, să fie prelungit și la lotul nr.4 al reclamantei pentru a avea ieșire la DN 24, cu referire la suprafața de teren extravilan de 4950 m.p., situată în sola 2.2, . L. 1, astfel că pârâții au ieșire la DN 24, iar reclamanta nu, situație ce face ca terenul reclamantei să nu aibă aceeași valoare de piață ca terenul pârâților, în situația în care reclamanta ar dori să vândă terenul respectiv, care este situat în „satul 7 case „ și evident vor fi oferte în acest sens.
In drept, a invocat disp.art. 299 și următoarele Cod procedura civila.
Intimații S. L. S. N.-A. și S. D.-M. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat sa se respinga recursul, ca neîntemeiat.
Considera ca hotărârea instanței de fond este legala si temeinica iar instanța de fond a analizat in concret probele administrate pronuntind o hotărâre in acord total cu acestea.
In mod corect a reținut prima instanța ca disensiunile existente intre parti nu sunt de natura sa conducă la o coexistenta pașnica cu recurenta in cadrul aceluiași imobil.
Dealtfel au si sesizat faptul ca reclamanta recurenta nici nu intenționează sa locuiască in imobil ci intenționează sa il vinda. Aceasta susținere este bazata in principal pe faptul ca recurenta nu a locuit in imobil decit sporadic. Chiar daca locuința a fost ridicata in timpul conviețuirii cu tatăl lor, trebuie reamintit ca recurenta a lucrat timp de 7 ani in V., iar 4 ani înaintea decesului sotului a locuit la unul din fiii sai.
Nu poate fi primita susținerea ca recurenta a fost cea care a avut grija de casa si de defunct si ca ar fi ținut legătura telefonic cu acesta. Faptul ca nu știa nimic din ceea ce se întâmpla cu acesta este dovedit chiar de faptul ca defunctul nici nu mai putea vorbi in acești 4 ani după ce s-a îmbolnăvit.
Nu s-a preocupat nici de întreținerea casei si cu atât mai puțin de defunct, paratul S. N. A. a fost cel care i-a trimis bani defunctului pentru a-l ajuta cit de cit sa se descurce in gospodărie si tot el a fost cel care a cheltuit tot ceea ce a fost necesar pentru înmormântare.
Instanța a procedat la o buna delimitare si atribuire a lotului nr. 1 către intimați având in vedere, mai ales, ca astfel nu mai sunt necesar a fi de efectuat lucrări de o anumita complexitate precum si faptul ca recurenta nu ar avea posibilitatea sa le achite cota parte.
Prin partajarea făcuta se permite fiecăreia dintre părti sa folosească bunul fără a depinde unul de celalalt.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, raportat la dispozițiile legale aplicabile cauzei de fata, instanța urmează a respinge recursul declarat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse in continuare:
Modul de atribuire al loturilor trebuie sa tina cont de dispozițiile art. 673 indice 9 din vechiul Cod de procedura civila, aplicabil in cauza, raportat la data introducerii cererii.
Potrivit acestui articol la formarea si atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz, si de acordul părtilor, mărimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupația partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere impărteala, au facut construcții, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
In aplicarea acestor criterii, instanțele trebuie să se raporteze la posibilitatea efectivă, practică, a fiecărei părți de a uza de bunul atribuit. In partajul de față, elementul în litigiu îl reprezintă modalitatea de ieșire din indiviziune, prin atribuirea loturilor ce fac parte din masa bunurilor comune.
Astfel cum in mod just a reținut si prima instanța, deși într-o variantă de lotizare expusă de expert (varianta 2) imobilul – locuință apare ca partajabil în natură, putând fi create unități locative distincte, cu fluxuri de circulație distincte, varianta pentru care reclamanta a optat, aceasta nu este optimă.
Alegerea acestei variante ar accentua starea conflictuală evidentă și exprimată de părți prin poziția procesuală adoptată, coindivizarii neputând gospodări împreună, iar lucrările (lit. a – f) propuse pentru delimitarea loturilor (anexa 8) presupun o altă complexitate față de varianta 1.
Deasemenea, in mod corect a apreciat instanța că sulta ce trebuia suportată în aceasta variantă (11.933,07 lei) era mult prea mare față de posibilitățile financiare ale recurentei-reclamante.
Tribunalul reține aplicarea temeinica de judecătorul care a analizat fondul a dispozițiilor art. 673 ind. 9 din vechiul Cod de procedură civila, aplicabil in cauză.
Articolul 6 CEDO implica, in special, in sarcina instanțelor de judecata obligația de a se dedica unei analize efective a temeiurilor, argumentelor si propunerilor de probatoriu ale părților.
Astfel, deși recurenta invoca că instanța de fond ar fi apreciat incorect probatoriul administrat, in cauza, s-a făcut o ampla analiza si argumentare raportat la temeiurile invocate si la probele administrate.
F. de aceste considerente, in baza dispozițiilor art. 312 alineat 1 din Codul de procedura civila, constatând că nu este incident in cauza niciunul dintre motivele de modificare sau casare prevăzute de art. 304 din Codul de procedura civila, că hotărârea este legală și temeinică, tribunalul va respinge recursul declarat de S. M., împotriva sentinței civile nr. 2654/05.07.2013 a Judecătoriei V., sentință pe care o va menține.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate in recurs, potrivit articolului 274 din Codul de procedura civila,”partea care cade in pretentiuni va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecata.” Fundamentul acordării acestor cheltuieli de judecata il constituie culpa procesuala, astfel incât partea care a pierdut procesul va suporta atât cheltuielile făcute de ea cat si cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul.
Având in vedere soluția instanței de recurs, raportat la prevederile articolului 274 Cod procedură civila, tribunalul respinge cererea recurentei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
In ceea ce privește cererea intimaților, aceștia nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată din recurs, astfel încât tribunalul urmează a respinge această solicitare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de S. M., împotriva sentinței civile nr. 2654/05.07.2013 a Judecătoriei V., sentință pe care o menține.
Respinge cererile privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 29 octombrie 2013.
Pentru Președinte, E. R. I. - aflat în C.O. - Președinte, S. D. E. | Judecător, A. A. | Judecător, D. E. S. |
Grefier, R. A. |
Red/tehn: I.E.R. -26.11.2013
2 ex:/26.11.2013
Judecătoria V.: judecător G. M..
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1076/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1237/2013. Tribunalul... → |
|---|
