Grăniţuire. Decizia nr. 771/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 771/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 5074/189/2009**
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 771/A
Ședința publică de la 24 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTED. M. M.
Judecător A. I. Z.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află rejudecarea apelurilor civile declarate de apelanții I. C. P., B. P. P., . BÂRLAD, împotriva sentinței civile nr. 778/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect grănițuire.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 10 septembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru termenul din data de 17 septembrie 2014, când, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, 24 septembrie 2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelurilor principale declarate împotriva Sentinței civile nr.778/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 778 din 20.03.2014 Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ridicată de pârâta . Bârlad.
A respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității acțiunii în grănițuire formulată de reclamant, excepție ridicată de pârâta . Bârlad.
A luat act că pârâta . Bârlad a renunțat la judecata cererii reconvenționale (ori de chemare în garanție/de intervenție forțată) formulată împotriva pârâților: L. E., M. C., L. C., L. M. și H. D. (ultimii 4 pârâți în calitate de moștenitori legali ai defunctului L. L.).
A respins, ca neîntemeiată, cererea precizată, prin care reclamantul I. C. P. a solicitat să se stabilească limitele de hotar care despart imobilul proprietatea reclamantului, de imobilul proprietatea pârâților B. P. și . Bârlad, imobile aflate în ., în tarlaua 19, . în contradictoriu cu pârâții B. P. P. și . Bârlad.
A luat act că reclamantul a renunțat la cererea din cuprinsul acțiunii introductive privind „obligarea vecinilor să se conformeze adresei nr. 2319/2.07.2009 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară”, precum și la cererea, din a 2-a rejudecare a cauzei, privind „actualizarea documentației cadastrale nr. 439 Zorleni cu schimbarea formei și păstrarea suprafeței înscrise în cartea funciară conform actelor de proprietate”.
A obligat reclamantul I. C. P. să plătească pârâților cheltuieli de judecată, astfel:
- pârâtului B. P., suma de 5.313 lei;
- pârâtei . Bârlad, suma de 5.682,40 lei.
A luat act că pârâții L. E., M. C., L. C., L. M., H. D. (ultimii 4 pârâți, în calitate de moștenitori legali ai defunctului L. L.) nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Soluționând cauza ce a făcut obiectul dosarului civ. nr._, Judecătoria Bârlad a pronunțat sentința civ. nr. 3234/15.11.2010, prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul I. C. P., împotriva pârâților B. P. P., Luncu L., L. C. E. și . Bârlad și au fost stabilite liniile de hotar care despart proprietățile părților conform expertizei L. L. și anexelor 1-3 la aceasta care fac parte integrantă din sentință.
Împotriva sentinței civ. nr. 3234/15.11.2010 a Judecătoriei Bârlad au formulat apel pârâții L. L. și L. E., susținând că instanța de fond nu a clarificat în cererea cui sunt ei pârâți, deoarece au fost chemați în proces la cererea pârâtei . nu putea solicita stabilirea liniei de hotar de la proprietatea lui L. L. și L. E., deoarece proprietățile lor nu se învecinează, ci doar vecinul poate cere stabilirea liniei de hotar. Prin grănițuirea dispusă de instanță, pârâții L. L. și L. E. au pierdut o suprafață de teren, fără ca în proces să fie vorba de o acțiune în revendicare. Pârâții au mai susținut că sentința apelată nu a fost motivată. Totodată, în mod greșit instanța a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expertul L. L. și în mod greșit instanța a înlăturat obiecțiunile pe care ei, pârâții, le-au formulat împotriva acestei expertize. Pentru soluționarea cauzei trebuia avut în vedere extrasul de plan parcelar întocmit de cons. jur. P. I., deoarece din răspunsul primit de la O.C.P.I. V. rezultă că la punerea în posesie și la întocmirea titlurilor de proprietate a fost folosit extrasul de plan parcelar menționat. Conform acestui extras de plan parcelar, proprietarii au fost puși în posesie de la nord la sud. Raportul de expertiză întocmit de expertul L. L. a avut în vedere extrasul de plan parcelar întocmit de subing. Zabuliche, conform căruia măsurătorile s-au făcut de la sud la nord, urmărindu-se să se împingă proprietățile către o suprafață de 0,50 ha teren proprietatea . prezent este liberă, pentru a-l proteja pe reclamant. Stabilirea limitelor de hotar conform expertizei L. L. nu poate avea loc deoarece proprietarii terenurilor situate la nordul proprietății pârâților au executat clădiri care, în situația dată, ar ajunge în lotul altor persoane.
Împotriva sentinței civ. nr. 3234/15.11.2010 a Judecătoriei Bârlad a formulat apel și pârâta . Bârlad, arătând că, prin cererea reconvențională pe care a formulat-o, ea a devenit reclamant în proces, însă această cerere nu a fost soluționată prin sentința pronunțată. Totodată, sentința nu a fost motivată. Prin sentința pronunțată, deși reclamantul a solicitat grănițuirea imobilelor, s-a ajuns la revendicare, fără ca reclamantul să fi formulat o astfel de cerere.
În susținerea apelului, pârâta . a depus la dosar raportul de expertiză tehnică extrajudiciară topografică întocmit de expertul judiciar B. I. M..
În cursul judecării cererii de apel, pârâtul L. L. a decedat la data de 29.12.2010. Urmare a decesului pârâtului L. L., au fost introduși în proces moștenitorii acestuia, respectiv: L. E., în calitate de soție supraviețuitoare; M. C., L. C., L. M. și H. D., în calitate de fii ai defunctului L. L..
Prin decizia civ. nr. 135/A/5.10.2011 a Tribunalului V., au fost admise apelurile formulate de ., L. E. și L. L., continuat de M. C., L. C., L. M. și H. D., împotriva sentinței civ. nr. 3234/15.11.2010 a Judecătoriei Bârlad, a fost anulată sentința civ. nr. 3234/15.11.2010 a Judecătoriei Bârlad, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare, aceleiași instanțe.
În considerentele deciziei civ. nr. 135/A/5.10.2011 a Tribunalului V., s-a reținut că din cuprinsul încheierii din 22.03.2010 și în lipsa unei cereri scrise care să fi fost formulată de pârâta . nu se poate stabili care este obiectul cererii formulate în contradictoriu cu pârâții L. și nu rezultă care este temeiul de drept procesual al cererii prin care terții L. participă la procesul promovat de I. C.. Cererea verbală formulată de pârâta . nu poate fi calificată ca o cerere reconvențională, pentru că, potrivit art. 119 Cod.proc.civ., cererea reconvențională este formulată de pârâtul inițial în contradictoriu cu reclamantul; or, în cauză s-au antrenat alți pârâți ca urmare a cererii formulate de pârâtul inițial. C. procesual pasiv poate fi lărgit numai ca urmare a voinței reclamantului, în condițiile art. 132 Cod. proc. civ., sau ca urmare a voinței pârâtului, potrivit art. 57 Cod.proc.civ., care poate chema în judecată o altă persoană care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul (ipoteza când terțul ar dobândi calitatea de intervenient, nu de pârât). În lipsa unei cereri scrise care să cuprindă mențiunile prev. de art. 82 Cod.proc.civ. (obiectul cererii, motivarea în fapt și în drept a cererii) nu se poate stabili cadrul procesual lărgit, iar numiții L. nu au fost în măsură să-și realizeze apărările corespunzătoare. S-a mai reținut că sentința pronunțată nu a fost motivată în drept, nu s-a argumentat care sunt motivele pentru care au fost însușite pe deplin concluziile raportului de expertiză care individualizează suprafața de 13.300 m.p. teren în 2 variante: conform planului parcelar inițial existent la comisie, întocmit de in. P. și conform documentației cadastrale. Din expertiza extrajudiciară întocmită de expertul B. I. rezultă că în anul 2008, constatându-se o punere în posesie deficitară, respectiv o neconcordanță între suprafețele puse în posesie și cea real deținută în teren, conform documentației cadastrale s-au efectuat măsurători ale parcelei 279 pentru repoziționarea parcelelor puse în posesie, prin modificarea dimensiunilor. Cu această ocazie O.C.P.I. a făcut o propunere de actualizare a documentațiilor cadastrale, iar repoziționarea parcelelor nu a fost acceptată de parte dintre proprietarii din zonă. Din cauza acestei situații, se impune ca la rejudecare să se formuleze obiecțiunile la expertiză prin care să se identifice întreaga suprafață din vechea parcelă 279, suprafața de 13.300 m.p. din . reclamantului, potrivit planului parcelar întocmit de P. I., precum și potrivit documentațiilor cadastrale ale reclamantului și ale celorlalți proprietari din parcelă. Obiecțiunile formulate de pârâții L. urmează să fie însușite de instanță și trimise expertului pentru răspuns, după lămurirea calității în care sunt chemați în judecată aceștia. Totodată, pârâta . trebuie să formuleze o cerere scrisă prin care să precizeze obiectul cererii, motivarea în fapt și în drept a cererii, în contradictoriu cu cine este formulată cererea.
După trimiterea la rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr._ din 9.12.2011.
În rejudecare, prin notele scrise de la fila 22 dosar nr._, cu privire la cererea reconvențională formulată oral la termenul de judecată din 22.03.2010, pârâta . Bârlad a arătat că nu mai susține această cerere, astfel că nu mai trebuie să fie citați în proces L. E. și L. L.. În ședința din data de 21.12.2012, instanța a luat act de aceste precizări formulate de .. La același termen de judecată, reclamantul a precizat că cererea pe care el a formulat-o este o cerere în grănițuire, iar cererea privind obligarea pârâților să se conformeze adresei nr. 2319/2.07.2009 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., reprezintă o apărare în susținerea cererii în grănițuire. Totodată, pârâta . a ridicat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, deoarece terenul proprietatea reclamantului se învecinează cu terenul proprietatea pârâtului B. P. P., așa cum rezultă din documentația cadastrală, din expertiza întocmită de expertul L. L. și din expertiza extrajudiciară - încheierea de ședință din 21.02.2012, filele 23-24 și notele scrise de la fila 28, dosar nr._ .
Excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ridicată de pârâta . Bârlad a fost unită cu fondul cauzei - încheierea de ședință din 13.03.2012, fila 29, dosar nr._ .
La solicitarea instanței, prin adresa nr. 2097/13.03.2012 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. a comunicat următoarele (fila 34, dosar nr._ ):
- planul parcelar pentru tarlaua 19, .. „La Sere” din . P. I., a stat la baza punerii în posesie și eliberării titlurilor de proprietate pentru proprietarii din .> - în anul 2009, la sesizarea numitului S. M. G. M. (moștenitorul defunctului S. M.), s-a deplasat la fața locului o echipă de specialiști ai O.C.P.I., împreună cu reprezentanți ai Primăriei Zorleni și au întocmit un nou plan parcelar, executat de sing. Zabuliche E., însușit și de Primăria Zorleni. Deoarece măsurătorile au fost efectuate cu aparatură modernă, planul parcelar executat de sing. Zabuliche E. poate fi considerat ca fiind cel conform cu realitatea din teren;
- doar imobilul cu nr. cadastral 1279, proprietatea lui S. G. M., a fost repoziționat.
În rejudecare, pârâta . a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul L. L..
La termenul din 20.03.2012, instanța a dispus ca expertul L. L. să refacă și să completeze raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit inițial, având în vedere obiecțiunile formulate de către pârâta . însușite de pârâtul B. P. P..
La termenul din 10.04.2012, instanța i-a citat în proces pe L. E., M. C., L. C., L. M. și H. D. (moștenitorii defunctului L. Ligă), pentru a se discuta dacă ei au sau nu calitate procesuală în cauză.
Urmare a solicitării instanței, expertul L. L. a întocmit suplimentul de expertiză tehnică judiciară topografică, depus la dosarul instanței la data de 19.06.2012 (filele 75-79).
Prin suplimentul de expertiză întocmit a fost identificată suprafața de teren din vechea parcelă 279, tarlaua 19, din pct. „La Sere” din extravilanul ., stabilindu-se că această suprafață este de 21,83 ha și a fost delimitată prin pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32-33-34-35-36-37-1din anexa nr.1 a la suplimentul de expertiză.
Privitor la actele de proprietate și la documentațiile cadastrale ale reclamantului I. C. P. și ale celorlalți proprietari din . 19, prin suplimentul de expertiză s-a menționat că Planul parcelar întocmit de P. I. a fost realizat în perioada 1998-1999, fără o aparatură specializată și din această cauză apar unele diferențe privind conturul parcelei 279 din tarlaua 19, față de Planul parcelar întocmit de O.C.P.I. V. prin măsurători topogeodezice, în acest sens fiind și precizările O.C.P.I. V. din adresa nr. 4526/10.12.2009.
Suplimentul de expertiză a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1814/_/15.12.2000 s-a reconstituit titularei M. C. (autoarea reclamantului I. C. P.) suprafața de 1,33 ha teren din tarlaua 19, . pct. „La Sere”. Conform planului parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia Zorleni de fond funciar, verificat de O.C.P.I. V., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic și în urma identificărilor și măsurătorilor în teren, expertiza a delimitat suprafața de 1,33 ha teren prin pct. 3-2-33-32-3, contur negru, din anexa nr. 1 la raportul de expertiză. În teren, aceasta este în cea mai mare parte suprafața reală deținută de reclamant. Conform documentațiilor cadastrale existente în baza de date a O.C.P.I. V., această suprafață de teren ar trebui să fie amplasată astfel: I. C. P., pentru suprafața de 1,33 ha teren, înscrisă în cartea funciară nr. 291/2003 a comunei Zorleni, corpul de proprietate cu nr. cadastral provizoriu 439, amplasamentul este delimitat prin pct. 3-2-6-7-3, contur roșu, numerotare roșie, din anexa nr.1 la raportul de expertiză. Această suprafață se suprapune în parte peste suprafața de 3,50 ha teren proprietatea vecinului de la sud, S. M. G..
Privitor la suprafața de 3.000 m.p. teren, din . 19, din pct. „La Sere”, proprietatea pârâtei . Bârlad, prin suplimentul la raportul de expertiză s-a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1815/_/15.12.2000 s-a reconstituit titularei B. Șt. M. dreptul de proprietate pentru 3 ha teren din tarlaua 19, . pct. „La Sere”. Conform planului parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia Zorleni de fond funciar, verificat de O.C.P.I. V., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic și în urma identificărilor și măsurătorilor în teren, expertiza a delimitat suprafața de 3 ha teren, proprietatea B. Șt. M., prin pct. 7-6-5-4-3-32-31-30-29-7, contur negru, din anexa nr. 1 la raportul de expertiză. Conform acestui plan parcelar întocmit de P. I. și actualizat de O.C.P.I. V.: suprafața de 3.000 m.p. teren, proprietatea pârâtei . Bârlad trebuie să fie real amplasată în teren, delimitată prin pct. 5-4-38-39-5, contur negru, iar suprafața de 7.000 m.p. teren, proprietatea pârâtului B. P. P., trebuie să fie real amplasată în teren, delimitată prin pct. 31-39-38-4-3-32-31, contur negru. Conform documentațiilor cadastrale existente în baza de date a O.C.P.I. V., această suprafață de 3 ha teren este amplasată astfel:
- L. C. E., suprafața de 2 ha, înscrisă în cartea funciară 1003, corpul de proprietate cu nr. cadastral provizoriu 1202 (rezultat prin alipirea corpurilor de proprietate cu nr. cadastral 204 și 205), amplasamentul este delimitat prin pct. 1-2-3-4-5-6, contur roșu, numerotare verde, din anexa nr. 1 la raportul de expertiză;
- . Bârlad, suprafața de 3.000 m.p. teren, înscrisă în cartea funciară nr. 1103, corpul de proprietate cu nr. cadastral provizoriu 1456, amplasamentul este delimitat prin pct. 4-5-7-3, contur roșu, numerotare albastră, din anexa nr.1 la raportul de expertiză. La data efectuării expertizei, . deținea real în teren suprafața de 2.274 m.p. teren, zonă hașurată cu culoare verde;
- B. P. P., suprafața de 7.000 m.p. teren, înscrisă în cartea funciară nr. 1103, corpul de proprietate cu nr. cadastral provizoriu 1455, amplasamentul este delimitat prin pct. 1-2-3-7-5-6-1, contur roșu, culoare albastru, din anexa nr.1 la raportul de expertiză. La data efectuării expertizei, B. P. P. deținea real în teren suprafața de 2.528 m.p. teren, zonă hașurată cu culoarea galben.
Privitor la linia de hotar dintre terenurile proprietatea părților, prin suplimentul la raportul de expertiză s-a arătat că, potrivit planului parcelar inițial de punere în posesie întocmit de P. I., existent la Comisia locală Zorleni, verificat și actualizat de O.C.P.I. V., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate și a eliberării titlurilor de proprietate, suprafața de 13.300 m.p. teren, proprietatea reclamantului I. C. P., trebuie să fie real amplasată în teren, delimitată prin pct. 32-3-2-33-32 (contur negru). Este necesară corectarea Planului de amplasament și delimitare recepționat cu nr. 880/26.02.2003 pentru corpul de proprietate cu nr. cadastral 439, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur. S-a apreciat că linia de hotar dintre terenurile proprietatea reclamantului și ale pârâtului B. P. trebuie să treacă prin pct. 32-3 din planul de situație anexa nr.1 a la suplimentul raportului de expertiză.
Conform aceluiași supliment la raportul de expertiză, suprafața de 7.000 m.p. teren proprietatea pârâtului B. P. P., trebuie să fie real amplasată în teren, delimitată prin pct. 31-39-38-4-3-32-31 (contur negru). Este necesară corectarea Planului de amplasament și delimitare recepționat cu nr. 8825/3.07.2008 pentru corpul de proprietate cu nr. cadastral 1455, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur.
Prin suplimentul la raportul de expertiză menționat, s-a stabilit că suprafața de 3.000 m.p. teren, proprietatea pârâtei . Bârlad, trebuie să fie real amplasată în teren, delimitată prin pct.5-4-38-39-5 (contur negru). Este necesară corectarea Planului de amplasament și delimitare recepționat cu nr. 8825/3.07.2008 pentru corpul de proprietate cu nr. cadastral 1456, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur. La data efectuării expertizei, . deținea real în teren suprafața de 2.274 m.p. teren (zona hașurată cu culoare verde). Conform datelor prezentate în raportul de expertiză și în suplimentul la raportul de expertiză, la întocmirea planurilor de amplasament și delimitare din documentațiile cadastrale pentru terenurile proprietatea părților nu s-a ținut cont de planul parcelar întocmit inițial de P. I. în cooperare cu Comisia . funciar, verificat de O.C.P.I. V., plan care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic și astfel proprietățile s-au întabulat mai la sud față de amplasamentul real stabilit de Comisia . funciar. Suprafața de 3.000 m.p. teren, înscrisă în contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 4211/5.08.2008, nu corespunde în totalitate ca amplasament cu cea înscrisă în titlul de proprietate nr. 1815/_ (titular B. M.). Conform numai contractelor de vânzare-cumpărare nr. 4211/5.08. 2008 și nr. 378/9.05.2003, pârâta . nu se învecinează în mod imediat cu reclamantul I. C. P.. Însă, din cauza necorelării planului parcelar întocmit inițial de P. I., în cooperare cu Comisia . O.C.P.I. V., cu planurile de amplasament și delimitare din documentațiile cadastrale, se ajunge la o suprapunere a celor două terenuri.
Conform suplimentului la raportul de expertiză, în urma măsurătorilor efectuate, . 19 de pe raza . suprafață totală de 21,83 ha. Această suprafață este în concordanță cu cea prezentată în planul parcelar întocmit de P. I., actualizat prin măsurători și de O.C.P.I. și în această parcelă 279 trebuie să încapă următoarele suprafețe de teren:
- suprafața de 14 ha (p.279/1), înscrisă în titlul de proprietate nr. 1818/_/15.12.2000, emis titularului O. E. G.;
- suprafața de 3 ha (p. 279/2), înscrisă în titlul de proprietate nr. 1815/_/15.12.2000, emis titularului B. Șt. M.;
- suprafața de 1,33 ha (p.279/3), înscrisă în titlul de proprietate nr. 1814/_/15.12.2000, emis titularului M. C. (autoarea reclamantului Ioacin C. P.);
- suprafața de 3,50 ha (p.279/4), înscrisă în titlul de proprietate nr. 1813/_/15.12.2000, emis titularului S. M..
Suplimentul de expertiză tehnică judiciară topografică, întocmit de expertul L. L., depus la dosarul instanței la data de 19.06.2012, a fost avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. prin procesul-verbal de recepție nr.123/15.06.2012, lucrarea fiind declarată „Admisă”.
Împotriva suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul L. L., a formulat obiecțiuni pârâta ., susținând că expertul nu a răspuns la obiectivele stabilite de instanță, ci a făcut aprecieri personale.
La obiecțiunile sus menționate, expertul L. L. a formulat răspunsul depus la dosarul instanței la data de 24.09.2012, arătând că, potrivit documentațiilor cadastrale existente în baza de date a O.C.P.I. V., suprafața de 1,33 ha teren, proprietatea reclamantului, ar trebui să fie amplasată pe pct. 3-2-6-7-3, contur roșu, numerotare roșu, din anexa nr.1 la raportul de expertiză. Această suprafață de teren se suprapune în parte peste suprafața de 3,50 ha teren, proprietatea vecinului de la sud, S. M. G.. Conform documentațiilor cadastrale existente în baza de date a O.C.P.I. V., suprafața de 3 ha teren este amplasată astfel: suprafața de 2 ha, L. E., este delimitată prin pct. 1-2-3-4-5-6, amplasament contur roșu, numerotare verde, din anexa nr.1 la raportul de expertiză; suprafața de 7.000 m.p. teren, B. P. P., este delimitată prin pct. 1-2-3-7-5-6-1, amplasament contur roșu, numerotare albastru, din anexa nr. 1 la raportul de expertiză.
În cauza înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr._ din 9.12.2011, a fost pronunțată sentința civ. nr. 2937/16.10.2012, prin care: a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . Bârlad, invocată de această pârâtă; a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul I. C. P., în contradictoriu cu pârâții B. P. P. și . Bârlad; a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul I. C. P., în contradictoriu cu pârâta . Bârlad, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; s-a stabilit că linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamantului I. C. P., în suprafața de 1,33 ha, evidențiat în tarlaua 19, . în . de imobilul proprietatea pârâtului B. P. P., cu suprafața de 7.000 m.p., evidențiat în tarlaua 19, . punctul ,,La sere" situată în ., se află pe linia ce unește punctele 32 și 3, potrivit Anexei nr.1a a suplimentului la expertiza topografică întocmită de expertul L. L.; s-a luat act că pârâta . Bârlad a renunțat judecata acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâții L. E., M. C., L. C., L. M. și H. D., în calitatea lor de moștenitori ai pârâtului L. L. (decedat); a fost obligat pârâtul B. P. P. să plătească reclamantului I. C. P. cheltuieli de judecată în sumă de 1.859 lei; a fost obligat reclamantul I. C. P. să plătească pârâtei . Bârlad cheltuieli de judecată în sumă de 2.045 lei.
În considerentele sentinței civ. nr. 2937/16.10.2012 a Judecătoriei Bârlad, s-a reținut că, potrivit actelor de proprietate ale părților, reclamantul I. C. P. este proprietarul suprafeței de teren de_ m.p. așa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 378 din 09.05 2003. Prin contractul de schimb nr. 939/1.02.2002 pârâtul B. P. P. a devenit proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. situată în extravilanul satului și comunei Zorleni, între vecinii: Est - DC 443, la sud - M. C., la vest - DE 286. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4211/05.08.2008, pârâtul B. P. P. a vândut pârâtei ..R.L. suprafața de teren de 3.000 m.p. din suprafața de 10.000 mp. dobândită prin contractul de schimb mai sus menționat și actului de dezmembrare autentificat sub nr. 4020/28.07.2008, rămânând proprietarul suprafeței de 7.000 m.p. Autoarea reclamantului I. C. P. este M. C. i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1814/_/15.12.2000 pentru suprafața de 1,33 ha în punctul ,,La sere", tarlaua 19, . pârâților B. P. P. și S.C. E. T. S.R.L. este B. Șt. M. căreia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 1815/_/ 15.12.2000 pentru suprafața de 3 ha în punctul ,,La sere", tarlaua 19, .>
Potrivit planului parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia Locală Zorleni, verificat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., ce stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate și a măsurătorilor din teren, expertul L. L. a identificat, potrivit suplimentului de expertiză, suprafața de teren proprietatea autoarei reclamantului, M. C., de 1,33 ha în anexa nr. 1a a suplimentului raportului de expertiză, prin punctele de contur 3-2-33-32-3 contur negru și suprafața de teren proprietatea autoarei pârâților B. Șt. M., de 3 ha, în anexa 1a a raportului de expertiză prin punctele de contur 7-6-5-4-3-34-32-31-30-29-7, contur negru. Conform aceluiași plan parcelar inițial, întocmit de P. I., suprafața de teren de 3.000 m.p. proprietatea pârâtei . Bârlad ar trebui să fie real amplasată în teren delimitată de punctele 5-4-38-39-5, contur negru, iar suprafața de 7000 m.p. proprietatea pârâtului B. P. P. trebuie să fie real amplasată în teren delimitată de punctele 31-39-38-4-3-32-31 (contur negru) conform suplimentului raportului de expertiză L. L.. Conform documentațiilor cadastrale depuse la dosar, existente în baza de date a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., suprafața de teren de 1,33 ha, proprietatea reclamantului I. P., înscrisă în cartea funciară 291/2003 localitatea Zorleni, corpul de proprietate cu nr. cadastral provizoriu 439 ar trebui să fie poziționat conform amplasamentului contur roșu, numerotare roșu, puncte de contur 3-2-6-7-3 detaliat în anexa 1 a suplimentului de expertiză. Se observă astfel că suprafața de teren se suprapune în parte peste suprafața de 3,50 ha, proprietatea vecinului de la sud S. M. G..
Potrivit realității în teren, din raportul de expertiză întocmit de expertul L. L., rezultă că suprafața de 1,33 ha, proprietatea reclamantului I. C. P., este în cea mai mare parte suprafața reală deținută de reclamant. La data efectuării expertizei, pârâta . Bârlad deținerea real în teren suprafața de 2.274 m.p.- zona hașurată culoare verde în anexa nr.1a a suplimentului de expertiză. Pârâtul B. P. P. deținea real în teren suprafața de 2.528 m.p. – zona hașurată culoare galbenă în anexa nr.1a a suplimentului de expertiză.
Conform contractelor de vânzare cumpărare nr.4211/05.08.2008 și nr. 378/09.05.2003, pârâta . Bârlad nu se învecinează în mod imediat cu reclamantul I. C. P.. În urma necorelării între planul parcelar inițial întocmit de P. I. în cooperare cu Comisia locală Zorleni, verificat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu planurile de amplasament și delimitare din documentațiile cadastrale, se ajunge la o suprapunere a celor două terenuri. Linia de hotar stabilită, după efectuarea măsurătorilor în raport de titlurile prezentate de părți, dintre proprietatea reclamantului I. C. P. și B. P. este între punctele 32 și 3 din anexa 1a a suplimentului raportului de expertiză L. L..
Potrivit adresei nr. 2097/13.03.2012 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., planul parcelar pentru tarlaua 19, . sere" a comunei Zorleni, întocmit de P. I., a stat la baza punerii în posesie și eliberării titlurilor de proprietate pentru proprietarii din . anul 2009, la sesizarea numitului S. M. G. M. (moștenitor al lui S. M.), o echipă de specialiști ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. împreună cu reprezentații Primăriei Zorleni s-au deplasat la fața locului pentru măsurători și au întocmit un nou plan parcelar însușit de Primăria Zorleni (Zabuliche E.) care, în opinia Oficiului de Cadastru, poate fi cel conform cu realitatea. D. imobilul cu nr. 1279, aparținând lui S. G. M., a fost repoziționat. Potrivit susținerilor părților (cererea de chemare în judecată și întâmpinare .), la momentul deplasării în teren a echipei de specialiști ai Oficiului de Cadastru și ai Primăriei Zorleni, a fost întocmit procesul-verbal din data de 10.12.2008 prin care s-au stabilit, de comun acord, haturile dintre proprietatea reclamantului I. P. C. și B. P. P., respectiv S.C. E. T. S.R.L. Bârlad, prin L. L.. Prin întâmpinările depuse la dosar și prin poziția procesuală avută în timpul judecării cauzei, a rezultat că pârâții B. P. P. și . nu sunt de acord cu granița stabilită între proprietățile lor, între aceștia și reclamant au apărut neînțelegeri.
Cu privire la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ridicată de pârâta ., instanța a apreciat ca întemeiată această excepție, deoarece, analizând contractul de vânzare-cumpărare nr. 378/09.05.2003 și contractul de vânzare nr. autentificat cu nr. 4211/05.08.2008, reclamantul I. C. P. și pârâta . nu ar trebui să fie vecini. Potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul L. L. (anexa nr. 1 a suplimentului de expertiză), conform planului parcelar inițial întocmit de P. I., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, suprafața de teren proprietatea pârâtei . ar trebui să fie real amplasată în teren și delimitată prin punctele de contur 5-4-38-39-5 (contur negru), în timp ce proprietatea reclamantului I. C. P. ar trebui să fie real amplasată în teren și delimitată prin punctele de contur 3-2-33-32-3, contur negru. Același raport de expertiză a stabilit că pârâta . deține în teren suprafața hașurată în verde. Instanța a constatat că limita de proprietate pe latura dinspre sud a proprietății pârâtei ., astfel cum ar trebui să fie stabilită conform actului de proprietate, coincide cu linia de hotar a terenului deținută de aceasta conform realității în teren. Faptul că, în realitate, reclamantul I. C. P. este vecin cu pârâta . nu este imputabil acesteia din urmă. Deoarece, potrivit realității din teren, reclamantul I. C. P. este vecin cu pârâta ., deși din actele de proprietate nu rezultă această vecinătate, se prezumă că reclamantul deține fâșia de teren proprietatea pârâtului B. P. P. ce desparte proprietatea sa de proprietatea pârâtei S.C. T. E. SRL, evidențiată în Anexa nr. 1 a suplimentului de expertiză, iar reclamantul nu a făcut dovada că pârâta . ar fi ocupat terenul reclamantului și ar fi desființat semnele de hotar. Întrucât reclamantul nu se poate prevala de propria culpă solicitând stabilirea liniei de hotar față de o persoana care nu trebuie să fie vecina sa, instanța a apreciat că pârâta . nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, motiv excepția invocată a fost admisă.
Prin sentința sus menționată instanța a reținut că este necesar ca o grănițuire, dispusă prin hotărâre judecătorească, să rezolve contestațiile și pretențiile părților cu caracter revendicativ, dar și să țină seama de transformările produse în configurația terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile, pentru a se asigura o folosință utilă a proprietarilor. Din probele administrate a rezultat că amplasamentele suprafețelor de teren real stăpânite de părți sunt diferite de înscrierile în cartea funciară a suprafețelor de teren deținute de părți în baza documentațiilor cadastrale care au însoțit actele de proprietate. Amplasamentele terenurilor, conform înscrierilor în cartea funciară, sunt diferite de amplasamentele pe care proprietățile ar trebui să le aibă, conform actelor de proprietate și planului parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia locală Zorleni. Amplasamentul suprafeței de teren de 1,33 ha, proprietatea reclamantului I. C. P., potrivit contractului de vânzare cumpărare și a planului de punere în posesie, este în cea mai mare parte suprafața reală deținută de reclamant. Din adresa nr. 2319/02.07.2008, emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., a rezultat că, în urma verificărilor din teren și a măsurării întregii parcele, suprafața de teren corespunde cu cea înscrisă în titlurile de proprietate. Documentațiile înscrise în cartea funciară și aflate în baza de date digitală a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. corespund din punct de vedere al suprafețelor, dar au dimensiunile ușor diferite față de dimensiunile rezultate în urma parcelării executate în format electronic pentru întreaga parcelă. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. a stabilit că suprafața de 3,50 ha teren din tarlaua 19, ./4, proprietatea lui S. M. G. M., vecinul din sud al reclamantului, corespunde întocmai cu suprafața pentru care s-a întocmit documentația tehnică cadastrală și care a fost înscrisă în cartea funciară. În ceea ce privește terenurile părților în litigiu, prin raportul de expertiză L. L. și prin suplimentul de expertiză efectuat în cauză, s-a stabilit că la întocmirea documentațiilor cadastrale de către diferiți specialiști autorizați de O.C.P.I. nu s-a ținut cont de planul parcelar existent în evidența Comisiei Locale de fond funciar Zorleni, respectiv Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V., astfel că proprietățile s-au întabulat mai la sud față de amplasamentul real stabilit de Comisia Locală de fond funciar Zorleni. În concluzie, expertul a stabilit că este necesară actualizarea documentațiilor cadastrale, în sensul stabilirii amplasamentului în baza planului parcelar existent în evidențele Comisiei Locale de fond funciar Zorleni, respectiv a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V.. Împrejurarea că amplasamentul terenului reclamantului și al pârâților au o poziționare și o configurație diferită, ca urmare a comparării documentației cadastrale recepționate cu planul parcelar depus de Comisia Locală, nu poate justificata respingerea prezentei acțiuni și păstrarea unui incertitudini cu privire la linia reală de hotar între proprietățile părților, având în vedere că părțile aveau posibilitatea refacerii propriilor documentații cadastrale. Instanța a mai reținut că situația reală faptică a terenurilor, respectiv suprafața hașurată cu galben pe care o ocupă pârâtul Borezatu P. P., suprafața hașurată cu verde deținută de pârâta . și suprafața deținută de reclamant, concordă în ca mai mare parte cu amplasamentele terenurilor identificate de expert conform planului parcelar inițial (suprafața identificată prin punctele de contur 31-39-38-4-3-32-31 -proprietatea lui B. P. P., suprafața identificată prin punctele de contur 5-4-38-39-5 -proprietatea . și suprafața identificată prin punctele de contur 3-2-33-32-3 -proprietatea I. C. P.), însă nu este conformă cu amplasamentele și delimitările stabilite în documentațiile cadastrale care au stat la baza întabulării în cartea funciară. Or, documentația cadastrală nu constituie titlu de proprietate pentru a aprecia că stabilirea amplasamentelor reale și, implicit, a liniei de hotar între proprietățile părților ar aduce atingere drepturilor de proprietate asupra terenurilor conform acelor de transmitere a proprietății. De asemenea, înscrierea în cartea funciară a unui imobil nu are efect constitutiv de drepturi. Înscrierea în cartea funciară garantează existența dreptului real, de proprietate, dar nu și întinderea obiectului material asupra căruia acel drept există. Instanța a apreciat că acțiunea de grănițuire nu ridică în mod necesar și o chestiune de revendicare. Grănițuirea în sine, reglementată de Codul civil, semnifică posibilitatea oricărui proprietar de a obliga pe vecinul său la grănițuire, adică la marcarea prin semne exterioare a liniei de hotar, acțiunea neimplicând în mod necesar o revendicare în absența unui formulări distincte a unei astfel de cereri. Împrejurarea că pârâtul B. P. P. nu a formulat o acțiune în revendicare a fâșiei de teren identificată de expertul L. L. ca despărțind proprietatea reclamantului I. C. P. de proprietatea pârâtei . nu conduce la inadmisibilitatea acțiunii în grănițuire. Față de aceste considerente și în baza concluziilor raportului de expertiză, instanța a stabilit că linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamantului și imobilul proprietatea pârâtului B. P. P., se află între punctele 3-32 potrivit anexei 1a la suplimentul de expertiză.
Împotriva sentinței civ. nr. 2937/16.10.2012 a Judecătoriei Bârlad au formulat apel pârâții B. P. P. și . Bârlad.
În motivele cererii sale de apel, pârâtul B. P. P. a invocat că instanța nu a avut în vedere că reclamantul a promovat o acțiune în grănițuire și nu o acțiune în revendicare. Totodată, linia de hotar a fost greșit stabilită conform anexei 1 a la suplimentul raportului de expertiză.
În motivele cererii sale de apel, pârâta . a arătat că, urmare a admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, linia de hotar din pct. 32-2 din anexa nr. 1 a la suplimentul raportului de expertiză traversează proprietatea acestei pârâte, așa cum este individualizată prin contractul de vânzare-cumpărare și prin documentația cadastrală de la O.C.P.I. V.. Astfel, ca efect al trasării liniei de hotar pe linia stabilită de instanță, o suprafață de 726 m.p. teren din totalul suprafeței de 3.000 m.p. teren, pe care pârâta a cumpărat-o prin contract, trece în proprietatea reclamantului. Pârâta a susținut că soluția corectă era cea de respingere a acțiunii reclamantului. Totodată, soluția instanței a fost dată cu încălcarea limitelor învestirii ei, deoarece instanța a fost învestită cu cerere în grănițuire, însă a soluționat „pretenții revendicative”, adică a soluționat o cerere în revendicare. Literatura de specialitate a arătat că acțiunea care are ca obiect determinarea limitelor fondurilor părților, limite care sunt incerte pentru amândoi vecinii, fără ca vreuna dintre părți să solicite proprietatea unei suprafețe de teren determinate, acțiunea este una în grănițuire. Dacă se solicită proprietatea asupra unei suprafețe determinate, atunci acțiunea este în revendicare. Or, prin sentința pronunțată, prin modul în care a fost stabilită linia de hotar este afectat dreptul de proprietate al pârâtei . în considerare un plan parcelar care nu se corelează cu niciuna din amplasamentele proprietăților din tarlaua respectivă. Pârâta a susținut că linia de hotar, stabilită de instanță, nu este corectă, iar expertiza efectuată în cauză nu este clară și nu a lămurit problema grănițuirii proprietăților. Acțiunea de stabilire a liniei de hotar este mult mai complexă, deoarece implică compararea titlurilor și repoziționarea tuturor proprietăților. La momentul întabulării proprietăților din tarlaua 19, . au fost executate de către diferiți specialiști autorizați O.C.P.I. însă, cu toate acestea, niciuna dintre proprietăți nu se suprapune, ceea ce conduce la concluzia că amplasamentul corect este cel aflat în evidența O.C.P.I., nicidecum cel din planul parcelar la care s-a referit expertul L. L.. Pârâta a arătat că posibilitatea refacerii documentațiilor cadastrale, la care s-a referit instanța în considerentele sentinței, implică un acord al tuturor proprietarilor de imobile din tarlaua 19, .. „La Sere”, acord care la acest moment este imposibil de obținut.
Prin decizia civ. nr. 96/A/28.05.2013, Tribunalul V. prin care a admis apelurile declarate de pârâții B. P. P. și . împotriva sentinței civ. nr. 2937/16.10.2012 a Judecătoriei Bârlad, sentință pe care a schimbat-o în parte, doar în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată la a căror plată a fost obligat, către reclamant, pârâtul B. P. și cuantumul cheltuielilor de judecată la a căror plată a fost obligat reclamantul, către pârâta ., păstrând restul dispozițiilor sentinței care nu sunt contrare deciziei pronunțate.
În considerentele deciziei civ. nr. 96/A/28.05.2013 a Tribunalului V., s-a reținut că, acțiunea în grănițuire este admisibilă și în absența unui capăt de cerere care să privească revendicarea. Așa cum a statuat și practica judiciară în materie, art. 584 cod civil circumscrie posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție sau amiabil, stabilirea hotarului real ce trebuie să separe fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne vizibile, iar acțiunea în grănițuire este admisibilă, chiar dacă între proprietăți există hotar exterior, ori de câte ori acesta nu a fost stabilit prin înțelegerea proprietarilor celor două fonduri limitrofe sau prin hotărâre judecătorească. Instanța de fond nu a soluționat acțiunea în grănițuire analizând cererea reclamantului ca pe o acțiune în revendicare ci, pentru a stabili linia de hotar, instanța a procedat, în mod temeinic, la verificarea actelor de proprietate ale fiecăruia dintre proprietarii vecini, stabilind soluția conform drepturilor dobândite de ei prin titlurile lor de proprietate. Astfel, jurisprudența a stabilit că hotărnicia produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin părților, nu și cu privire la drepturile reale, astfel că oricare dintre ele poate introduce, ulterior, o acțiune în revendicare privind suprafața determinată de teren, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în acțiunea în grănițuire. Cu privire la linia de hotar stabilită de instanță, s-a reținut că în mod temeinic și legal instanța a avut în vedere raportul de expertiză întocmit în rejudecare de către expertul L. L., deoarece lucrarea astfel întocmită reflectă realitatea posesiilor ce se cuvin părților, conform actelor de proprietate și planului cadastral. Totodată, obiectivele pe care expertul L. L. le-a soluționat prin efectuarea expertizei au fost cele stabilite de către Tribunalul V. prin decizia nr. 135/A/5.10.2011. Așa cum rezultă din raportul de expertiză, expertul a stabilit granițele corecte, conforme cu actele de proprietate și cu planul parcelar, pe care proprietatea apelantei ., de 3.000 m.p., ar trebui să le aibă. Așadar, au fost modificate doar limitele proprietății și nu suprafața de teren deținută de această apelantă.
Împotriva deciziei civ. nr. 96/A/28.05.2013 a Tribunalului V. au formulat recurs pârâții B. P. P. și . Bârlad.
În motivele sale de recurs, pârâtul B. P. P. a arătat că instanța de fond și instanța de apel au schimbat natura juridică a obiectului dedus judecății, soluționând cauza ca pe o acțiune în rectificarea actelor de proprietate (acțiune prescrisă) și nu ca pe o acțiune în grănițuire. Prin admiterea acțiunii în grănițuire și stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea reclamantului I. C. P. și proprietatea pârâtului B. P. P. pe linia 32-2 din anexa nr. 1 a la suplimentul raportului de expertiză întocmit de expertul L. L., a fost încălcat dreptul de proprietate al pârâtului B. P. P. pentru o suprafață de 4.472 m.p. teren, suprafață care este atribuită reclamantului, fără ca el să dețină act de proprietate asupra acesteia. Instanțele trebuiau să determine linia de hotar dintre cele două proprietăți vecine conform actelor de proprietate ale părților și nu să modifice suprafețele de teren, prin adăugare sau restrângere. Conform actelor de proprietate, linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului și imobilul proprietatea pârâtului B. P. P. trebuia să fie stabilită pe linia 7-3, linie roșie, numerotare roșie, din anexa nr. 1 a la suplimentul raportului de expertiză întocmit de expertul L. L.. Dacă hotărârea primei instanțe nu ar fi modificată, s-ar ajunge la situația ca reclamantul să dețină o suprafață de 4.472 m.p. teren în plus față de actele sale de proprietate.
În motivele sale de recurs, pârâta . Bârlad a arătat că sentința pronunțată de instanța de fond, prin linia de hotar pe care a stabilit-o, a adus atingere dreptului de proprietate al .. Astfel, prin linia de hotar stabilită, o suprafață de 726 m.p. teren, din totalul suprafeței de 3.000 m.p. teren, proprietatea pârâtei, trece în proprietatea reclamantului. Instanțele trebuiau să respingă acțiunea în grănițuire, deoarece această acțiune implica și revendicare, fără ca reclamantul să fi formulat o astfel de cerere. Totodată, expertiza efectuată în rejudecare nu este clară și nu lămurește problema grănițuirii imobilelor părților. Faptul că obiectivele expertizei au fost stabilite de către Tribunalul V. nu presupune că expertiza a răspuns corect la aceste obiective. Expertiza a stabilit că pârâta . deținea, la data efectuării expertizei, o suprafață de teren mai mică decât suprafața de 3.000 m.p. teren pe care aceasta a cumpărat-o, fără să indice care este cauza acestei situații, iar prin trasarea liniei de hotar această suprafață de teren se va diminua cu încă o suprafață de teren.
Prin decizia civ. nr. 1219/25.10.2013, Curtea de Apel Iași a admis recursurile formulate de pârâții B. P. P. și . Bârlad, împotriva deciziei civ. nr. 96/A/28.05.2013 pronunțată de Tribunalul V., decizie pe care a casat-o în totalitate, a admis apelurile formulate de pârâții B. P. P. și . Bârlad, împotriva sentinței civ. nr. 2937/16.10.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, sentință pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare, Judecătoriei Bârlad.
În considerentele deciziei civ. nr. 1219/25.10.2013, Curtea de Apel Iași a reținut că prin cererea înregistrată inițial la Judecătoria Bârlad la data de 26.10.2009, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu B. P. P. și ., stabilirea limitelor de hotar care despart terenurile părților. Conform art. 584 din Codul civil din 1864, în vigoare la data înregistrării acțiunii reclamantului, proprietarul sau orice altă persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof, poate pretinde vecinului său, prin acțiune în justiție (sau pe cale amiabilă), restabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne materiale vizibile. Într-o asemenea acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței dreptului de proprietate (în întregul său), al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile. Operațiunile judiciare ale grănițuirii circumscriu identificarea hotarului real, trasarea hotarului și așezarea semnelor de hotar. Identificarea implică aflarea celor mai vechi semne de hotar, prin examinarea titlurilor de proprietate, ascultarea părților și martorilor și administrarea probelor cu expertize judiciare și cercetare la fața locului (specifice grănițuirii). Prin sentința pronunțată, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . și a respins acțiunea formulată de reclamantul I. C. P. în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Cu toate acestea, instanța de fond a stabilit că linia de hotar ce desparte proprietatea reclamantului de proprietatea pârâtului B. P. P., se află pe linia ce unește punctele 32 și 2 din anexa nr. 1 la raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul L. L.. Atât din raportul de expertiză tehnică menționat, cât și din schița anexă nr.1 a, se constată că, deși . nu ar trebui să fie vecin cu I. C. P., ci cu B. P. P., prin stabilirea liniei de hotar dintre I. C. P. și B. P. P. pe linia 32-2 se ajunge la o suprapunere a terenurilor proprietatea reclamantului și a pârâtei .. Din răspunsul formulat de expertul L. L. la obiecțiunile formulate de pârâta ., rezultă că proprietatea reclamantului, în suprafață de 13.300 m.p., se suprapune parțial peste suprafața de 3,50 ha din proprietatea vecinului de la sud, S. M. G., și că potrivit documentației cadastrale existente la O.C.P.I. V., proprietatea reclamantului trebuia să aibă un alt amplasament. Deși expertul tehnic a stabilit că este necesară actualizarea documentațiilor cadastrale, în sensul stabilirii amplasamentului, în baza planului parcelar existent în evidențele Comisiei . funciar, respectiv a O.C.P.I. V., instanțele de fond și de apel nu au analizat dacă, în lipsa unei astfel de actualizări a documentațiilor cadastrale a tuturor părților în litigiu, inclusiv a reclamantului I. C. P., se poate proceda la identificarea hotarului real dintre proprietățile părților, la trasarea acestuia și la așezarea semnelor de hotar, fără a diminua proprietățile lor, așa cum rezultă din actele de proprietate ale acestora. Deoarece instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . și a respins acțiunea promovată de reclamant în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, cele două instanțe de fond și de apel nu au soluționat fondul litigiului în raport cu pârâta .. S-a mai reținut că instanța de apel nu a motivat hotărârea în ceea ce privește criticile formulate de B. P. P. și . referitor la inadmisibilitatea acțiunii în grănițuire, promovată de reclamant, raportat la faptul că acesta nu a revendicat vreo suprafață de teren din terenurile celor doi pârâți, astfel că nu poate fi efectuat controlul judiciar de legalitate a deciziei atacate.
După cea de-a doua casare cu trimitere, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr._ din 12.12.2013.
În rejudecare, din analiza probelor administrate, s-au reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 1815/_/15.12.2000 s-a reconstituit titularei B. S. M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 30.000 m.p. teren situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, având vecinătățile: N- O. E. G.; E- DE 443; S- M. C.; V- DE 286.
Pârâtul B. P. P. este nepotul numitei B. S. M..
Prin contractul de donație autentificat cu nr. 4393/13.11.2001 la biroul notarului public F. L. din Bârlad, suprafața de 30.000 m.p. teren situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, înscrisă în titlul de proprietate nr. 1815/_/15.12.2000 (titular B. S. M.) a fost dezmembrată în 3 loturi, respectiv: în lotul nr.1, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 204; lotul nr.2, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 205; lotul nr.3, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 206.
Prin același contract de donație, B. S. M. a donat lui pârâtului B. P. P. lotul nr. 2 cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 205, având vecinătățile: N- imobil cu nr. cadastral 204; E- DC 443; S- imobil cu nr. cadastral provizoriu 206; V- DE 286.
Dreptul de proprietate al pârâtului B. P. P. asupra suprafeței de 10.000 m.p. teren, din tarlaua 19, . nr. cadastral 205, din pct. „La Sere” a fost întabulat în cartea funciară nr. 106 a comunei Zorleni.
Prin contractul de schimb autentificat cu nr. 939/1.02.2002 la biroul notarului public F. L. din Bârlad, între pârâtul B. P. P. (proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/. 19, . nr. cadastral 205, din pct. „La Sere”, în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4393/13.11.2001, întabulat în cartea funciară nr. 106 a comunei Zorleni) și numitul C. V. C. (proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 206, din pct. „La Sere”, în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4392/13.11.2001, întabulat în cartea funciară nr. 105 a comunei Zorleni) a intervenit un schimb de terenuri, în urma căruia numitul C. V. C. a devenit proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 205; iar pârâtul B. P. P. a devenit proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 206, din pct. „La Sere”.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 378/9.05.2003 la biroul notarial Bârladul din Bârlad, reclamantul I. C. P. a cumpărat de la vânzătorul M. T. C. suprafața de 13.300 m.p. teren arabil conform actului de proprietate (13.320,36 m.p. conform măsurătorilor cadastrale), situată în extravilanul satului/. 19, . pct. „La Sere”, având ca vecinătăți: N- B. Șt. M.; S- S. M.; E- DC 443; V- DE 286, conform anexelor 1 și 2 din documentația tehnică cadastrală, parte din contract, cu nr. cadastral 439, înscrisă în cartea funciară nr. 291/2003 nedefinitivă a ., suprafața de 13.300 m.p. teren fusese dobândită în proprietate de către vânzătorul M. T. C. prin titlul de proprietate nr. 1814/_/15.12.2000 emis de Comisia jud. V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 4211/5.08.2008 la biroul notarului public F. L. din Bârlad, pârâtul B. P. P. a vândut către . suprafața de 3.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, cu nr. cadastral provizoriu 1456, având ca vecinătăți: N- L. E.; E- DC 443; S și V- imobilul cu nr. cadastral provizoriu 1455, înscrisă în cartea funciară nr. 1103 nedefinitivă a ., suprafața de 3.000 m.p. teren fusese dobândită în proprietate de către vânzătorul B. P. P. prin contractul de schimb autentificat cu nr. 939/1.02.2002 la același birou notarial și prin actul de dezmembrare autentificat cu nr. 4020/28.07.2008 la același birou notarial. Conform contractului de schimb, proprietarul anterior al terenului fusese C. V. C. în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4392/12.11.2001 la același birou notarial. Documentația cadastrală privind amplasarea și delimitarea bunului imobil, avută în vedere la încheierea contractului, a fost întocmită de ing. R. L. V.
Dreptul de proprietate al pârâtei . asupra suprafeței de 3.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, cu nr. cadastral provizoriu 1456, a fost înscris în cartea funciară nr. 1103 a comunei Zorleni.
Prin rapoartele de expertiză tehnică extrajudiciară întocmite la data de 3.10.2011 de către expertul tehnic judiciar B. I. M. (la solicitarea pârâților . și L. E.), s-a stabilit că eliberarea titlurilor de proprietate pentru terenurile din . satului/. făcut în anul 2000 în baza unui plan parcelar întocmit de P. I.. Ulterior, în perioada 2001-2007, pentru parcelele 279/1, 279/2, 279/3, 279/4 s-au întocmit documentații cadastrale pentru prima înscriere în cartea funciară. Parte din terenul din . înstrăinată de către proprietarii inițiali către terțe persoane, prin divizarea parcelelor 279/1, 279/2, 279/3, 279/4. Constatându-se o punere deficitară în posesie, o neconcordanță între suprafețele puse în posesie și suprafețele real deținute în teren (conform documentațiilor cadastrale), O.C.P.I. V. și Primăria ., în anul 2008, măsurători în . parcelelor puse în posesie, prin modificarea dimensiunilor liniare ale parcelelor și a liniilor de hotar, cu respectarea numărului tarlalei și a parcelei, a suprafețelor înscrise în titlurile de proprietate și a vecinilor. Cu această ocazie, O.C.P.I. V. a făcut propunerea de actualizare a documentațiilor cadastrale privind „datele tehnice și modificarea limitelor de proprietate”. Însă proprietarii din zonă nu au acceptat repoziționarea parcelelor.
Cu privire la suprafața de 3.000 m.p. teren, cumpărată de pârâta ., prin expertiza extrajudiciară sus menționată, cu privire la suprafața de 3.000 m.p. teren, cumpărată de pârâta ., s-a reținut că terenul descris în documentația cadastrală nr. 1456 corespunde cu suprafața de 2.596 m.p. teren, iar diferența de 404 m.p. teren se află în posesia reclamantului I. C. P., vecinul de la sud, ca urmare a repoziționării parcelelor din pct. „La Sere” și a modificării limitelor de proprietate ale acestora. Ca urmare, la data efectuării expertizei tehnice extrajudiciare limitele suprafeței de 3.000 m.p. teren, descrise în documentația cadastrală cu nr. cadastral provizoriu 1456 nu corespund cu limitele suprafeței de 3.000 m.p. teren delimitată prin planul parcelar al terenului în litigiu, întocmit de O.C.P.I. V..
Cu privire la suprafața de 20.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 1202, înscris în cartea funciară nr. 1003, proprietatea pârâților L., prin expertiza extrajudiciară s-a constatat că, la data efectuării expertizei, terenul descris în documentația cadastrală 1202 corespunde cu terenul aflat în posesie, însă limitele acestei suprafeței de 20.000 m.p. teren nu corespund cu limitele suprafeței de 20.000 m.p. teren delimitată în Planul parcelar al terenului, întocmit de O.C.P.I.
Privitor la excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ridicată de pârâta . Bârlad, față de concluziile raportului de expertiză și ale suplimentului la raportul de expertiză întocmite de expertul L. L., se reține că, deși conform actelor de proprietate, terenul proprietatea pârâtei . nu se învecinează cu terenul proprietatea reclamantului I. C. P., în fapt la data efectuării expertizelor, prin stabilirea liniei de hotar conform planului parcelar existent în evidențele Comisiei . funciar, respectiv a O.C.P.I. V., parte din terenul proprietatea pârâtei se suprapune cu parte din terenul proprietatea reclamantului. Dată fiind această situație, instanța a apreciat că pârâta . Bârlad are calitate procesuală pasivă în cauză, motiv pentru care excepția lipsei calității sale procesuale pasive, ridicată de pârâta . Bârlad, a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, ridicată de pârâta ., instanța a apreciat că acțiunea în grănițuire este admisibilă, reclamantul are interes în promovarea acțiunii, interesul său fiind acela de delimitare a trenului proprietatea sa, de imobilele învecinate. În aceste condiții și pentru a nu încălca dreptul reclamantului de acces la justiție, s-a respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, excepție ridicată de pârâta . Bârlad.
Privitor la fondul cauzei, coroborând concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară topografică și ale suplimentului de expertiză tehnică judiciară topografică, întocmite de expertul L. L., cu concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică întocmit de expertul judiciar B. I. M., rezultă că părțile în proces sunt proprietarii unor suprafețe de teren situate în extravilanul satului/., în tarlaua 19, .. „La Sere”, terenuri pe care le-au dobândit în proprietate prin acte autentice de vânzare-cumpărare, respectiv de donație, de schimb. Proprietarii inițiali ai acestor suprafețe de teren au dobândit terenurile în baza unor titluri de proprietate emise de Comisia Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate în condițiile Legilor fondului funciar. La întocmirea titlurilor de proprietate pentru aceste terenuri a fost avut în vedere planul parcelar întocmit de către Comisia . funciar (consilier P. I.), verificat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V.. Cu ocazia operațiunilor de dezmembrare, de alipire și a înstrăinării parcelelor de teren inițiale înscrise în titlurile de proprietate, diferiți specialiști ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. au întocmit documentații cadastrale care nu au ținut seama de planul parcelar întocmit de Comisia . funciar (consilier P. I.), verificat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V.. Consecința a fost că suprafețele de teren dobândite în proprietate de către părți s-au întabulat mai spre partea de sud, față de amplasamentul stabilit inițial de către Comisia de fond funciar . parte din suprafața de 13.300 m.p. teren, proprietatea reclamantului I. C. P., se suprapune peste suprafața de 3,50 ha teren proprietatea lui S. M. G. (vecinul din partea de sud); . deține numai suprafața de 2.274 m.p. teren, din totalul suprafeței de 3.000 m.p. teren cât a cumpărat prin contractul din data de 5.08.2008; pârâtul B. P. P. deține numai suprafața de 2.528 m.p. teren, din totalul suprafeței de 7.000 m.p. teren, pe care el o are în proprietate.
Din cauza neconcordanței dintre suprafețele de teren puse în posesie și suprafețele de teren real deținute de către proprietari, în anul 2008 Primăria . de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. au efectuat măsurători în . parcelelor puse în posesie, prin modificarea dimensiunilor liniare ale parcelelor și a liniilor de hotar, fiind întocmit un nou plan parcelar de către sing. Zabuliche E.. În consecință, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. a făcut propunerea de actualizare a documentațiilor cadastrale privind datele tehnice și modificarea limitelor de proprietate, propunere ce nu a fost acceptată de către parte din proprietarii din zonă.
În această situație, așa cum s-a reținut prin raportul de expertiză și prin suplimentul la raportul de expertiză întocmite de către expertul L. L., este necesar pentru ca:
- pentru suprafața de 13.300 m.p. teren, cu nr. cadastral 439, ce constituie proprietatea reclamantului I. C. P., să se corecteze Planul de amplasament și delimitare, recepționat cu nr. 880/26.02.2003, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur;
- pentru suprafața de 7.000 m.p. teren, cu nr. cadastral 1455, ce constituie proprietatea pârâtului B. P. P., să se corecteze Planul de amplasament și delimitare, recepționat cu nr. 8825/3.07.2008, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur;
- pentru suprafața de 3.000 m.p. teren, cu nr. cadastral 1456, ce constituie proprietatea pârâtei . Bârlad, să se corecteze Planul de amplasament și delimitare, recepționat cu nr. 8825/3.07.2008, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur;
- pentru suprafața de 20.000 m.p. teren, cu nr. cadastral 1202, ce constituie proprietatea pârâților L. E. și defunctului L. L. (moștenitori M. C., L. C., L. M., H. D.), să se corecteze Planul de amplasament și delimitare, recepționat la data de 19.06.2007, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur.
Prin Ordinul nr. 634/2006 emis de directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost aprobat Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.
Astfel, articolul 2 din Ordinul nr. 634/2006 emis de directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară prevede că, la baza înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice, stau documentațiile cadastrale, documentații prin care se realizează identificarea, măsurarea și descrierea imobilelor, la data întocmirii lor și se asigură înregistrarea actelor și faptelor juridice referitoare la acestea.
Conform articolului 6 alin.2 din Ordinul nr. 634/2006, în cazul imobilelor dobândite în baza legilor proprietății, documentarea tehnică constă, între altele, în solicitarea de informații aflate în baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial conform anexei nr. 1, respectiv inventare de coordonate, planuri de încadrare în zonă, plan parcelar, ortofotoplan, coordonatele punctelor de vecinătate, extras de carte funciară pentru informare, copii ale proceselor-verbale de punere în posesie și schițele anexe ale acestora.
Cele de mai sus, se coroborează cu prevederile art. 2113 alin.2 din Ordinul nr. 634/2006, conform cărora „Titlurile de proprietate ce se vor emite în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, în baza planului parcelar recepționat cu numere cadastrale atribuite, devenit plan cadastral, se înscriu din oficiu în cartea funciară, înaintea transmiterii acestora către proprietari”.
În cauza de față, la întocmirea documentațiilor cadastrale nu au fost avute în vedere planul parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia de fond funciar a . OCPI V., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Din adresa nr. 2319/2.07.2009 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară V. rezultă că documentațiile înscrise în cărțile funciare corespund din punct al suprafețelor, dar au dimensiunile ușor diferite față de dimensiunile rezultate în urma parcelării executate în format electronic pentru întreaga parcelă, astfel că este necesar ca proprietarii să execute documentații cadastrale de actualizare date tehnice și modificare a limitelor de proprietate.
Privitor la modificarea limitelor de proprietate, articolul 18 din Ordinul nr. 634/2006 prevede care este conținutul documentațiilor necesare modificării limitelor de proprietate. Astfel, alin.1 lit. k al articolului menționat prevede că documentația pentru înscrierea modificării limitei de proprietate, include, între altele, hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă sau declarație autentică de voință între părți, după caz. Alineatul al 2-lea al aceluiași articol prevede că este necesar ca documentația să fie întocmită pentru fiecare imobil a cărui limită se modifică, pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care permit tipizarea - conform modelelor din anexele prezentate și în formate care permit accesul și transferul de date.
Din actele dosarului rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile necesare modificării limitelor de proprietate prevăzute de art. 18 din Ordinul nr.634/2006, respectiv nu sunt întocmite documentațiile de modificare a limitelor imobilelor proprietatea părților în proces, după cum nu există nici acordul de voință al părților, nici hotărâre judecătorească.
Lipsa acordului de voință al părților cu privire la modificarea limitelor imobilelor proprietatea părților, rezultă și din înseși concluziile pe care reclamantul și pârâții B. P. P. și . Bârlad le-au formulat în cea de-a 2-a rejudecare a cauzei.
Astfel, prin concluziile formulate (fila 71 dosar), reclamantul I. C. P., prin avocat, a solicitat ca linia de hotar dintre imobilul proprietatea sa și imobilul proprietatea pârâtului B. P. să fie stabilită prin pct. 3-32 (culoare negru) din anexa nr. 1 a la suplimentul de expertiză întocmit de expertul L. L., adică conform planului parcelar ce a stat la baza întocmirii titlurilor de proprietate existent în evidența Comisiei . ce prin concluziile sale (filele 73-74 dosar) pârâtul B. P. P., prin avocat, a solicitat ca linia de hotar dintre imobilul proprietatea sa și imobilul proprietatea reclamantului să fie stabilită 7-3 (numerotare roșie, culoare roșie) din anexa nr. 1 a la suplimentul de expertiză întocmit de expertul L. L., adică potrivit documentației cadastrale. Totodată, prin concluziile formulate, pârâta . Bârlad a solicitat respingerea acțiunii în grănițuire dată fiind imposibilitatea determinării unor puncte de identificare a hotarului real dintre imobilele reclamantului și a pârâților din cauza neactualizării documentațiilor cadastrale.
Prin concluziile sale, reclamantul a mai solicitat „actualizarea documentației cadastrale nr. 439 Zorleni cu schimbarea formei și păstrarea suprafeței înscrise în cartea funciară conform actelor de proprietate”- fila 72 dosar.
La termenul de judecată din 27.02.2014, instanța a solicitat avocatului reclamantului să precizeze semnificația cererii din acțiunea introductivă privind „obligarea vecinilor să se conformeze adresei nr. 2319/2.07.2009 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, precum și semnificația cererii privind „actualizarea documentației cadastrale nr. 439 Zorleni cu schimbarea formei și păstrarea suprafeței înscrise în cartea funciară conform actelor de proprietate”.
Urmare a solicitării instanței, prin notele scrise de la fila 102 dosar avocatul reclamantului a arătat că renunță la cererea din cuprinsul acțiunii introductive privind „obligarea vecinilor să se conformeze adresei nr. 2319/2.07.2009 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, precum și la cererea privind „actualizarea documentației cadastrale nr. 439 Zorleni cu schimbarea formei și păstrarea suprafeței înscrise în cartea funciară conform actelor de proprietate”.
Potrivit art. 584 din Codul civil din 1864, „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. (…)”.
Potrivit jurisprudenței, cererea în grănițuire constituie o operațiune de determinare, prin semne exterioare, a limitelor între proprietățile învecinate, urmărind stabilirea unui traseu real pe care să-l urmeze hotarul. În caz de conflict, grănițuirea se realizează pe cale judecătorească, nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci și în situația în care există asemenea semne de delimitare, dar nu au fost amplasate pe traseul exact. În acest caz, acțiunea este și de revendicare, trebuind să fie soluționată ca atare. În cadrul acțiunii în grănițuire, orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof poate să pretindă vecinului său restabilirea hotarului real ce separă fondurile învecinate și marcarea acestuia prin semne materiale vizibile. Operațiunea grănițuirii presupune stabilirea formei terenului care alcătuiește dreptul de proprietate, al cărui contur este fixat prin linia hotarului despărțitor, trasarea hotarului și așezarea semnelor de hotar.
În cauza de față, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză și prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, întocmite de expertul L. L., pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului și imobilele proprietatea pârâților, este necesară modificarea limitelor de proprietate, însă pentru modificarea limitelor de proprietate nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege (respectiv prevederile art.18 din Ordinul nr. 634/2006 al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, mai sus enunțate). Totodată, așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul L. L., prin stabilirea liniei de hotar conform planului parcelar ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate, reclamantul ar urma să ocupe o suprafață de teren din terenul deținut în prezent de către pârâta ..
Dată fiind situația sus arătată, la acest moment instanța nu a putut stabili linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului și imobilele proprietatea pârâților.
Pentru considerentele de mai sus, coroborat cu considerentele reținute prin decizia civ. nr. 1219/25.10.2013 a Curții de Apel Iași, pronunțată în soluționarea recursului, cererea prin care reclamantul I. C. P. a solicitat să se stabilească limitele de hotar care despart imobilul proprietatea reclamantului, de imobilul proprietatea pârâților B. P. P. și . Bârlad, imobile aflate în ., în tarlaua 19, . a fost precizată, a fost respinsă.
Consecință a respingerii cererii reclamantului, potrivit art. 274 alin.1 din codul de procedură civilă (1865), cheltuielile de judecată efectuate în cauză de către reclamant, au rămas în sarcina acestuia.
Pârâtul B. P. P. a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 5.313 lei (702,10 lei onorariu expert L. L.; 10 lei taxă judiciară de timbru pentru cerere de apel; 2.500 lei onorariu avocat H. D. în al 2-lea apel; 100 lei taxă judiciară de timbru pentru cerere de recurs; 0,90 lei timbru judiciar pentru cerere de recurs; 2.000 lei onorariu avocat H. D. în a 2-a rejudecare a cauzei).
Pârâta . Bârlad a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 13.862,40 lei (2.051,40 lei onorariu expert L. L.; 10 lei taxă judiciară de timbru și 1 leu timbru judiciar în I-ul apel; 20 lei taxă judiciară de timbru în al 2-lea apel, 1.500 lei onorariu avocat Molența M.; 3.700 lei onorariu avocat P. M. C. în al 2-lea apel; 100 lei taxă judiciară de timbru pentru cererea de recurs; 2.480 lei onorariu avocat P. M. C. în recurs; 4.000 lei onorariu avocat P. M. C. în a 2-a rejudecare a cauzei).
Potrivit art. 274 alin. 3 din Codul de procedură civilă (1865), judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În temeiul acestui text de lege, instanța a apreciat că onorariul plătit de către pârâta ., avocatului P. M. C., este prea mare față de volumul de activitate pe care acesta l-a prestat pe parcursul judecății. În condițiile arătate, onorariul total de 10.180 lei, plătit de către pârâta ., avocatului P. M. C., a fost micșorat la suma de 2.000 lei. Ca urmare, cheltuielile de judecată efectuate de către pârâta ., ce au fost avute în vedere, sunt în sumă totală de 5.682,40 lei (2.051,40 lei onorariu expert L. L.; 10 lei taxă judiciară de timbru și 1 leu timbru judiciar în I-ul apel; 20 lei taxă judiciară de timbru în al 2-lea apel, 1.500 lei onorariu avocat Molența M.; 100 lei taxă judiciară de timbru pentru cererea de recurs; 2.000 lei onorariu avocat P. M. C., în al 2-lea apel, în recurs și în a 2-a rejudecare).
În temeiul art. 274 alin.1 Cod. proc. civ., reclamantul I. C. P. a fost obligat să plătească pârâților B. P. P. și . Bârlad cheltuieli de judecată, astfel:
- pârâtului B. P. P.- 5.313 lei;
- pârâtei . Bârlad- 5.682,40 lei.
S-a luat act că pârâții L. E., M. C., L. C., L. M., H. D. (ultimii 4 pârâți în calitate de moștenitori legali ai defunctului L. L.) nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel I. C. P., B. P. P. și ., apreciind că sentința este nelegală și netemeinică.
Prin apelul formulat, reclamantul I. C. P. a solicitat anularea sau schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe, și reținând cauza spre rejudecare, să se stabilească linia de hotar care desparte imobilul proprietatea sa de imobilul proprietatea pârâților B. P. P. și S.C. E. T. S.R.L. Bârlad, din punctul "La Sere" corn. Zorleni, jud.V., pe linia de hotar 32-3 (conturul negru) din planul de situație anexa nr. l a raportului de expertiză L. L., pentru următoarele considerente:
1.Respingea acțiunii în stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți echivalează cu o denegare de dreptate, mai ales în condițiile în care ambele părți au fost de acord cu delimitarea liniei de hotar dintre proprietățile lor.
Art. 584 din vechiul Cod civil stabilește ca orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietății lipite cu a sa.
Practica judiciară reține că introducerea acțiunii în grănițuire de către reclamant demonstrează ca exista un litigiu cu privire la linia de hotar existenta.
Chiar daca instanța de fond ar recunoaște linia de hotar pe amplasamentul deja existent, (fără altă linie stabilită prin expertiză ca în situația de față) tot ar avea obligația de a se pronunța prin admitere asupra acestui capăt de cerere.
Este firesc ca instanța să stingă în acest mod litigiul cu privire la grănițuirea celor doua proprietăți, prin stabilirea liniei de hotar deoarece o altfel de soluție, respectiv cea de respingere a acestui capăt de cerere duce la perpetuarea conflictului existent între părți.
Admiterea acțiunii în sensul stabilirii liniei de hotar se impunea din mai multe puncte de vedere:
În primul rând, în conformitate cu disp. art. 584 din vechiul Cod civil "orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietății lipite cu a sa".
În al doilea rând, ambele părți au fost de acord cu stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor, însă fiecare au solicitat recunoașterea altei linii de hotar.
În notele scrise de la pag. 71-72 reclamantul I. C. P. a solicitat stabilirea liniei de hotar prin pct. 3-2-33-32-3, (conturul negru) din raportul de expertiză L. L. în timp ce la pag.73-74 dosar pârâtul B. P. P. a solicitat delimitarea liniei de hotar prin punctele 3-2-7-6-3 (control roșu) din raportul de expertiză L. L..
Respingând acțiunea în grănițuire instanța a lăsat nerezolvată problema liniei de hotar dintre cele două proprietăți deși existau probe, pe baza cărora să-și fundamenteze soluția.
În al treilea rând, la dosar există acte de proprietate și documentații cadastrale ale ambelor părți precum și o probă științifică - Raportul de Expertiză L. L. și Suplimentul la acest Raport vizat de Oficiu de Cadastru V. - care răspunde la toate obiectivele trasate de către instanță și delimitează linii de hotar având în vedere toate planurile parcelare existente și toate documentațiile existente pentru întreaga . evident că instanța în aceste condiții nu putea respinge cererea de grănițuire lăsând nerezolvată linia de hotar dintre cele două proprietăți.
Această respingere a instanței reprezintă practic o denegare de dreptate, respectiv un refuz al instanței de a judeca cererea de stabilire a liniei de hotar dintre proprietăți.
2.Instanța nu și-a fundamentat concluziile pe probele din dosar.
Astfel, instanța deși invocă formal in motivarea hotărârii câteva aspecte din raportul de expertiză L. L., aceasta respinge concluziile raportului de expertiză L. L., raport care a răspuns în amănunt la toate obiectivele trasate de instanță, care este singura probă științifică judiciară din dosar care a fost vizat de OCPI V. și care a fost însușit de toate părțile din dosar.
Instanța și-a fundamentat concluziile pe o expertiză extrajudiciară care cuprinde aspecte nereale și nu a răspuns la vreun obiectiv al instanței, raport care nu a fost vizat de OCPI V..
Având în vedere această expertiză extrajudiciară, instanța ajunge la concluzia că "o parte din suprafața de 13.300 mp. teren proprietatea reclamantului se suprapune peste suprafața de 3,5 ha proprietatea lui S. M. G.."
Raportul de expertiză L. L., și suplimentul la acest raport vizat de OCPI V. - întocmit la solicitarea instanței - concluzionează că „Linia de hotar dintre proprietatea reclamantului I. C. P. (autoare M. C.) și B. P. trebuie să treacă prin punctele 32-3 conturul negru (a se vedea planul de situație anexa nr. l a raportului de expertiză).
Această concluzie a expertului s-a întemeiat pe:
- planul parcelar inițial de punere în posesie întocmit de dl. P. I. existent la Comisia Locală Zorleni, plan care a stat la baza Titlului de Proprietate 1814/_ din 15.12.2000 și contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 378 di n 09.05.2003, prin care reclamantul I. C. P. a dobândit terenul în suprafață de 1,33 ha din corn. Zorleni, punct „La Sere" tarlaua 19, .. Cadastral 439 înscris în Cartea Funciară 291/2003.
Expertul face precizarea că în documentațiile existente la data efectuării expertizei (delimitate prin linia de contur roșu), nu s-a ținut cont de planul parcelar inițial întocmit de Comisia Locală Zorleni, verificat de OCPI V. care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic și astfel proprietățile s-au intabulat mai la Sud de Amplasamentul real stabilit de Comisia Locală de Fond Funciar Zorleni.
Pentru stabilirea liniei de hotar reale dintre proprietatea reclamantului și a pârâtului B. P. era necesară efectuarea măsurătorii potrivit planului inițial de punere în posesie întocmit de dl. P. I., obiectiv care a fost trasat de altfel de către instanță și care a concluzionat că linia de hotar trebuie să treacă prin punctele 32-3 - conturul negru (și nu cel roșu).
Expertul L. L. face precizarea la finalul raportului că la data efectuării expertizei, linia de hotar dintre terenul pârâților B. P., S.C. E. Bârlad și terenul reclamantului I. C. P. trecea prin punctele E,D și trebuie să treacă prin punctele 32-3.
Raportul de expertiză L. L. este întocmit și în concordanță cu noul plan parcelar din anul 2008 pentru repoziționarea parcelei 279, tarlaua 19, măsurători efectuate de ing. Zabuliche E. la propunerea OCPI V. de actualizare a documentațiilor cadastrale privind datele tehnice și modificarea limitelor de proprietate.
Greșit reține instanța - preluând date din raportul de expertiză extrajudiciar Baca I. - că proprietarii din zonă nu au acceptat repoziționarea parcelelor.
Prin procesul verbal nr. 9764 din data de 10.12.2008, încheiat de Primăria Comunei Zorleni, reclamantul I. C. P., (prin av. G. V.), pârâtul B. P. și pârâta S.C. E., și-au dat acordul cu privire la repoziționare și corectarea coordonatelor, semnând procesul verbal sus-menționat.
Procesul verbal este însoțit de schița întocmită de primăria Zorleni și Planul Parcelar întocmit de inginer Zabuliche E., (acte pe care le atașăm la dosarul cauzei în apel).
Instanța nu a luat în considerație faptul că Raportul de expertiză L. L. și Suplimentul la acest raport este întocmit ulterior planului parcelar Zabuliche E. și a tuturor documentațiilor cadastrale și este vizat de OCPI V..
Prin această avizare acordată, OCPI V. recunoaște limitele de hotar dintre reclamant si parați, repoziționează terenul și practic corectează toate documentațiile cadastrale anterioare, datei la care acest raport de expertiză a fost vizat.
Avizarea făcută de OCPI a raportului de expertiză L. L. reprezintă o rezolvare definitivă a documentațiilor cadastrale anterioare, liniile de hotar dintre proprietăți trebuind să fie respectate funcție de acest raport.
Raportul de expertiză extrajudiciară B. I. M. nu este vizat de OCPI V. și nu poate fi luat în considerație de către instanța de judecată.
Acest raport extrajudiciar B. I. M., nu a corectat documentațiile cadastrale anterioare si nu poate avea relevantă din punct de vedere cadastral.
În mod greșit instanța - invocând prevederile art. 21 indice 13 din Ordinul nr. 634/2006 - atribuie în mod practic un efect constitutiv înscrierii din oficiu în cartea funciară a documentației recepționată cu numere cadastrale atribuite.
Or, documentația cadastrală nu constituie titlu de proprietate iar înscrierea în cartea funciară a unui imobil nu are efect constitutiv de drepturi. Înscrierea în cartea funciară garantează existența dreptului real de proprietate dar nu și întinderea obiectului material asupra căruia acel drept există.
În mod greșit reține instanța că nu sunt îndeplinite condițiile necesare modificării limitelor de proprietate prevăzute de art.18 din Ordinul 634/2006.
Aceste condiții sunt îndeplinite, în sensul că există:
- copii după planurile de amplasament și delimitare ale imobilelor care sunt supuse modificării limitelor,
- planuri de amplasament și delimitare ale imobilelor întocmite pentru fiecare imobil a cărui limită se modifică,
- măsurători pentru ridicarea detaliilor topografice prin metode clasice - extrase de carte funciară de informare.
- acordul de voință al părților concretizat în procesul verbal 9764 din data de 10.12.2008 dat în fața unei autorități, respectiv Primăria Zorleni.
Așa după cum s-a arătat mai sus - prin procesul verbal nr. 9764 din data de 10.12.2008, încheiat de Primăria Comunei Zorleni, reclamantul I. C. P., (prin av. G. V.), pârâtul B. P. și pârâta S.C. E., și-au dat acordul cu privire la repoziționare și corectarea coordonatelor, semnând procesul verbal sus-menționat și schița întocmită de primăria Zorleni.
În baza acestui proces verbal al Primăriei Zorleni s-a întocmit planul parcelar de către inginerul Zabuliche E. la solicitarea OCPI V. care prin adresa 2319 din 02.07.2009 stabilește că „documentațiile înscrise în cărțile funciare corespund din punct de vedere a suprafețelor, dar au dimensiunile ușor diferite față de dimensiunile rezultate în urma parcelării executate în format electronic pentru întreaga parcelă, astfel că este necesar ca proprietarii să execute documentații cadastrale de actualizare date tehnice și modificare a limitelor de proprietate."
Expertul L. L. arată în cuprinsul expertizei că pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobilele proprietatea reclamanților și imobilele proprietatea pârâților este necesară modificarea limitelor de proprietate - dar aceste limite sunt modificate prin planul parcelar întocmit de ing. Zabuliche E. plan care are coordonate și care are aceeași formă și dimensiuni cu planul parcelar inițial P. I..
Spre exemplu:
-în planul parcelar P. I. dimensiunea terenului numitului S. M. dinspre DC 143 - este de 106 m, iar în planul Zabuliche E. - 106,6 m.
-în planul parcelar P. I. dimensiunea terenului numitului I. C. P. dinspre DC 143 - este de 38 m, iar în planul Zabuliche E. - 37,60 m.
Din acest motiv se folosește sintagma: „documentațiile înscrise în cărțile funciare corespund din punct de vedere a suprafețelor, dar au dimensiunile ușor diferite față de dimensiunile rezultate în urma parcelării executate în format electronic"
Prin urmare instanța a avut elemente suficiente pentru a stabili linia de hotar conform aliniamentului 32-3 (conturul negru) din raportul de expertiză L. L..
Instanța nu a luat în considerație faptul că suprafața măsurată de expertul L. L. pentru întreaga parcelă 279, este de 21,83 ha, (14 ha + 3 ha + 1,33 ha + 3,50 ha) în condițiile în care în Registru tehnic al parcelelor Zorleni această parcelă include tehnic 22,89 ha. Practic prin respectarea planului parcelar P. I. și Zabuliche E. nu rezultă un excedent de suprafață ci dimpotrivă rezultă o suprafață mai mică decât cea tehnică.
Prin apelul formulat, pârâtul B. P. P. a criticat soluția instanței de fond sub următoarele aspecte:
Instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ., motivat de faptul că aceasta nu se învecinează, conform actelor de proprietate, cu reclamantul I. C. P..
În mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 584 Cod civil, instanța trebuia să delimiteze linia de hotar dintre cele două proprietăți învecinate așa cum rezultă din documentațiile cadastrale aferente actelor de proprietate și din suplimentul la expertiză întocmit și depus la dosar de către expertul L. L., linie de hotar care să delimiteze proprietatea sa și a lui I. C. P..
Prin apelul formulat, pârâta . a invocat aspecte de nelegalitate si netemeinicie în ceea ce privește modul de soluționare a cererii privind acordarea cheltuielilor de judecata.
În fapt, prin Sentința civila nr.778 din 20 martie 2014 pronunțata de Judecătoria Bârlad in dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiata excepția lipsei calității procesuale pasive a ., s-a respins ca neîntemeiata excepția inadmisibilității acțiunii formulata de reclamant si, pe fond, s-a respins acțiunea de grănițuire a reclamantului I. in contradictoriu cu paratul B. si .. Totodată, s-a dispus obligarea reclamantului I. la plata cheltuielilor de judecata atat către paratul B. cat si către ..
S-a criticat modul de acordare a cheltuielilor de judecata in ceea ce o privește pe ., in acest sens hotărârea fiind pronunțata cu incalcarea legii si a drepturilor procesuale prevăzute de dispozițiile legale.
Astfel, prin considerentele sentinței s-a reținut ca . a efectuat cheltuieli in toate fazele procesuale derulate pana la data pronunțării sentinței in suma totala de 13.862,40 lei, suma compusa din: onorariu expert - 2051,40 lei, taxa timbru - 10 lei, timbru judiciar - 1 leu in primul apel, taxa timbru in al 2-lea apel de 20 lei, onorariu avocat Molenta - l .500 lei, onorariu avocat P. in suma de 3.700 lei in al 2-lea apel, taxa timbru recurs - 100 lei, onorariu avocat P. in recurs in suma de 2.480 lei si onorariu avocat P. in suma de 4.000 lei in a 2-a rejudecare a cauzei, respectiv in fata Judecătoriei Barlad. Din cuantumul total al acestor cheltuieli de judecata - efectuate așa cum au fost reținute in considerentele sentinței, instanța de fond a acordat in totalitate onorariul de expert, taxele de timbru, onorariu avocat Molenta, insa a redus nelegal si nejustificat onorariile achitate către av. P. M..
In acest mod, instanța de fond a procedat la diminuarea cuantumului total al onorariului de avocat. Astfel, in mod nelegal instanța a redus onorariul de avocat din suma totala achitata de . către avocat P. M., respectiv din suma de 10.180 lei, apreciind in mod greșit ca, pentru prestația apărătorului in faza de apel, de recurs si in a 2-a casare cu rejudecare, se cuvine doar suma de 2.000 lei.
Este adevărat ca judecătorii au "dreptul sa mărească sau sa micșoreze onorariile avocaților potrivit cu cele prevăzute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori va constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca îndeplinita de avocat."
In speța insa, reducerea cuantumului total al onorariilor de avocat achitate către av. P. a fost făcuta nelegal. Astfel, onorariile de avocat au fost achitate in fiecare faza procesuala in parte - așa cum de altfel a reținut si instanța de fond, după cum urmează: 3.700 lei in al 2-lea apel, 2.480 lei in al 2-lea recurs si 4.000 lei in fata instanței de fond după a 2-a casare.
Potrivit disp. art. 132 din Legea 51/1995, pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute in interesul clientului.
Potrivit disp. art. 134 pct. 3 din legea 51/1995, onorariul fix consta . cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il prestează sau, după caz, le prestează clientului.
In speța, onorariile au fost fixate pentru fiecare etapa in parte, fiind stabilite in conformitate cu disp. art. 132 alin 2 si 3 din Legea 51/1995.
Instanța de fond nu avea dreptul sa totalizeze onorariile de avocat achitate pentru o munca serioasa si eficienta prestata in fata altor instanțe, iar ulterior sa procedeze la reducerea acestui total. Aceste onorarii au fost achitate de subscrisa in diferitele faze procesuale, iar cuantumul onorariilor fixate - fiecare in parte - a avut in vedere dificultatea si complexitatea cauzei, munca efectiv depusa pentru studiul cauzei, deplasările in alte raze teritoriale decât cea de care aparține avocatul, consultațiile juridice oferite, etc. In acest sens, solicitam sa observați ca, in cele 3 faze procesuale in care am fost reprezentați de av. P. M. din cadrul Baroului Iași, activitatea desfășurata de apărător a fost complexa, elaborata si serioasa constând in redactarea ampla - care a presupus studii aprofundate - de motive de apel, motive de recurs, prezenta la fiecare termen de judecata - personal sau prin avocat substituient - si concluzii efective orale formulate pe fondul cauzei. Prin diminuarea drastica a onorariilor totale de avocat s-a procedat la o minimalizare spre anihilare a rolului apărătorului nostru, singura persoana a cărei strategie juridica bine documentata si expusa a condus poate la stabilirea adevărului juridic in speța. Mai mult, instanța de fond nu avea cum sa evalueze munca prestata de apărătorul nostru in celelalte faze procesuale - apel, recurs. Instanța de fond avea cel mult dreptul sa procedeze eventual doar la diminuarea cuantumului onorariului achitat in faza a 2-a de rejudecare, respectiv cel in suma de 4.000 ron, daca aprecia motivat - in conformitate cu disp. art. 274 alin 3 Cod Procedura Civila - ca acesta este nejustificat de mare fata de munca apărătorului in aceasta faza procesuala, si nu sa reducă un total al onorariilor achitate in diferite faze procesuale pe care instanța de fond nu are cum a le aprecia.
Diminuarea cuantumului total al onorariilor de avocat, pe langa faptul ca este nelegala - întrucât acestea au fost achitate pe fiecare faza procesuala in parte -, incalca grav dreptul subscrisei la apărare, împiedicându-se valorificarea pe deplin a efectelor acestui drept. Astfel, potrivit Constituției si legilor in vigoare in România, fiecare om are libertatea sa-si aleagă avocatul care sa-1 reprezinte in orice cauza aflata pe rolul instanțelor de judecata. Altfel spus, . avea dreptul sa angajeze un avocat înscris in orice Barou din România, avocat care considera ca o poate reprezenta cel mai bine interesele si cu care colaborarea este cea mai buna. . a Ales sa beneficieze de serviciile unui avocat din Iași, fiind mulțumită de raționamentul juridic logic si corect al apărătorului si comunicarea buna cu acesta. Evident ca onorariul de avocat s-a raportat atât la complexitatea cauzei cat si la distanta ce trebuia parcursa de la Iași la V., respectiv Bârlad pana la soluționarea cauzei, in cuantumul onorariului pe fiecare etapa in parte fiind incluse si cheltuielile de transport ale apărătorului. De altfel, . a preferat sa suporte cheltuieli de transport ale apărătorului (care au fost incluse in cuantumul onorariilor de avocat) si nu a solicitat cheltuieli de transport efectuate de reprezentanții .. Onorariile de avocat percepute pentru fiecare etapa in parte au reprezentat corect si REZONABIL atât activitatea depusa de apărător cat si alte cheltuieli - de ex. transport, masa, TVA.
Pe cale de consecința, prin diminuarea cheltuielilor efectuate cu onorariile de avocat s-a adus o atingere grava a dreptului la apărare, . putând beneficia si de serviciile unui avocat al cărui onorariu putea fi incomparabil mai mare raportat la renumele acestuia, distanta poate mai mare fata de instanța la care urmau a fi efectuate apărările sau multe alte criterii. Riscul achitării unor cheltuieli de judecata - mai mari sau foarte mari - aparține in exclusivitate reclamantului, singurul in măsura sa aprecieze in ce măsura poate fi sau nu chemată in judecata.
Aprecierea instanței de fond ca s-a procedat la diminuarea cuantumului total al onorariilor de avocat întrucât onorariul plătit este prea mare fata de volumul de activitate pe care acesta l-a prestat pe parcursul judecații este complet incorecta, netemeinica si insuficient motivata întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, pe de o parte, instanța nu avea dreptul si posibilitatea efectiva sa aprecieze munca prestata in alte faze procesuale, iar pe de alta parte, instanța avea toate argumentele sa aprecieze ca munca apărătorului a fost una efectiva, serioasa si de foarte buna calitate, iar onorariile achitate au fost proporționale cu munca efectiv prestata. Instanța de fond avea doar posibilitatea legala de a diminua cuantumul onorariului de avocat achitat pentru a 2-a rejudecare raportat strict la munca desfășurata in fata acestei instanțe, dar si in aceasta situație era obligata sa motiveze argumentele care puteau determina o asemenea reducere a onorariului. In acest sens, exista numeroase decizii ale C.E.D.O. care obliga instanța la motivarea temeinica a deciziei de reducere a cuantumului onorariului de avocat.
Prin diminuarea cuantumului cheltuielilor de judecata reprezentând onorariile achitate apărătorului av. P. M. s-a creat o inechitate fata de . raportat si la paratul B..
Astfel, paratului B. i s-a recunoscut cheltuiala totala făcuta cu avocatul in suma de 4.500 lei doar pentru 2 faze procesuale - al 2-lea apel si a 2-a rejudecare - fara a se verifica si activitatea efectiv prestata, in timp ce . nu i s-a recunoscut dreptul de a beneficia de cheltuielile efectuate cu plata onorariilor de avocat in cele 3 faze procesuale — apel, recurs si rejudecare după casare, acestea fiind diminuate la suma derizorie de 2.000 lei - cel puțin jumătate din cat s-a recunoscut pentru B. - in condițiile in care apărătorul a reprezentat, in plus fata de apărarea paratului B., si in faza recursului prin formularea motivelor si susțineri orale in fata Curții de Apel Iași.
Cu alte cuvinte, este inechitabil sa se minimalizeze activitatea apărătorului in condițiile in care se poate lesne observa ca prestația acestuia a fost una calificata si chiar mai ampla raportat la apărarea de care a beneficiat paratul B..
În mod nelegal si netemeinic s-a procedat la diminuarea totalului onorariilor de avocat prin limitare la suma de 2.000 ron, situație in care . a solicitat admiterea apelului si, pe fond, modificarea sentinței sub aspectul obligării paratului la plata sumei totale de 13.862,40 lei reprezentând cheltuieli de judecata efectuate de . in toate fazele procesuale pana in prezent constând in onorarii avocați, taxe timbru, onorariu expert, timbru judiciar.
Față de apelul formulat de I. C. P., S.C. E. T. S.R.L., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat ca neîntemeiat.
Consideră S.C. E. T. S.R.L. căsentința pronunțata de instanța de fond este temeinica si legala in ceea ce privește soluția de respingere ca neîntemeiata a acțiunii. Reținând acest aspect, consideră ca nici unul din motivele de apel formulate de către apelantul I. C. P. nu pot fi primite si nu pot conduce la înlăturarea raționamentului pentru care instanța de fond a respins ca neîntemeiata acțiunea.
In ceea ce privește motivul de apel referitor la faptul ca instanța de fond trebuia in mod obligatoriu sa admită acțiunea si sa stabilească o linie de hotar, "mai ales in condițiile in care ambele parți au fost de acord cu delimitarea liniei de hotar dintre proprietățile lor", consideră ca raționamentul apelantului I. C. P. este unul greșit, in condițiile in care el ignora specificul situației complexe din prezenta cauza.
In primul rând, susținerea apelantului in sensul ca linia de hotar trebuia stabilita de către instanța in mod obligatoriu, in oricare din variantele propuse de către acesta sau de paratul B. P., este una in contradicție totala cu literatura de specialitate, practica judiciara in materie si mai ales cu considerentele deciziei de casare cu trimitere la rejudecare ale Curții de Apel Iasi.
In motivare, instanța de fond a reținut in mod corect faptul ca in acest caz acțiunea este si una de revendicare, trebuind sa fie soluționata situația din teren ca atare. Astfel, s-a reținut ca așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiza tehnica efectuata in cauza si expertiza extrajudiciara "pentru stabilirea limitelor de hotar dintre imobilul proprietatea reclamantului si imobilele proprietatea paraților, este necesara modificarea limitelor de proprietate", precum si ca "așa cum rezulta din raportul de expertiza tehnica judiciara topografica întocmit de expertul L. L., prin stabilirea liniei de hotar conform planului parcelar ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate, reclamantul ar urma sa ocupe o suprafața de teren din terenul deținut in prezent de parata S.C. E. T. SUL.". Toate argumentele reținute de către instanța de fond sunt in concordanta cu literatura de specialitate si practica instanțelor de judecata interne, precum si cu dispozițiile C.E.D.O..
Așa cum s-a arătat si in motivele de apel si recurs formulate, in condițiile in care instanța de fond nu a fost investita si cu un capăt de cerere având ca obiect revendicare, nu se putea pronunța o alta soluție decât respingerea cererii de grănițuire.
Astfel, instanța de fond a sesizat ca, in fapt, se ridica probleme de revendicare, acțiune cu care instanța nu a fost investita si asupra căreia nu se poate pronunța. Astfel si fostul Tribunal Suprem si actuala Înalta Curte de Casație si Justiție au stabilit ca, in sensul art. 584, granituirea constituie o operațiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietăți învecinate. In caz de conflict, ea se realizează pe cale judecătoreasca nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci si atunci când atare semne exista, dar sunt controversate, situație in care implica si o revendicare (Tribunalul Suprem, sentințele civile 1303/1982, 781/_, 255/1982, ICCJ - 713/1992), cele doua acțiuni fiind strâns corelate si exercitate împreuna.
In aceste condiții, fata de dispozițiile art. 6 din CEDO aplicabile in baza art. 20 din Constituție, având in vedere ca in prezenta cauza, după cum s-a arătat mai sus, au fost ridicate probleme cu privire la însuși dreptul de proprietate al părților, ca reclamantul a învederat in fata instanței ca parații i-ar fi încălcat dreptul de proprietate, acest context ar fi presupus ca instanța sa se pronunțe pe ceva ce nu s-a solicitat expres de către reclamant. Instanța de fond a constatat nu poate sa se pronunțe in mod indirect pe toate aceste aspecte si sa procedeze la o analiza a drepturilor pârtilor, a titlurilor lor de proprietate decât asa cum prevede legea în cadrul unei acțiuni in revendicare, care insa nu a fost promovata de reclamant, si nu in cadrul unei simple acțiuni in grănițuire cu care de fapt a fost investita. Ori de cate ori se ridica probleme cu privire la însuși dreptul real, situația implica, asa cum am arătat si mai sus, si o revendicare, acțiune care însa nu a fost formulata in cauza, astfel ca instanța, in conformitate cu art. 129 alin. 6 Cod procedura Civila care consacra principiul disponibilității in materie civila, a constatat ca nu poate sa se pronunțe pe aceste aspecte. Neputând face o analiza indirecta cu privire la dreptul de proprietate al părtilor, instanța a constatat ca acțiunea doar in stabilirea hotarului dintre cele doua terenuri limitrofe nu poate fi soluționata. Nu se poate susține ca printr-o astfel de hotărâre s-ar încălca dreptul la un proces echitabil al pârtilor sau rolul activ al instanței, iar părțile nu au asigurate o folosința utila a proprietăților lor. Conform art. 129 alin. 6 Cod Procedura Civila, instanța se pronunța numai in limitele in care este investita, adică, in prezenta cauza cu o cerere de grănițuire. Instanța nu are dreptul ca, din oficiu, să procedeze la o lărgire a cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului sau al părților, cadrul procesual fiind stabilit de către reclamant, care menționează în cererea de judecata persoanele cu care înțelege sa se judece si obiectul cererii, adică ceea ce pretinde, așa cum a decis si Înalta Curte de Casație si Justiție inclusiv prin decizia 771/2008.
Nu în ultimul rând, în dezvoltarea acestui prim motiv de apel apelantul I. C. P. privește acest aspect al granituirii numai din perspectiva a doua părți, a sa si a paratului B., fara sa aiba in vedere faptul ca linia de hotar pe care acesta o solicita traversează proprietatea S.C. E. T. S.R.L., așa cum este ea individualizata in contractul de vânzare cumpărare si amplasata prin documentația cadastrala de la O.C.P.I. V., linie ce unește punctele 32 si 3 din Anexa la Suplimentul la raportul de expertiza. Consideră S.C. E. T. S.R.L. ca si acest aspect a fost unul hotărâtor in momentul in care instanța de fond a respins, in mod corect, acțiunea formulata de către reclamantul I. C. P.. De altfel, in acest sens apărătorul reclamantului a si declarat in ședința publica din data de 20.03.2014 ca terenul acestuia nu se învecinează cu parata .. nici in schite, nici in acte - fila 2 sentința. In aceste condiții, apare lipsa de logica si rea-credința menținerea solicitării de stabilire a liniei de hotar intre punctele 32-3, știut fiind ca aceasta încalcă proprietatea S.C. E. T. S.R.L..
Al doilea motiv de apel, așa cum a fost el structurat de către apelantul I. C. P. vizează o lipsa a fundamentării concluziilor instanței de fond pe baza probelor din dosar.
In acest sens, apelantul susține ca instanța de fond a invocat doar formal in motivarea hotărârii aspecte ce țin de expertiza L. L., fara sa tina seama de concluziile acestuia, aplecându-se insa cu precădere asupra expertizei extrajudiciare depuse la dosarul cauzei de către S.C. E. T. S.R.L..
În primul rând, expertiza efectuata in cauza de expertul L. L. nu este una clara si de natura sa lămurească problema granituirii proprietăților, asa cum in mod greșit susține apelantul I. C. P.. Asa cum s-a precizat si in fazele procesuale anterioare, concluziile acestei expertize sunt formulate sub forma unor recomandări adresate părtilor de a actualiza documentațiile cadastrale, iar din modalitatea de formulare a acestora reiese faptul ca expertul a constatat ca situația din prezenta cauza este una mult mai complexa decât o simpla grănițuire intre doi vecini, I. și B., si necesita pentru a fi lămurită o comparare a titlurilor si o eventuala repoziționare a tuturor proprietăților din acea . ca obiectivele expertizei efectuate in rejudecare au fost trasate chiar de Tribunalul V. prin prima decizia de casare, nu implica de la sine si faptul ca expertul a răspuns in mod corect la aceste obiective.
Rezulta fără tăgadă din modalitatea in care a fost trasata linia de hotar, între punctele 32-3, faptul ca aceasta reduce proprietatea S.C. E. T. S.R.L. în mod considerabil, cu o suprafața care nu este identificata de către expert. Astfel, suprafața de 3.000 mp dobândita prin contractul de vânzare-cumpărare, intabulat la O.C.P.I., s-a diminuat la 2.274 mp in urma acțiunilor nelegale ale reclamantului I., iar după trasarea acestei linii de hotar se va mai diminua cu încă o suprafață de teren.
De asemenea, chiar expertul constata faptul ca S.C. E. T. S.R.L. nu deține in integralitate suprafața de 3.000 mp, fara a preciza insa care este cauza apariției acestei situații. Prin urmare, aceasta linie de hotar propusa si solicitata de către reclamantul I. C. P. nu este sub nici o forma in concordanta cu actele de proprietate ale pârtilor, iar aceste aspecte rezulta in mod evident din raportul de expertiza.
Apelantul I. C. P. menționează in motivele de apel concluziile suplimentului la raportul de expertiza întocmit de L. L., pe care le considera ca fiind clare si fara echivoc, insa omite concluziile finale ale suplimentului la raportul de expertiza, unde expertul arata faptul ca este necesara o actualizare a tuturor documentațiilor cadastrale pentru a se lamuri situația juridica a imobilelor din acea . asemenea, se precizează in motivele de apel si faptul ca în mod greșit a reținut instanța de fond ca proprietarii din zona nu au acceptat repoziționarea parcelelor. Aceasta constatare a instanței de fond este una corecta, atât timp cat toate părțile din acest litigiu au o poziție diferita cu privire la delimitarea suprafețelor de teren pe care le dețin. De altfel, daca s-ar fi aflat in situația unui acord cu privire la repoziționarea parcelelor acest litigiu ar fi rămas fara obiect. Trebuie avut in vedere insa faptul ca acest acord este necesar a fi exprimat in forma autentica solicitata de lege, si trebuia sa se realizeze intre toți proprietarii de terenuri din acea . intre cele trei parti implicate in acest litigiu, pentru ca o repoziționare a acestor parcele influenta in mod direct si poziționarea celorlalte, dând naștere astfel unor noi litigii. Prin urmare instanța de fond a făcut o analiza corecta a dispozițiilor Ordinului 634/2006 al A.N.P.C.I., si urmare observării poziției actuale a pârtilor implicate in litigiu a concluzionat ca nu exista un acord de voința. In ceea ce privește procesul-verbal din data de 10.12.2008 amintit de către apelantul I. C. P., precizez faptul ca acesta a fost confirmat in contextul in care urma sa se obtina acordul tuturor vecinilor pentru repoziționare si, ulterior, după refacerea documentației cadastrale, sa se exprime in forma autentica acceptul privind repoziționarea parcelelor, asa cum prevede Ordinul 634/2006. Ori cum acest din urma lucru, si anume acceptul tuturor proprietarilor de parcele din respectiva . putut obține, acest proces-verbal nu a mai avut nici un fel de eficienta.
Apelantul I. C. P. insista în a preciza că în anul 2008 s-a întocmit un nou plan parcelar, de către ing. Zabulache E., urmare neconcordanțelor dintre suprafețele de teren real deținute si cele puse în posesie semnalate de Primăria Zorleni si Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara V., și că raportul de expertiză L. L. este întocmit ulterior acestuia. Pornind de la aceasta împrejurare care nu are nici o relevanță în prezenta cauză, cât timp toți proprietarii din acea . propunerea Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara V. de actualizare a documentațiilor, apelantul I. C. P. formulează susțineri care nu au nici un fel de temei legal. În acest sens se precizează in mod netemeinic ca "avizarea făcuta de O.C.P.I. V. a raportului de expertiza L. L. reprezintă o rezolvare definitiva a documentațiilor cadastrale anterioare, liniile de hotar dintre proprietăți trebuind sa fie respectate funcție de acest raport", precum si ca prin aceasta avizare acordata se "repoziționează terenul si practic corectează toate documentațiile cadastrale anterioare datei la care acest raport a fost avizat". Apelantul I. C. P. încearcă sa confere acestei avizări acordate de O.C.P.I. V., precum si raportului de expertiza, o însemnătate mult mai mare decât o conferă legea si decât s-a dorit, in condițiile in care prin raportul de expertiza nu se procedează la o actualizare a documentațiilor cadastrale a tuturor proprietarilor din acea . către O.C.P.I. nu conferă de la sine putere, in nici o situație, o putere obligatorie raportului de expertiza, așa cum susține apelantul.
Mai susține apelantul si faptul ca instanța de fond a atribuit "in mod practic un efect constitutiv înscrierii din oficiu in cartea funciara a documentației". In nici un moment insa instanța de fond nu a făcut asemenea susțineri, amintirea doar a dispozițiilor art. 21 indice 13 din Ordinul 634/2006 al A.N.C.P.I. neavând capacitatea de a atrage concluzia ca instanța a avut un asemenea raționament.
In ipoteza subsidiara foarte îndepărtata in care se va aprecia ca raționamentul instanței de fond nu este unul suficient pentru a conduce la respingerea acțiunii de grănițuire formulate de reclamantul I. C. P., si se impune astfel trasarea unei linii de hotar intre proprietatea acestuia si cea învecinată, solicita să se aibă in vedere următoarele:
1. Excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C. E. T. S.R.L., având in vedere faptul ca in nici una din variantele supuse analizei instanței cu privire la poziționarea parcelelor din aceasta . parcelar Pavaloi, fie conform actelor de proprietate si documentațiilor cadastrale), terenul proprietatea S.C. E. T. S.R.L. nu se învecinează cu terenul proprietatea reclamantului.
In primul rând, potrivit art. 584 Vechiul Cod Civil, "orice proprietar poate îndatorate vecinul sau la granituirea proprietății lipite cu a sa; ... ".
Prin urmare, calitate procesuala pasiva in acțiunea in grănițuire formulata de reclamantul I. C. P. o au vecinii săi, proprietarii imobilelor "lipite" cu cel deținut de acesta.
Din analiza contractelor de vânzare cumpărare încheiate de reclamantul I. C. P. si S.C. E. T. S.R.L., precum si a documentațiilor cadastrale aferente acestora rezulta in mod evident faptul ca cele doua proprietăți nu sunt învecinate. Mai mult, potrivit raportului de expertiza L. L., care a analizat cu precădere planul parcelar Pavaloi I., rezulta aceeași concluzie in sensul ca cele doua proprietăți nu se învecinează. Prin urmare, fata de obiectul acțiunii cu care a fost investita instanța de fond, si anume exclusiv cu o acțiune in grănițuire, consideră că S.C. E. T. S.R.L. nu are calitate procesual pasiva in prezenta cauza.
In al doilea rand, solicita să se aibe in vedere faptul ca toate părțile din prezenta cauza, inclusiv reclamantul I. C. P. prin apărător, au formulat concluzii de admitere a acestei excepții invocate de S.C. E. T. S.R.L., motivat de faptul ca din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca imobilul proprietatea S.C. E. T. S.R.L. nu se învecinează cu cel proprietatea reclamantului. De altfel, asa cum s-a precizat si anterior, concluziile apărătorului reclamantului sunt mai mult decât edificatoare in acest sens, susținându-se ca "așa cum rezulta din schițe, imobilul proprietatea reclamantului nu se învecinează cu parata S.C. E. T. S.R.L. Bârlad, nici in schițe nici in realitate."
Prin urmare, in ipoteza in care, prin reducere la absurd, se va opina in sensul ca acțiunea in grănițuire formulata de către reclamant trebuie soluționata in sensul admiterii ei, solicită admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a S.C. E. T. S.R.L. Bârlad.
2. Cu privire Ia fondul cauzei, in ipoteza se va proceda la stabilirea unei linii de hotar intre proprietățile reclamantului I. C. P. si B. P., trecând peste raționamentul deciziei de casare pronunțata de Curtea de Apel Iași si cel al instanței de fond, menționat in sentința supusa controlului judiciar, solicita sa se stabilească linia de hotar ca fiind cea dintre punctele 7-3 (contur roșu) din suplimentul la expertiza întocmit de expertul L. L..
In acest sens solicita să se aibă in vedere ca aceasta linie de hotar rezulta din actele de proprietate ale părților, corespunde cu amplasamentul si limitele proprietăților din documentațiile cadastrale întocmite cu ocazia actelor translative de proprietate si nu aduce atingere in nici un fel dreptului de proprietate al S.C. E. T. S.R.L., intabulat in mod corespunzător in cartea funciara.
Apelantul reclamant I. C. P. formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de S.C. E. T. S.R.L.
În conformitate cu Noul cod de procedură civilă, instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.
În contextul respingerii acțiunii în grănițuire, Judecătoria Bârlad a redus cuantumul onorariilor de avocat motivat de faptul că în cauza dedusă judecății au avut loc două rejudecări iar apărătorii s-au folosit de probele existente deja în cauză. În aceste condiții, a solicitat I. C. P. respingerea apelului formulat de S.C. E. T. S.R.L.
Apelantul pârât B. P. P. nu a formulat întâmpinare față de apelurile celorlalte două părți apelante.
La termenul din data de 11.06.2014, apelantul-reclamant I. C. P. a invocat excepția tardivității apelului formulat de B. P.P..
Analizând prioritar excepția tardivității, Tribunalul reține că Sentința civilă nr.778/20.03.2014 a fost comunicată apelantului-reclamant B. P.P. la data de 28.03.2014 (fila 133 dosar fond – a doua rejudecare) iar cererea de apel a fost depusă la Judecătoria Bârlad la data de 14.04.2014 (fila 3 prezentul dosar).
Termenul de apel de 15 zile prevăzut de art.284 C. din 1865, aplicabil în cauză față de data inițială a procesului, termen calculat pe zile libere, conform art.101 alin.(1) C. din 1865, s-a împlinit la 12.04.2014, într-o zi de sâmbătă.
Având în vedere această împrejurare și dispozițiile art.101 alin.(5) C. din 1865 („termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare”), rezultă că termenul s-a împlinit la sfârșitul zilei de luni, 14.04.2014.
D. pentru care, Tribunalul va respinge excepția tardivității, ca neîntemeiată.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a dispozițiilor legale incidente și a probatoriilor administrate, Tribunalul reține următoarele:
I. În fapt, prin Titlul de proprietate nr.1814/_/15.12.2000 emis de Comisia jud. V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost reconstituit dreptul de proprietate al numitei M. C. asupra suprafeței de 13.300 m.p. teren arabil, situată în extravilanul satului/. 19, . pct. „La Sere”, având ca vecinătăți: N- B. Șt. M.; S- S. M.; E- DC 443; V- DE 286.
Prin Titlul de proprietate nr. 1815/_/15.12.2000 s-a reconstituit titularei B. Șt. M. dreptul de proprietate pentru suprafața de 30.000 m.p. teren situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, având vecinătățile: N- O. E. G.; E- DE 443; S- M. C.; V- DE 286.
Potrivit relațiilor furnizate de OCPI V. (fila 79 din dosarul nr._ al Tribunalului V. – primul apel –și fila 27 din dosarul nr._ al Judecătoriei Bârlad – prima rejudecare), la eliberarea titlurilor de proprietate pentru terenurile din . satului/. posesie s-a făcut în anul 2000 în baza unui plan parcelar întocmit de P. I., verificat de OCPI V. la momentul respectiv.
Din conținutul Raportului de expertiză judiciară –expert L. L. - întocmit cu ocazia primei judecări a cauzei (filele 90-96 din dosarul nr._ al Judecătoriei Bârlad) rezultă că, potrivit planului parcelar inițial de punere în posesie existent la Comisia locală Zorleni verificat de OCPI V. care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic (copia este anexa 2 a raportului de expertiză) și în urma identificărilor și măsurătorilor din teren, s-a delimitat suprafața de 3,00 ha proprietatea B. Șt.M. în anexa 1 a raportului de expertiză în punctele: 7,6,5,4,3,32,31,30,29,7 – contur negru- și suprafața de 1,33 ha proprietatea M. C., în punctele 3,2,33,32,3 – contur negru.
În Suplimentului de expertiză judiciară efectuat în rejudecarea cauzei (filele 75-85 din dosarul nr._ al Judecătoriei Bârlad), expertul L. L. își menține concluzia privind delimitarea celor două proprietăți în raport de planul parcelar inițial de punere în posesie întocmit de P. I..
Rezultă așadar din analiza raportului de expertiză, a suplimentului efectuat și a anexelor aferente (anexa nr.1 (raport de expertiză) și anexa nr.1 a (supliment raport de expertiză)), că la momentul punerii în posesie, linia de hotar dintre cele două proprietăți (M. C. și B. șt.M.) era pe aliniamentul punctelor 32-3 (numerotare cu negru).
II. Ulterior, în perioada 2001-2007, pentru parcelele 279/1, 279/2, 279/3, 279/4 s-au întocmit documentații cadastrale pentru prima înscriere în cartea funciară. Parte din terenul din . înstrăinată de către proprietarii inițiali către terțe persoane, prin divizarea parcelelor 279/1, 279/2, 279/3, 279/4.
II. În anul 2001, prin contractul de donație autentificat la biroul notarului public F. L. din Bârlad sub nr. 4393/13.11.2001, suprafața de teren de 30.000 m.p., aparținând numitei B. Șt.M., a fost dezmembrată în 3 loturi, respectiv: lotul nr.1, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 204; lotul nr.2, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 205; lotul nr.3, cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 206.
Prin același contract de donație, B. Șt. M. a donat nepotului ei, pârâtul B. P. P., lotul nr. 2 cu suprafața de 10.000 m.p. teren, cu nr. cadastral provizoriu 205, având vecinătățile: N- imobil cu nr. cadastral 204; E- DC 443; S- imobil cu nr. cadastral provizoriu 206; V- DE 286.
Dreptul de proprietate al pârâtului B. P. P. asupra suprafeței de 10.000 m.p. teren, din tarlaua 19, . nr. cadastral 205, din pct. „La Sere” a fost intabulat în cartea funciară nr. 106 a comunei Zorleni.
În anul 2002, Prin contractul de schimb autentificat la BNP F. L. din Bârlad sub nr. 939/1.02.2002, între pârâtul B. P. P. (proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/. 19, . nr. cadastral 205, din pct. „La Sere”, în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4393/13.11.2001, intabulat în cartea funciară nr. 106 a comunei Zorleni) și numitul C. V. C. (proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 206, din pct. „La Sere”, în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4392/13.11.2001, intabulat în cartea funciară nr. 105 a comunei Zorleni) a intervenit un schimb de terenuri, în urma căruia numitul C. V. C. a devenit proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 205, iar pârâtul B. P. P. a devenit proprietarul suprafeței de 10.000 m.p. teren, din extravilanul satului/.. cadastral provizoriu 206, din pct. „La Sere”.
În acest context, pârâtul B. P.P. a devenit vecin cu M. C. pe latura de sud a proprietății acestuia. Raportat la planul parcelar inițial de punere în posesie linia de hotar era tot pe aliniamentul punctelor 32-3 (numerotare cu negru).
Față de documentațiile cadastrale întocmite ulterior și de rezultarea altor contururi ale proprietăților, linia de hotar ar fi fost în raport cu M. C., pe aliniamentul punctelor 7-3 (numerotare cu roșu).
III. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 378/9.05.2003 la Biroul notarial Bârladul din Bârlad, reclamantul I. C. P. a cumpărat de la M. T. C. suprafața de 13.300 m.p. teren arabil conform actului de proprietate (13.320,36 m.p. conform măsurătorilor cadastrale), situată în extravilanul satului/. 19, . pct. „La Sere”, având ca vecinătăți: N- B. Șt. M.; S- S. M.; E- DC 443; V- DE 286, conform anexelor 1 și 2 din documentația tehnică cadastrală, parte din contract, cu nr. cadastral 439, înscrisă în cartea funciară nr. 291/2003 nedefinitivă a .>
La încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare a fost întocmit pentru proprietatea reclamantului I. C. P. astfel dobândită, Planul de amplasament și delimitare recepționat cu nr.880/26.02.2003 de OCPI V., parte componentă a contractului (fila 8 din dosarul nr._ 014 al Judecătoriei Bârlad). Potrivit concluziilor raportului inițial de expertiză, asupra cărora nu s-a revenit ulterior, suprafața de 1,33 ha (13.320,36 m.p. conform măsurătorilor cadastrale), înscrisă în CF 291/2003 nedef., identificată cu nr.cadastral 439, nu corespunde ca amplasament și delimitare cu planul parcelar inițial de punere în posesie, întocmit de Comisia Locală Zorleni care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic, suprapunându-se parțial peste proprietatea vecinului de la sud – S. M. G..
Așadar, odată cu încheierea acestui contract s-a născut starea de vecinătate dintre reclamantul I. C. P. și pârâtul B. P.P., linia de hotar raportată la planul parcelar inițial de punere în posesie a autoarelor celor doi, fiind pe aliniamentul 32-3, iar raportată la documentațiile cadastrale întocmite ulterior, pe aliniamentul punctelor 7-3 (numerotare cu roșu).
IV. în anul 2008, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 4211/5.08.2008 la BNP F. L. din Bârlad, pârâtul B. P. P. a vândut către . suprafața de 3.000 m.p. teren arabil, situată în extravilanul satului/., în tarlaua 19, . pct. „La Sere”, cu nr. cadastral provizoriu 1456, având ca vecinătăți: N- L. E.; E- DC 443; S și V- imobilul cu nr. cadastral provizoriu 1455, înscrisă în cartea funciară nr. 1103 nedefinitivă a ., suprafața de 3.000 m.p. teren fusese dobândită în proprietate de către vânzătorul B. P. P. prin contractul de schimb autentificat cu nr. 939/1.02.2002 la același birou notarial și prin actul de dezmembrare autentificat cu nr. 4020/28.07.2008 la același birou notarial. Conform contractului de schimb, proprietarul anterior al terenului fusese C. V. C. în baza contractului de donație autentificat cu nr. 4392/12.11.2001 la același birou notarial.
Documentația cadastrală privind amplasarea și delimitarea bunului imobil, avută în vedere la încheierea contractului, a fost întocmită de ing. R. L. V.. Raportându-se la conturul suprafeței de 10.000 mp 1,2,3,4,6,1 numerotare albastră, s-a reținut că suprafața de teren de 3000 mp vândută către . se regăsește în conturul punctelor 4,5,7,3 numerotare albastră, suprafață care ar fi despărțită de proprietatea reclamantului printr-o porțiune de teren aparținând în continuare pârâtului B. P.P..
Conform Planului de amplasament și delimitare recepționat cu nr.8825/03.07.2008 pentru proprietatea dobândită de ., suprafața de 3000 mp (punctele 4,5,7,3 numerotare albastră, contur roșu) nu se înscrie ca amplasament în suprafața de teren aferentă Titlului de proprietate nr.1815/2000 – B. Șt.M. (care, potrivit planului parcelar inițial ar fi între punctele 5,4,38,39,5 contur negru), suprapunându-se la Sud peste terenul reclamantului I. C. P..
Reține astfel expertul L. L. că, raportat numai la contractele de vânzare-cumpărare nr.4211/05.08.2008 și nr.378/09.05.2003, pârâta . și reclamantul I. C. P. nu s-ar învecina, însă, având în vedere Planului de amplasament și delimitare recepționat cu nr.8825/03.07.2008, se ajunge la o suprapunere parțială a celor două proprietăți.
Față de suprafețele aflate în prezent, în posesia de fapt a celor două părți, rezultă așadar că, în fapt, există o stare de vecinătate între acestea.
V. Având în vedere neconcordanțele astfel rezultate, între suprafețele puse în posesie și suprafețele real deținute (conform documentațiilor cadastrale întocmite ulterior), apreciindu-se că a avut loc o punere deficitară în posesie, O.C.P.I. V. și Primăria ., în anul 2008, măsurători în .>repoziționarea parcelelor puse în posesie, prin modificarea dimensiunilor liniare ale parcelelor și a liniilor de hotar, cu respectarea numărului tarlalei și a parcelei, a suprafețelor înscrise în titlurile de proprietate și a vecinilor. Cu această ocazie, O.C.P.I. V. a făcut propunerea de actualizare a documentațiilor cadastrale privind „datele tehnice și modificarea limitelor de proprietate”. Proprietarii din zonă nu au acceptat repoziționarea parcelelor.
Cu privire la suprafața de 3.000 m.p. teren, cumpărată de pârâta ., prin expertiza extrajudiciară sus menționată s-a reținut că terenul descris în documentația cadastrală nr. 1456 corespunde cu suprafața de 2.596 m.p. teren, iar diferența de 404 m.p. teren se află în posesia reclamantului I. C. P., vecinul de la sud, ca urmare a repoziționării parcelelor din pct. „La Sere” și a modificării limitelor de proprietate ale acestora. Ca urmare, la data efectuării expertizei tehnice extrajudiciare limitele suprafeței de 3.000 m.p. teren, descrise în documentația cadastrală cu nr. cadastral provizoriu 1456 nu corespundeau cu limitele suprafeței de 3.000 m.p. teren delimitată prin planul parcelar al terenului în litigiu, întocmit de O.C.P.I. V..
VI. Cu privire la neconcordanța rezultată între Planul parcelar inițial de punere în posesie, întocmit de P. I., existent la Comisia Locală Zorleni, verificat de OCPI V., care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate din punct de vedere tehnic, și Planurile de amplasament și delimitare din documentațiile cadastrale întocmite ulterior pentru toate cele trei proprietăți în discuție, expertul desemnat în cauză, L. L. a opinat că acestea din urmă nu au ținut cont de planul parcelar inițial, operând o intabulare a proprietăților mai la Sud față de amplasamentul real stabilit de Comisia locală de fond funciar Zorleni.
A menționat astfel expertul că, întocmirea planului parcelar inițial de punere în posesie în anii 1998-1999 nu s-a efectuat cu aparatură specializată și astfel se justifică diferențele privind conturul parcelei 279 din tarlaua 19 față de planul parcelar întocmit de OCPI V. prin măsurători topogeodezice, sens în care sunt și precizările OCPI V. – reținute de expert în Anexa 2 a) a Suplimentului de expertiză din dosarul nr._ (filele 76 și 80-85).
Ca răspuns la obiectivul cu nr.7 al suplimentului de expertiză (efectuarea de măsurători în concordanță cu planul parcelar întocmit de dl.P. I., cu precizarea expresă a modalității de măsurare), expertul a reținut că: „În urma efectuării măsurătorilor cu stația totală L. TCR 407 și GPS south 83V, . 19 a UAT Zorleni, jud.V., are o suprafață totală de 218339mp (21,83 ha)”. A concluzionat expertul că, „în urma verificărilor (…) această suprafață este în concordanță cu cea prezentată în planul parcelar întocmit de dl.P. I. actualizat și de OCPI V. (anexa 2 a)” iar această parcelă trebuie să cuprindă întocmai suprafețele de teren menționate în patru titluri de proprietate emise la aceeași dată, dintre care două având ca titulari pe B. Șt.M. și M. C..
A apreciat în final expertul că este necesară actualizarea documentațiilor cadastrale în sensul stabilirii amplasamentului în baza planului parcelar inițial, în sensul introducerii noilor coordonate ale punctelor de contur astfel cum a detaliat în Suplimentul la raportul de expertiză. În raport de această actualizare, limita de hotar dintre reclamantul I. C. P. și pârâtul B. P.P. ar fi pe aliniamentul punctelor 32-3.
Față de documentația cadastrală a proprietății pârâtei ., în baza căreia conturul suprafeței de teren deținute de aceasta este dat de punctele 4,5,7,3 (în Anexa 1 a) a Suplimentului la raportul de expertiză), numerotare albastră, conturul fiind roșu, linia de hotar 32-3 conformă planului parcelar inițial ar trece prin acest contur, respectiv prin terenul deținut de pârâtă.
Conflictul dintre părți are așadar la bază opiniile divergente ale acestora în sensul că reclamantul I. C. P. solicită stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul 32-3 (numerotare cu negru), conform planului parcelar inițial, iar pârâtul B. P.P. pe aliniamentul 7-3 (numerotare cu roșu), conform documentațiilor cadastrale întocmite ulterior, la cea din urmă variantă achiesând implicit și pârâta . în considerarea conservării conturului suprafeței de teren deținute în baza contractului de vânzare-cumpărare, deși în principal a susținut lipsa calității sale procesuale pasive, fără însă a formula un motiv de apel față de soluția respingerii acestei excepții.
Cu ocazia celei de-a treia rejudecării, soluția primei instanțe a fost în sensul respingerii în totalitate a acțiunii în grănițuire, motivat de faptul că pentru stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, este necesară însăși modificarea limitelor proprietăților, fapt pentru care nu sunt îndeplinite cerințele legale, respectiv ale art.18 din Ordinul nr.634/2006 al Directorului general al ANCPI, privitoare la necesitatea existenței unei hotărâri judecătorești în acest sens sau a acordului părților implicate.
Raportat la dispozițiile art.295 alin.(1) C. din 1865, referitor la limitele efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a apelat (tantum devolutum quantum apellatum), luând în considerare și cele statuate prin Decizia civilă nr.1219/25.10.2013 a Curții de Apel Iași, sub aspectul problemelor de drept dezlegate, conform art.315 alin.(1) și (3) C. din 1865, Tribunalul V. reține următoarele considerente de drept, privind conținutul acțiunii în grănițuire și modalitatea de soluționare, aplicate la situația de fapt anterior expusă:
Prezentul litigiu a fost fundamentat în drept pe dispozițiile art. 584 Cod civil din 1864, care prevede că „orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa (…)”.
Textul consacra un drept subiectiv real și o obligație corelativă de a face, ambele cu caracter de reciprocitate – create de vecinătate – în temeiul cărora proprietarul sau orice persoana care are un drept real asupra unui fond limitrof poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separă fondurile învecinate respective și marcarea acesteia prin semne materiale.
Împletirea, de cele mai multe ori în jurisprudență, a petitului acțiunii în grănițuire cu cel al acțiunii în revendicare ține de scopul aparent identic al celor doua demersuri procesuale, anume, determinarea limitelor si întinderii proprietăților limitrofe si delimitarea lor prin semne exterioare vizibile, care corespund situației juridice exhibate prin titluri.
Distinct însa de acțiunea în revendicare, care urmărește în principal determinarea limitelor dreptului real de proprietate prin compararea titlurilor și doar printr-un posibil petit subsecvent, stabilirea graniței dintre proprietățile cărora li se contestă întinderea dreptului, acțiunea în grănițuire promovata separat și independent de vreun drept clamat al pretinsului proprietar neposesor nu are alt scop procesual decât cel de a se decide asupra liniei de demarcare dintre proprietăți, perfect admisibilă în lipsa unei acțiuni în revendicare, grănițuirea privind modalitatea originară în care a fost trasată limita dintre proprietăți.
Argumentul de esență privește faptul că, promovând o acțiune în stabilirea liniei de hotar – atunci când exista semne exterioare între proprietăți – titularul dreptului nu poate pretinde decât determinarea hotarului inițial existent între fondurile limitrofe, iar nu și stabilirea unei alte granițe decât cea trasata anterior.
Rezultă așadar că în soluționarea acțiunii în grănițuire trebuie stabilită situația primordială a liniei de demarcare dintre proprietăți existente la momentul nașterii stării de vecinătate, respectiv a liniei de hotar existente la momentul la care a operat transmisiunea dreptului de proprietate în persoana părților din dosar.
Este motivul pentru care grănițuirea nu se poate fundamenta pe împrejurari ulterioare stabilirii traseului originar al liniei de hotar (ca spre exemplu, determinările suprafețelor prin lucrări cadastrale) si nici pe situații care reclamă, prin probatoriul de administrat, compararea titlurilor.
Ca expresie a acestei abordări s-a conchis în literatura de specialitate în sensul că acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, iar cel care pretinde a fi titularul unui drept de proprietate asupra suprafeței în litigiu are posibilitatea promovării ulterioare a unei acțiuni în revendicare, fără a i se opune autoritatea de lucru judecat, deoarece doar aceasta din urmă acțiune va avea rolul de a statua în chip irevocabil asupra întinderii si limitelor corecte ale loturilor învecinate.
Din această perspectivă, motivele de apel formulate de reclamantul I. C. P., respectiv de pârâtul B. P.P., sub aspectul greșitei soluții de respingere de plano a acțiunii de grănițuire, motivat de faptul că instanța nu poate soluționa acțiunea în grănițuire în lipsa unei hotărâri judecătorești privind întinderea dreptului de proprietate, sunt întemeiate.
În ceea ce privește modalitatea de soluționare, trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în acțiunea în grănițuire are ca premisă verificarea identității hotarului actual (determinat prin semnele exterioare, în măsura în care exista) cu cel primordial și nu are ca finalitate decât restabilirea, dacă este cazul, a situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate.
În acest sens Tribunalul reține și considerentele Deciziei civile nr.1219/25.10.2013 pronunțată de Curtea de Apel Iași în prezentul dosar, referitoare la faptul că „într-o asemenea acțiune, judecătorul nu are a se pronunța asupra existenței dreptului de proprietate (în întregul său), ci asupra formei terenului care alcătuiește dreptul de proprietate (în partea de litigiu), al cărui contur este fixat, decisiv, prin linia de hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile”.
Față de finalitatea acțiunii promovate, linia de hotar dintre proprietățile părților trebuie determinată prin luarea în considerare a aliniamentului existent la data dobândirii de către reclamant a dreptului de proprietate, respectiv la data nașterii raportului de vecinătate. Și pentru că acțiunea în grănițuire nu are același conținut cu cel al acțiunii în revendicare, astfel cum s-a reținut anterior, raport de vecinătate este considerat și cel care există în fapt, cum este situația în speță față de pârâta ..
Revenind la specificul speței de față, Tribunalul reține că documentațiile cadastrale întocmite în cauză ulterior și care nu constituie titluri de proprietate, au adus o modificare a limitelor de hotar stabilite prin planul parcelar inițial de punere în posesie și care, raportat la dispozițiile art.6 alin.(2) din Ordinul nr.634/2006 al Directorului general al ANCPI, trebuiau să respecte documentațiile care au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate, inclusiv a acelui plan parcelar inițial.
Având în vedere că documentațiile cadastrale au fost ulterioare punerii în posesie conform planului parcelar emis de Comisia Locală Zorleni și avizat la momentul respectiv de OCPI V., rezultă că la data nașterii raportului de vecinătate dintre părți, limita despărțitoare dintre proprietăți era cea dată de planul parcelar de punere în posesie, pe aliniamentul punctelor 32-3 (în numerotare cu negru). Această delimitare a fost respectată de pârâtul B. P.P. până în anul 2008, când a înstrăinat din totalul proprietății sale de 10.000 mp, 3000 mp către pârâta ., ocazie cu care a avut loc o reconfigurare a limitelor suprafețelor deținute până acel în moment. În sprijinul reținerii acestei situații de fapt este și procesul-verbal întocmit la data de 10.12.2008 la Primăria comunei Zorleni, prin care pârâtul B. P.P. și reprezentantul . au admis faptul că au schimbat limita de hotar existentă anterior față de proprietatea reclamantului și care era cea corespunzătoare planului parcelar inițial (fila 10 dosar nr._ 014 al Judecătoriei Bârlad).
În acest context, Tribunalul reține ca întemeiat motivul de apel formulat de apelantul-reclamant I. C.-P., privind lipsa fundamentării concluziilor instanței de fond pe baza probelor din dosar.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de pârâtul B. P.P. referitor la greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a ., instanța reține că interesul susținerii acestei excepții rezidă în nevoia acestei părți de a-și consolida apărarea formulată, în sensul că suprafața de teren pe care a deținut-o anterior și din care a operat vânzarea celor 3000 mp către ., se raporta la o linie de hotar corectă față de terenul deținut de reclamant, în considerarea documentațiilor cadastrale ulterioare.
Dată fiind situația de fapt creată în teren și documentația cadastrală la care pârâta . s-a raportat în momentul cumpărării și a delimitării terenului, instanța reține că în anul 2008 s-au născut raporturi de vecinătate și între reclamant și această pârâtă. Pentru acest motiv, instanța apreciază că motivul de apel este neîntemeiat.
Referitor la apărările pârâtei ., așa cum s-a reținut anterior, acțiunea în grănițuire are un caracter declarativ, tinzând la restabilirea identității hotarului actual cu cel primordial, a unei situații de fapt existente la data nașterii raportului de vecinătate. În măsura în care una dintre părți consideră că dreptul de proprietate i-a fost afectat în conținutul său prin grănițuirea astfel efectuată, are la dispoziție acțiunea în revendicare, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat. Iar cum în acțiunea în grănițuire nu se realizează o comparare a titlurilor de proprietate, nu se poate reține nici posibilitatea stabilirii unui asemenea aspect cu putere de lucru judecat.
În considerarea efectului declarativ al acțiunii în grănițuire și a conținutului său, Tribunalul notează că, în prezenta cauză, în lipsa actualizării documentațiilor cadastrale, fie în urma unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o eventuală acțiune în revendicare, fie prin acordul părților, se poate proceda la restabilirea situației de fapt existente la data generării situației de vecinătate, stabilirea întinderii și limitelor corecte ale loturilor învecinate, dacă e cazul, urmând să se facă pe calea unei acțiuni în revendicare formulată de partea interesată.
În ceea ce privește apelul formulat de ., având în vedere cele reținute de Tribunal odată cu evocarea fondului, rezultă că, prin raportare la dispozițiile art.274 alin.(1) C. din 1865, căderea sa în pretenții o exclude la posibilitatea obligării reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Nu mai puțin, în privința acestora, Tribunalul reține că regula instituită de art.584 Cod civil din 1864 referitoare la suportarea cheltuielilor necesare grănițuiri, are în vedere doar cheltuielile legate de separarea sau grănițuirea propriu-zisă, nu și la cheltuielile de judecată efectuate în cauză, atunci când necesitatea grănițuirii s-a născut din comportamentul culpabil al unei părți. Raportat la dispozițiile art.274 alin.(1) C. din 1865 și la culpa procesuală rezultată în cauză în persoana celor doi pârâți, având în vedere și prevederile art.277 C. din 1865, instanța va obliga pe aceștia să suporte în mod egal cheltuielile de judecată efectuate de reclamant pe parcursul judecării acestei cauze, în primă instanță (1846,4 lei taxă de timbru și onorariu expert), cât și în prezentul apel (50 lei taxă de timbru). Cheltuielile efectuate de pârâți vor rămâne în sarcina acestora.
Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de pârâtul B. P.P. în prezentul apel, deși soluția expusă în dispozitiv este și în sensul admiterii apelului său, în considerente reținându-se temeinicia doar a unui motiv de apel, Tribunalul apreciază că nu se impune obligarea reclamantului la plata lor către acest pârât, în admiterea respectivului motiv de apel, neputându-se reține culpa procesuală a celui dintâi pentru respingerea propriei acțiuni prin hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității formulării apelului de către B. P.P., invocată de apelantul-reclamant I. C. P., ca neîntemeiată.
Admite apelurile formulate de I. C. P. și B. P.P., împotriva Sentinței civile nr.778/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul I. C. P. în contradictoriu cu pârâții B. P. P. și ..
Stabilește că linia de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamantului I. C. P. cu suprafața de 1,33 ha evidențiat în tarlaua 19, . în . și imobilul proprietatea pârâtului B. P. P. cu suprafața de 7.000 m.p. evidențiat în tarlaua 19, . punctul ,,La sere" situat în . se află între punctele 32 și 3, potrivit Anexei nr.1a a Suplimentului la expertiza în specialitatea topografie, geodezie și cadastru L. L., efectuat în dosarul nr._ * al Judecătoriei Bârlad.
Înlătură dispoziția privind obligarea reclamantului la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată.
Obligă apelantul-pârât B. P.P. să achite apelantului-reclamant I. C. P. suma de 957,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă apelanta-pârâtă . să achite apelantului-reclamant I. C. P. suma de 957,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cheltuielile de judecată efectuate de apelanții-pârâți B. P.P. și . rămân în sarcina acestora.
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Respinge apelul formulat de ., ca nefondat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.09.2014.
Președinte, D. M. M. | Judecător, A. I. Z. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. A.I.Z.
Tehnored. A.I.Z./A.V.
5 ex./24.10.2014
Comunicat 3 ex./
Judecătoria Bârlad – Judecător I. T.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 166/2014. Tribunalul... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1140/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
