Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 509/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 509/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 3218/333/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 509/A/2014
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul - reclamant G. G., domiciliat în V. . .. ., în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. L., domiciliată în mun. V., .. 3, ., jud. V., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul G. G. și intimata D. L., asistată de avocat M. R. cu împuternicire avocațială la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită dosarul se află la primul termen de judecată, apelul a fost declarat și motivat în termen legal, nu este timbrat; prin încheierea din data de 21.05.2014 a fost admisă cererea de acordare ajutor public formulată de apelant, în sensul că s-a dispus eșalonarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.171,74 lei în 15 rate lunare, în data de 20.05.2014 și ulterior, în data de 26.05.2014 apelantul a depus, prin registratură, cereri prin care solicita anularea apelului; în data de 28.05.2014, intimata a depus întâmpinare, în două exemplare.; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care instanța a procedat la identificarea părților.
Apelantul G. G. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată la 29.10.2004 de Polițai mun. V..
Intimata D. L. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP V. la 25.05.2012.
Instanța consideră necesar a se lămuri dacă apelantul înțelege să renunțe la calea de atac în condițiile în care, ca urmare a acordării ajutorului public judiciar va fi executat pentru plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 2171,74 lei în 15 rate lunare.
Apelantul G. G. precizează că lucrează doar 4 zile pe săptămână și din cele 4 mil. lei pe care le câștigă plătește și pensia alimentară. Nu are posibilități financiare pentru continuarea procesului și de aceea înțelege să se retragă.
Instanța acordă cuvântul reprezentantului intimatei pe cererea de renunțare la calea de atac.
Av. Mârfu R. solicită a se lua act de manifestarea de voință a apelantului și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 256 C.pr.civ. a trecut la deliberare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 336 din 06.02.2014, Judecătoria V. a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul pârât G. G. în contradictoriu cu pârâta reclamantă D. L..
A admis în parte cererea reconvențională.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de 40% reclamantul pârât și 60% pârâta reclamantă, imobilul casă de locuit compus din două camere și anexe în valoare de 28.800 lei și terenul în suprafață de 1248 mp, în valoare de 3.794 lei, situate în ., camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 25.500 lei, camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 29.400 și următoarele bunuri mobile:
- vitrina 2 buc. – 180 lei,
- canapea extensibilă – 200 lei,
- mașina de spălat automată – 160 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- dulap bucătărie cu 2 uși – 45 lei,
- corp suspendat 2 buc – 48 lei,
- masca chiuvetă – 30 lei,
- dulap pentru încălțăminte – 20 lei,
- canapele 2 buc – 140 lei,
- șifonier – 50 lei,
- șifonier vitrină – 60 lei,
- butoaie lemn 2 buc – 160 lei,
- aragaz cu două ochiuri și cuptor – 60 lei,
- butelie 2 buc – 300 lei,
- frigider Arctic – 90 lei,
- mocheta 200/380 cm – 24 lei,
- calculator personal – 100 lei,
- butoaie mari plastic 3 buc. – 36 lei,
- pat fier cu saltea 2 buc – 60 lei,
- masa lemn 2 buc – 40 lei,
- oglinda cu suport – 30 lei
- autoturism Dacia L. – 8.850 lei,
- vitrina – 90 lei,
- canapea extensibilă – 90 lei,
- șifonier cu două uși – 140 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- fotoliu pat – 90 lei,
- PC cu boxe – 180 lei,
- masa pentru 4 persoane – 30 lei,
- covor 200/300 cm – 24 lei,
- aragaz cu patru ochiuri – 200 lei,
- frigider Arctic – 360 lei,
- aspirator – 80 lei,
- fier de călcat – 60 lei,
- masa TV – 75 lei,
- oglinda simplă – 30 lei,
- goblen 5 buc – 400 lei.
Valoarea totală a masei de împărțit este de: 100.226 lei.
A dispus sistarea stării de devălmășie astfel:
A atribuit reclamantului pârât, în deplină proprietate, imobilul casă de locuit compus din două camere și anexe în valoare de 28.800 lei, terenul în suprafață de 1248 mp, în valoare de 3.794 lei, situate în . și următoarele bunuri mobile:
- vitrina 2 buc. – 180 lei,
- canapea extensibilă – 200 lei,
- mașina de spălat automată – 160 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- dulap bucătărie cu 2 uși – 45 lei,
- corp suspendat 2 buc – 48 lei,
- masca chiuvetă – 30 lei,
- dulap pentru încălțăminte – 20 lei,
- canapele 2 buc – 140 lei,
- șifonier – 50 lei,
- șifonier vitrină – 60 lei,
- butoaie lemn 2 buc – 160 lei,
- aragaz cu două ochiuri și cuptor – 60 lei,
- butelie 2 buc – 300 lei,
- frigider Arctic – 90 lei,
- mocheta 200/380 cm – 24 lei,
- calculator personal – 100 lei,
- butoaie mari plastic 3 buc. – 36 lei,
- pat fier cu saltea 2 buc – 60 lei,
- masa lemn 2 buc – 40 lei,
- oglinda cu suport – 30 lei, în valoare totală de 34.527 lei.
A atribuit pârâtei reclamante, în deplină proprietate, camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 25.500 lei, camera de cămin situată în V., ., ., în valoare de 29.400 lei și următoarele bunuri mobile:
- autoturism Dacia L. – 8.850 lei,
- vitrina – 90 lei,
- canapea extensibilă – 90 lei,
- șifonier cu două uși – 140 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- fotoliu pat – 90 lei,
- PC cu boxe – 180 lei,
- masa pentru 4 persoane – 30 lei,
- covor 200/300 cm – 24 lei,
- aragaz cu patru ochiuri – 200 lei,
- frigider Arctic – 360 lei,
- aspirator – 80 lei,
- fier de călcat – 60 lei,
- masa TV – 75 lei,
- oglinda simplă – 30 lei,
- goblen 5 buc – 400 lei, în valoare totală de 65.699 lei.
A obligat pârâta reclamantă să plătească reclamantului pârât sultă în valoare de 5.564 lei în termen de 60 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
A obligat pârâta reclamantă să plătească reclamantului pârât cheltuieli de judecatǎ în sumă de 623,5 lei.
A obligat reclamantul pârât să plătească statului suma de 1.742,59 lei avansată de stat cu titlu de ajutor public judiciar, la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile s-au căsătorit în anul 1986 și prin sentința civilă nr. 977/2012 a Judecătoriei V., irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei lor. În timpul căsătoriei părțile au dobândit, în condițiile prevăzute de art. 30 din Codul familiei imobilul casă de locuit compus din două camere și anexe în valoare de 28.800 lei și terenul în suprafață de 1248 mp, în valoare de 3.794 lei, situate în ., camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 25.500 lei, camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 29.400 și următoarele bunuri mobile:
- vitrina 2 buc. – 180 lei,
- canapea extensibilă – 200 lei,
- mașina de spălat automată – 160 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- dulap bucătărie cu 2 uși – 45 lei,
- corp suspendat 2 buc – 48 lei,
- masca chiuvetă – 30 lei,
- dulap pentru încălțăminte – 20 lei,
- canapele 2 buc – 140 lei,
- șifonier – 50 lei,
- șifonier vitrină – 60 lei,
- butoaie lemn 2 buc – 160 lei,
- aragaz cu două ochiuri și cuptor – 60 lei,
- butelie 2 buc – 300 lei,
- frigider Arctic – 90 lei,
- mocheta 200/380 cm – 24 lei,
- calculator personal – 100 lei,
- butoaie mari plastic 3 buc. – 36 lei,
- pat fier cu saltea 2 buc – 60 lei,
- masa lemn 2 buc – 40 lei,
- oglinda cu suport – 30 lei
- autoturism Dacia L. – 8.850 lei,
- vitrina – 90 lei,
- canapea extensibilă – 90 lei,
- șifonier cu două uși – 140 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- fotoliu pat – 90 lei,
- PC cu boxe – 180 lei,
- masa pentru 4 persoane – 30 lei,
- covor 200/300 cm – 24 lei,
- aragaz cu patru ochiuri – 200 lei,
- frigider Arctic – 360 lei,
- aspirator – 80 lei,
- fier de călcat – 60 lei,
- masa TV – 75 lei,
- oglinda simplă – 30 lei,
- goblen 5 buc – 400 lei.
Valoarea totală a masei de împărțit era de: 100.226 lei.
La stabilirea valorii imobilului și bunurilor mobile instanța a avut în vedere concluziile expertizelor tehnice în construcții, topografice și merceologice efectuate în cauză.
Din declarația martorului audiat la solicitarea reclamantului pârât rezulta că ambii soți au lucrat în timpul căsătoriei și au avut venituri aproximativ egale. Imobilul din . construit de soți pe trenul tatălui reclamantului. După plecarea pârâtei reclamante în străinătate aceasta a trimis bani familiei aproximativ 3-4 ani, dar aceștia erau suficienți pentru întreținere nu și pentru investiții.
Martorii audiați la solicitarea pârâtei reclamante au arătat că aceasta trimitea sume de bani cuprinse între 500-1000 EUR și pachete aproape în fiecare lună. Martorul I. M. a relatat că știe aceste aspecte deoarece efectua curse cu microbuzul în Italia și el era cel care aducea banii și pachetele, începând cu anul 2004-2005 și cunoștea și faptul că pârâta reclamantă câștiga cam 800-1200 EUR lunar în Italia. Martora V. R. a confirmat aceste susțineri și a arătat că din banii trimiși de pârâta reclamantă s-au efectuat îmbunătățiri la toate cele trei imobile și erau folosiți și pentru întreținerea copiilor. Ce-a de a doua cameră de cămin și autoturismul au fost achiziționate tot cu banii trimiși de pârâta reclamantă. Martora a fost de față de mai multe ori când fiul părților ridica pachetele trimise din străinătate și a constatat existența sumelor de bani.
Coroborând susținerile părților cu declarațiile martorilor, instanța a reținut în favoarea pârâtei reclamante o cotă de contribuție majorată, de 60% și nu 70%, la dobândirea bunurilor comune considerând că aceasta a dovedit în parte faptul că ea a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor imobile și mobile prin aceea că s-a ocupat de gospodărie și creșterea copiilor, a trimis sume importante din străinătate pentru efectuarea îmbunătățirile la casă, a adus în familie veniturile obținute și nu le-a cheltuit în interes personal.
În temeiul art. 673 indice 10 al. 4 Cod procedură civilă a atribuit reclamantului pârât, în deplină proprietate, imobilul casă de locuit compus din două camere și anexe în valoare de 28.800 lei, terenul în suprafață de 1248 mp, în valoare de 3.794 lei, situate în ., în valoare de – lei și următoarele bunuri mobile:
- vitrina 2 buc. – 180 lei,
- canapea extensibilă – 200 lei,
- mașina de spălat automată – 160 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- dulap bucătărie cu 2 uși – 45 lei,
- corp suspendat 2 buc – 48 lei,
- masca chiuvetă – 30 lei,
- dulap pentru încălțăminte – 20 lei,
- canapele 2 buc – 140 lei,
- șifonier – 50 lei,
- șifonier vitrină – 60 lei,
- butoaie lemn 2 buc – 160 lei,
- aragaz cu două ochiuri și cuptor – 60 lei,
- butelie 2 buc – 300 lei,
- frigider Arctic – 90 lei,
- mocheta 200/380 cm – 24 lei,
- calculator personal – 100 lei,
- butoaie mari plastic 3 buc. – 36 lei,
- pat fier cu saltea 2 buc – 60 lei,
- masa lemn 2 buc – 40 lei,
- oglinda cu suport – 30 lei, în valoare totală de 34.527 lei.
A atribuit reclamantului pârât imobilul situat în . formulat cerere în acest sens, iar pârâta reclamantă a fost de acord cu această cerere.
În temeiul art. 673 indice 10 al. 4 Cod procedură civilă a atribuit pârâtei reclamante următoarele bunuri: camera de cămin situată în V., ., ., ., în valoare de 25.500 lei, camera de cămin situată în V., ., ., în valoare de 29.400 lei și următoarele bunuri mobile:
- autoturism Dacia L. – 8.850 lei,
- vitrina – 90 lei,
- canapea extensibilă – 90 lei,
- șifonier cu două uși – 140 lei,
- dulap cu o ușă – 100 lei,
- fotoliu pat – 90 lei,
- PC cu boxe – 180 lei,
- masa pentru 4 persoane – 30 lei,
- covor 200/300 cm – 24 lei,
- aragaz cu patru ochiuri – 200 lei,
- frigider Arctic – 360 lei,
- aspirator – 80 lei,
- fier de călcat – 60 lei,
- masa TV – 75 lei,
- oglinda simplă – 30 lei,
- goblen 5 buc – 400 lei, în valoare totală de 65.699 lei conform solicitării acesteia. La atribuirea celor două camere de cămin către pârâta reclamantă instanța a avut în vedere cererea acesteia, echilibrarea loturilor, faptul că ambele părți vor avea asigurată o locuință în acest fel și a ținut cont de faptul că s-a reținut în favoarea sa o cotă de contribuție majorată și a obligat-o să plătească sultă reclamantului pârât ținându-se cont de cotele stabilite.
În consecință, instanța a admis în parte atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională și a dispus partajarea bunurilor comune al părților.
În baza art. 274 Cod procedură civilă pârâta reclamantă a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamantul pârât corespunzător cotei sale.
În temeiul art. 50 ind. 2 din O.G. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă a obligat reclamantul pârât să restituie statului suma avansată de stat cu titlu de ajutor public judiciar deoarece acesta a dobândit bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel G. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
In mod greșit, instanța de fond a reținut in favoarea paratei o cota de contribuție de 60% la dobândirea bunurilor comune. Din absolut nicio proba existenta la dosarul cauzei nu rezulta ca parata a avut o contribuție mai mare la achiziționarea bunurilor dobândite de noi in timpul căsătoriei.
Parata a muncit in străinătate si a realizat venituri, insa personal nu a intrat niciodată in posesia vreunei sume de bani trimise de aceasta in tara.
Din înscrisurile si din depozițiile martorilor a rezultat foarte clar faptul ca destinatarul sumelor de bani trimise de parata era fiul lor care, cu banii primiți a cumpărat un imobil-apartament in municipiul V..
In mod cert, contribuția paratei la dobândirea bunurilor comune nu a fost superioara contribuției lui G. G.. La dosarul cauzei nu exista absolut nicio proba din care sa rezulte faptul ca parata a folosit bani proprii pentru achiziționarea bunurilor comune. Așa cum am mai menționat, deși parata trimitea sume de bani in tara, acestea nu erau folosite de G. G. pentru îmbunătățiri la imobilele proprietate . posesia fiului lor, așa cum de altfel a rezultat din depozițiile martorilor.
Pentru aceste considerente, instanța de fond trebuia sa retina in favoarea subsemnatului o cota de contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune. G. G. a fost cel care a contribuit la întreținerea copiilor si tot din veniturile sale s-au efectuat si imbunatatirile la imobilele dobândite in timpul căsătoriei. Desi din declarațiile martorilor a reieșit cu prisosința acest aspect, am observat ca instanța de fond, in motivarea hotărârii a reținut trunchiat din depozițiile acestora doar paragrafele favorabile paratei.
2. Un alt motiv pentru care sentința civila criticata este netemeinica vizează modalitatea in care instanța a format si atribuit loturile. Este nelegal si inuman ca instanța de fond sa atribuie paratei ambele imobile camera de cămin, având in vedere faptul ca locuiesțe efectiv in imobilul camera de cămin situat in ., . .
Acest imobil (camera de cămin nr. 8) i-a fost repartizat in momentul in care a început sa lucrez la AMC, unde își desfășoară activitatea si in prezent. Prin atribuirea celor doua imobile camere de cămin către parata instanța l-a lipsit de o locuința care ii este absolut necesara pentru a-și păstra locul de muncă. Nu poate sa facă naveta de la Rosiesti la V., acest lucru ar fi nu doar costisitor, ci si imposibil din punct de vedere fizic. Are un serviciu solicitant in cadrul căruia desfășor si munca in schimburi, ture de noapte, iar din acest motiv ar fi inuman sa își petreacă timpul si prin microbuze sau trenuri.
In condițiile in care imobilul camera de cămin nr. 8, in care a locuit permanent, îi oferă toate avantajele unei locuințe aflate in apropierea serviciului, consideră ca atribuirea acestuia către G. G. apare ca soluția cea mai pertinenta in cauza.
Având in vedere ca parata locuiește in Italia, este injust ca G. G. sa fac naveta, eventual sa rămân si fără loc de munca datorita întârzierii sau lipsei de la programul de lucru.
Instanța de fond ar fi trebuit sa aibă in vedere la formarea si atribuirea loturilor faptul ca parata nu locuiește efectiv in tara, dar mai ales de faptul ca G. G. are cea mai mare nevoie de o locuință în V. pentru a nu își pierde locul de munca.
De altfel, sumele de bani expediate de parata erau destinate fiului lor pentru achiziționarea unui mobil pentru parata care sa nu intre in masa de bunuri supusa partajului, in consecința aceasta are si ea o locuința proprie in V..
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile nr. 336 pronunțata de Judecătoria V. la data de 06.02.2014 ca fiind netemeinica si nelegala.
Intimata D. L., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de G. G. împotriva sentinței civ. nr. 336/6.02.2014 față de următoarele considerente:
Apelul este nefondat:
A. în ceea ce privește cotele de contribuție a părților la dobândirea și conservarea bunurilor comune, instanța de fond a stabilit o cotă majorată în favoarea pârâtei-reclamante, de 60%, însă nu a admis în totalitate cererea reconvențională cu privire la acest aspect, având în vedere că solicitarea reconvenientei a fost aceea de a se constata o cotă majorată de 70 %.
Pentru a stabili o astfel de contribuție a părților la dobândirea bunurilor supuse partajului, instanța de fond coroborează susținerile părților cu declarațiile martorilor audiați în cauză, fără a mai analiza și alte categorii de probatorii, care - în opinia noastră - nu doar că sunt în măsură să confirme soluția primei instanțe, ci o îndreptățeau să constate cota majorată de 70% solicitată prin cererea reconvențională.
Criticile apelantului G. G. cu privire la constatarea unei contribuții superioare a pârâtei sunt extrem de firave și nu își găsesc suport în probatoriul administrat:
a. Referitor la veniturile realizate de părți în timpul căsătoriei, consideră că trebuie analizate cele două perioade marcate de plecarea în străinătate a pârâtei-reconveniente petrecută în anul 2004, după cum însuși apelantul recunoaște.
Înainte de acest moment, părțile au realizat venituri relativ apropiate valoric, fapt relevat de mențiunile ce se găsesc în cărțile de muncă depuse la dosar, însă după plecarea în Italia, veniturile sale au fost net superioare celor ale reclamantului.
A depus la dosar o . înscrisuri emise în statul de reședință al pârâtei, în traducere autorizată, care dovedesc veniturile consistente realizate de aceasta în Italia (filele 223 - 224), unde timp de 7 - 8 ani a avut un salariu de 1000 - 1200 euro lunar, sumă ce depășește cu mult salariul obținut de reclamant de Ia locul său de muncă.
Pentru a-și rotunji veniturile și pentru a-și întreține familia, pârâta a lucrat frecvent ore suplimentare sâmbăta și duminica, astfel cum relatează martorul I. M..
Majoritatea covârșitoare a câștigurilor realizate în străinătate au fost trimise în România reclamantului și copiilor (înscrisurile de la filele 256 - 279 și declarațiile martorilor I. și V.), fiind investite în achiziționarea bunurilor comune. în îmbunătățirea imobilelor și întreținerea copiilor.
Aceste aspecte au fost pe deplin dovedite cu declarațiile martorilor I. M. și V. R., precum și prin înscrisurile privind expedierea sumelor de bani.
Chiar și martorul audiat la propunerea reclamantului, B. F., confirmă că veniturile părților au fost aproximativ egale înainte de plecarea pârâtei în Italia, însă ulterior acestui moment veniturile pârâtei au fost net superioare, sumele de bani fiind trimise în țară reclamantului până în momentul răcirii relațiilor dintre cei doi.
Multe dintre bunurile comune ce fac obiectul partajului au fost achiziționate sau modernizate cu ajutorul sumelor de bani câștigate de reconvenientă în străinătate:
-a fost achiziționat imobilul - apartament, situat în V., ., ., etaj, nr. 11;
-a fost cumpărat autoturismul Dacia;
-au fost efectuate lucrări de îmbunătățire ale celor două imobile din V. (racordarea la sistemul de alimentare cu gaz, montarea unei centrale termice, gresie, faianță, uși, geamuri termopan, etc.) ce au fost evidențiate în raportul de expertiză tehnică în construcții, valoarea acestor îmbunătățiri fiind de 7200 lei, respectiv de 2900 lei;
-au fost achiziționate bunuri electronice de lungă întrebuințare;
-a fost constituit un depozit bancar în valoare de_ lei
Toate aceste aspecte au fost dovedite cu certitudine prin declarațiile celor doi martori audiați la propunerea noastră, cât și prin înscrisurile și expertizele tehnice efectuate în cauză.
Susținerile apelantului cu privire la achiziționarea acestor bunuri, la modernizările realizate și la sumele de bani depuse la bancă sunt absolut nefondate, fără suport probatoriu, fiind pe alocuri aberante:
- era imposibil ca reclamantul să poată suporta singur costul acestor bunuri, lucrări, etc. din moment ce venitul său lunar era apropiat celui minim pe economie;
- reclamantul nu a făcut dovada realizării unor venituri suplimentare celor obținute din salariu;
- reclamantul nu a făcut dovada că a fost ajutat de alte persoane cu sumele de bani necesare achiziționării tuturor bunurilor enumerate;
- reclamantul neagă constituirea unui depozit bancar împotriva mențiunilor din înscrisul aflat la fila 231 din dosar;
- reclamantul revine ulterior și arată că banii ce au constituit depozitul au aparținut părinților săi, însă nu face nicio dovadă în acest sens, fiind contrazis evident de probele administrate (depozițiile martorilor și înscrisurile depuse de reconvenientă).
b. în timpul căsătoriei, reclamantul-pârât a risipit sume de bani importante din veniturile familiei prin:
- sustragerea sumei de_ lei dintr-un cont deschis Ia B.C.R. și folosirea acestora în interes strict personal;
Din cuprinsul înscrisului aflat la fila 294 din dosar rezulta că la data de 6.10.2009, reclamantul a retras suma de_ lei, ce constituia bunul comun al părților. Suma de bani a fost, retrasă fără acordul pârâtei-reconveniente si cheltuiți în afara nevoilor familiei, acest aspect fiind dovedit cu certitudine de probatoriul administrat, chiar confirmat de reclamant, care, deși inițial neagă existența depozitului, revine și arată că banii aparțineau părinților săi, fiind utilizați la o înmormântare. Pe de altă parte, din declarațiile martorilor și din înscrisurile emise de unitatea bancară rezultă fără putință de tăgadă că suma de bani a aparținut soților și nu părinților reclamantului, neexistând nicio probă care să confirme această afirmație.
- avarierea gravă a primului autoturism pe care l-am deținut în comun, ale cărui reparații au fost foarte costisitoare și au fost suportate de subsemnata;
Dovada acestui fapt se găsește la filele 240 - 241 din dosarul cauzei - procesele verbale de contravenție încheiate pe numele reclamantului, înscisuri confirmate și prin declarația martorului V. R..
c- Pârâta-reconvenientă a avut o contribuție majoritară la creșterea, educarea și întreținerea copiilor.
Este dovedit acest aspect prin declarațiile martorilor, care au confirmat că și după plecarea pârâtei în străinătate, aceasta a expediat constant sume de bani destinate întreținerii copiilor rezultați din căsătorie.
Contribuția pârâtei la întreținerea celor doi copii rezultați din căsătorie a fost mult mai însemnată decât a reclamantului, mai ales după plecarea în Italia. A suportat în întregime cheltuielile necesare fiului părților pentru a urma cursurile universitare, iar în ceea ce o privește pe fiica foștilor soți, G. R., pe lângă cheltuielile curente, i-a asigurat suma de bani necesară pentru achiziționarea unui aparat dentar, doar această achiziție ridicându-se la 3365 lei (fila 233 din dosar) și a deplasărilor în Italia (fila 242 din dosar).
Referitor la cererea reclamantului de a se stabili contribuția sa superioară, vă rugăm să observați că probele administrate infirmă fiecare argument invocat de acesta în susținerea pretenției:
- reclamantul nu a făcut dovada obținerii de-a lungul căsniciei a unor venituri superioare;
- reclamantul nu a făcut dovada ajutorului primit din partea părinților săi, constând în sume de bani (depoziția martorului audiat la propunerea sa este izolată din punct de vedere probatoriu, nefiind confirmată de vreo altă probă);
- reclamantul nu a făcut dovada că nu s-a plătit prețul menționat în contractul de vânzare-cumpărare nr. 732/30.03.1999, această afirmație contrazicând chiar cuprinsul actului;
- nu există nicio probă care să confirme construirea imobilul din Roșiești de către părinții reclamantului.
De altfel, părinții reclamantului erau persoane ajunse la o vârstă înaintată, cu mari probleme de sănătate și cu venituri foarte mici.
- reclamantul nu a probat în niciun fel că a realizat și alte venituri decât cele din salarii;
- reclamantul nu a făcut dovada contribuției sale majoritare la dobândirea autoturismului, plata îmbunătățirilor efectuate imobilelor, etc.
Afirmațiile reclamantului în acest sens sunt absolut nefondate. Este imposibil de presupus că acesta avea posibilitatea achiziționării unor bunuri atât de însemnate valoric în condițiile în care realiza un venit apropiat de cel minim garantat pe economie, ce este insuficient și pentru propria întreținere.
De altfel, a solicitat să se observe că susținerile reclamantului sunt în general false și formulate cu rea-credință, acest aspect reieșind cu evidență din răspunsurile la interogatoriu (fila 248 din dosar), ce sunt contrazise de toate celelalte probe, cât și de afirmațiile ulterioare ale reclamantului însuși.
În sfârșit, în ceea ce privește afirmațiile apelantului referitoare la folosirea sumelor de bani câștigate de intimată în străinătate în afara nevoilor familiei, trebuie făcute următoarele precizări:
Probatoriul administrat în cauză confirmă fără putință de tăgadă că cel puțin până în anul 2009 părțile se înțelegeau bine, reclamantul a fost de mai multe ori în Italia la pârâtă, aceasta îi trimitea în țară sume de bani și pachete.
In anul 2009 reclamantul retrage fără acordul pârâtei suma de bani economisită la B.C.R., folosind această sumă în interes strict personal, ceea ce face ca relațiile dintre părți să se răcească.
Este mai mult decât evident că din momentul sustragerii sumei de bani de către reclamant, pârâta și-a pierdut încrederea în acesta și de aceea a expediat în țară veniturile sale prin intermediul copiilor, însă banii au fost folosiți tot în interesul familiei, astfel cum rezultă din probele administrate.
Pe de altă parte, vă rugăm să observați că achiziționarea bunurilor imobile, efectuarea îmbunătățirilor, dobândirea bunurilor mobile, etc. era realizată înainte de anul 2009. acest aspect fiind pe deplin dovedit de înscrisurile de la dosar, declarațiile martorilor și expertizele efectuate.
B- Referitor la cel de-al doilea motiv de apel care vizează modalitatea de împărțit bunurilor comune, soluția ca imobilele din V. să-i fie atribuite intimatei-apelante este una justă și motivată temeinic de următoarele:
-intimata nu mai deține o altă locuință în România, în pofida susținerilor apelantului, se va întoarce din străinătate, iar atribuirea unui singur apartament format dintr-o singură cameră cu o suprafață redusă este total insuficientă nevoilor sale de locuit;
Apelantul - reclamant G. G. a solicitat încă de la început să-i fie atribuit imobilul din localitatea Roșiești, care a fost administrat de el în ultimii ani și este în imediata vecinătate a proprietății părinților săi, cu care intimata nu se găsește în relații cordiale;
Cererea reclamantului de a i se atribui apartamentul din ., ., iar cel de la nr. 11 subsemnatei nu este viabilă deoarece - așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză în specialitatea construcții, apartamentul cu nr. 11 este dependent termic de apartamentul cu nr. 8. întrucât acesta este încălzit cu un radiator cu elemenți din aluminiu alimentat cu agent termic furnizat de centrala termică montată în apartamentul de la parter cu nr. 8:
Având în vedere acest aspect și faptul că relațiile dintre părți sunt extrem de tensionate, este evident că o împărțire a bunurilor în varianta propusă de reclamant ar fi păguboasă pentru intimată, căreia îi va fi atribuit bunul imobil de la nr. 11. aceasta fiind nevoită să facă modificări în sensul racordării la alt agent termic, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare:
-motivul real pentru care apelantul-intimat dorește să-i fie atribuit acest apartament nu este legat de locul său de muncă, ci de beneficiile pecuniare pe care nu le-ar mai obține din chiriile percepute și însușite de-a lungul timpului ca urmare a închirierii acestui apartament (fără acordul intimatei).
Față de toate aceste motive, a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii criticate, și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept a invocat art. 289, al. 2 rap. La art. 115 vechiul Cod proc. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de control judiciar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.05.2014, respectiv la data de 26.05.2014 apelantul G. G. a solicitat anularea cererii formulate. Prezent în instanță la termenul de judecată din data de 4 iunie 2014 acesta a arătat că renunță la judecarea cererii de apel.
Reprezentantul intimatei D. L., prezent în instanță, a solicitat a se lua act de manifestarea de voință a apelantului.
Față de manifestarea de voință a apelantului, exprimată în scris și oral în fața instanței și de dispozițiile art. 246 Cod proc. civ., instanța va lua act de retragerea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului formulat de apelantul-reclamant G. G. împotriva Sentinței civile nr. 336/06.02.2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o păstrează.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 4 Iunie 2014.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red. A.I.Z.
Tehnored. E.G.
4 ex./
Judecătorfond. M. E. D.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 527/2014. Tribunalul VASLUI | Drept de autor şi drepturi conexe. Sentința nr. 670/2014.... → |
|---|
