Ordin de protecţie. Decizia nr. 90/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 06-02-2014 în dosarul nr. 3666/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 90/A/2014
Ședința publică de la 06 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror S. E. B.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol se află pronunțarea cererii formulată de reclamanta G. I., domiciliată în ., jud. V., în contradictoriu cu pârâtul G. C., domiciliat în ., jud. V., având ca obiect ordin de protecție ( reținut spre rejudecare prin decizia civilă nr. 269/A/06.11.2013).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 5 februarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 6 februarie 2014, când s-a dat soluția de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 25.07.2013, sub nr.3666/2013, reclamanta G. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul G. C., emiterea unui ordin de protecție care să cuprindă următoarele măsuri: evacuarea acestuia din locuința familiei, situată în satul Rășcani, ., obligarea acestuia de a păstra o distanță minimă de 200 m față de ea, copiii și rudele ei – A. D., nepoată, G. I., fiu, și față de soția și copiii acestora, precum și față de A. A., fiică, împreună cu soțul și copiii acestora, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod. A solicitat luarea acelorași măsuri și față de familia R. M. și R. S..
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâtul este fiul ei, în vârstă de 25 ani, cu care locuiește. A susținut reclamanta că, pe fondul consumului exagerat de alcool, pârâtul o agresează verbal și fizic, atât pe ea, cât și pe nepoata A. D. cu care locuiește. În noaptea de 21 spre 22 iulie 2013, în jurul orei 01.00, pârâtul a venit acasă în stare de ebrietate șia început să bată cu pumnii în geam cerându-i să îl lase să intre în casă. A amenințat-o atât pe ea, cât și pe A. D., cu moartea, că o să le violeze, că o să le pună otravă în mâncare. În aceste condiții, reclamanta a alertat organele de poliție.
A mai susținut reclamanta că agresivitatea fiului său durează de mai mult timp, însă s-a accentuat după moartea soțului ei.
Pârâtul G. C. nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința civilă nr.1678/01.08.2013, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta G. I., în sensul emiterii ordinului de protecție cu măsurile solicitate, numai cu privire la ea și rudele sale, fiind respinsă cererea cu același obiect față de familia R. M. și R. S..
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâtul G. C., invocând nelegala sa citare la prima instanță și imposibilitatea sa de a formula apărări și de a-și propune probe.
Intimata-reclamantă, prin întâmpinarea formulată, a arătat că cererea sa inițială este întemeiată, starea de pericol persistând, susținând că la data de 22 august 2013 a fost din nou agresată verbal și fizic de către apelantul-pârât.
Prin Decizia civilă nr.269/A/06.11.2013, Tribunalul V. a respins excepția tardivității apelului, a admis apelul declarat de pârâtul G. C., motivat de faptul că acesta nu a fost legal citat la soluționarea fondului cauzei, a anulat Sentința civilă nr.1678/01.08.2013 și a reținut cauza spre rejudecare, stabilind termen pentru judecarea fondului la data de 04.12.2013 când s-a încuviințat pentru pârât proba cu martorul R. S..
Rejudecând cauza, în urma analizării probatoriului administrat, instanța reține următoarele:
Cu privire la aprecierea probatoriului de către prima instanță, în motivarea cererii de apel, apelantul-pârât nu a exprimat un punct de vedere contrar argumentat, solicitând doar audierea unui martor care să ateste contrariul, precum și administrarea probei cu înscrisuri constând într-o caracterizare a sa de către preotul paroh Z. A..
În urma audierii martorului propus de pârât, în persoana numitului R. S., și a reaprecierii asupra întregului material probator, instanța reține următoarele:
Reclamanta este mama pârâtului, aceștia având aceeași locuință, în satul Rășcani, ..
În luna iunie 2013, soțul reclamantei și tatăl pârâtului s-a sinucis, această împrejurare generând o stare conflictuală între părți, mobilul sinuciderii constând, se pare, în intenția exprimată de reclamantă de a divorța de soțul său, pârâtul învinovățind-o astfel pentru cele întâmplate ulterior.
Din depozițiile martorilor propuși de reclamantă audiați la instanța de fond, A. A. și A. D., rezultă că, în acest context și pe fondul consumului excesiv de alcool, pârâtul a avut un comportament extrem de agresiv față de mama sa și ceilalți membri ai familiei, manifestat prin violențe verbale și fizice și prin amenințări cu moartea la adresa acestora (că vor muri cum a murit tatăl lui, că o să le violeze pe reclamantă și pe nepoata A. D., că o să le alunge din casă).
În ziua de 21 iulie 2013, pârâtul a agresat-o fizic pe reclamantă, aceasta necesitând 2-3 zile de îngrijiri medicale, conform Certificatului medico-legal nr.268/24.07.2013. După lovirea reclamantei, pârâtul a continuat să consume alcool și, revenind acasă în jurul orei 01.00, a lovit cu pumnii și picioarele în geam și ușa de la intrare, amenințând-o pe mama sa și pe A. D. că le va omorî.
Depoziția martorului R. S. nu este concludentă în vederea stabilirii comportamentului apelantului-pârât față de familia sa, acesta arătând la modul general că îl știe pe nepotul său ca fiind un băiat cuminte, necunoscând aspecte legate de desfășurarea conflictelor în familia acestuia. Deși a aflat de la vecini că la data de 21-22 iulie 2013 a fost chemată poliția la locuința intimatei-reclamante, nu cunoaște ce s-a întâmplat atunci.
Declarația sa, ca de altfel și caracterizarea făcută de preotul paroh nu sunt de natură a înlătura cele reținute din declarațiile martorilor direct implicați în conflictele generate apelantul-pârât, martorul R. S. și preotul paroh întâlnindu-l pe acesta ocazional, în alte împrejurări, distincte de mediul său familial.
Conform art. 26 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu luarea unor măsuri, obligații sau interdicții și conform art. 2 din Legea nr. 217/2003, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale sau emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Reținând că aceste manifestări violente sunt exercitate de apelantul –pârât numai față de mama sa, reclamanta, și de față de sora și fratele său, precum și de familiile acestora, iar nu și față de familia R. M. și S. (cu privire la care reclamanta a susținut că l-ar potența pe apelantul-intimat în comportamentul lui necorespunzător față de ei), prezenta instanță va admite în parte cererea formulată, existând indicii suficiente că apelantul-pârât, prin comportamentul său, reprezintă un pericol pentru viața și integritatea fizică și psihică a acestora, și va respinge cererea formulată cu privire la familia R. M. și S., față de aceștia nejustificându-se luarea vreunei măsuri de protecție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta G. I., CNP_, domiciliată în ., jud.V., în contradictoriu cu pârâtul G. C., CNP_, domiciliat în ., jud.V..
Emite prezentul ordin de protecție, cu următoarele măsuri, pe o durată de 6 (șase) luni: evacuarea pârâtului din locuința familiei; obligarea pârâtului să păstreze o distanță minimă de 200 m față de reclamantă și rudele acesteia A. D., nepoată și G. I., fiu cu soția și copiii acestuia, precum și A. A. – fiică, cu soțul și copiii acesteia; interzicerea unui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu persoanele indicate anterior.
Respinge cererea reclamantei privind luarea acelorași măsuri de protecție și față de familia R., ca neîntemeiată.
Atrage atenția pârâtului că, potrivit art.27 ind.8 din Legea nr.25/2012, încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la 1 an.
Ordinul de protecție este executoriu fără somație sau fără trecerea vreunui termen.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.02.2014.
Președinte, A. I. Z. | Judecător, D. M. M. | |
Grefier, E. G. |
Red./th. A.I.Z
07.02.2014/ 5 ex.
Judecător fond. I. Rădita – reținut spre rejudecare
.>
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 30/2014. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1313/2014. Tribunalul... → |
|---|
