Partaj judiciar. Decizia nr. 103/2014. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 103/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 12-02-2014 în dosarul nr. 2935/333/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 103/R/2014

Ședința publică de la 12 Februarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. A.

Judecător D. M. M.

Judecător I.-M. P.

Grefier E. G.

Pe rol se află pronunțarea cererii de recurs formulată de recurentul - pârât H. I., domiciliați în . Negrești, în contradictoriu cu intimata - reclamantă H. V. domiciliată în Negrești, .. C2, .,și intimații - pârâți H. B., prin procurist H. I. și H. C., domiciliați în . Negrești, împotriva sentinței civile nr. 2039/03.07.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ având ca obiect –partaj succesoral.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că procedura este legal îndeplinită.

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 5 februarie 2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12 februarie 2014, când s-a dat soluția de față.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:

P. sentința civilă nr. 2039/03.07.2013 Judecătoria V. a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta H. V., în contradictoriu cu pârâții H. B., H. C. și H. I..

A constatat că la data de 03.12.1997 a decedat autorul părților, H. C., cu ultim domiciliu în . Negrești.

A constatat că moștenitorii acceptanți ai succesiunii au fost H. E. în calitate de soție supraviețuitoare și părțile din prezenta cauză în calitate de descendenți de A constatat că la data de 05.12.2010 a decedat autoarea părților, H. E., cu ultim domiciliu în . Negrești.

A constatat că moștenitorii acceptanți ai succesiunii sunt părțile din prezenta cauză în calitate de descendenți de gr. I, fiecare cu o cotă succesorală de ¼.

A constatat că masa succesorală se compune din mai multe imobile situate în . Negrești, jud. V., după cum urmează:

- imobilul construcție format din 6 camere și 2 holuri, în valoare de 20.764 lei;

- anexe gospodărești: bucătărie de vară cu 2 magazii și beci; coteț păsări; coteț porci; coșer; magazie; fânar; fântână; împrejmuire, toate cu valoarea de 11.582 lei;

- teren intravilan în suprafață de 5600 m.p., în valoare de 22.400 lei;

- teren extravilan în suprafață de 16.400 m.p., în valoare de 4.708 lei.

A respins cererea reconvențională formulată de pârâții H. I. și H. B..

A dispus ieșirea din indiviziune a părților.

A atribuit reclamantei H. V. în deplină proprietate și posesie lotul format din:

- camerele 1 și 2 din casa de locuit, în valoare de 8.388 lei;

- gard pe latura de N, 10,85 m.l., în valoare de 850 lei;

- teren intravilan în suprafață de 618 m.p., conform variantei 2 de lotizare, propus în suplimentul la expertiza B., în valoare de 2.472 lei;

- teren extravilan în suprafață de 3200 m.p. arabil, ., pct. „Ș. B.”, în valoare de 433 lei.

Valoarea totală a lotului atribuit reclamantei H. V. este de 12.143 lei.

A atribuit pârâtului H. I. în deplină proprietate și posesie lotul format din:

- camerele 3,4,6,7 și holurile 5 și 8 din casa de locuit, în valoare de 12.376 lei;

- toate anexele gospodărești, mai puțin fântâna, în valoare de 9.626 lei;

- teren intravilan în suprafață de 2.643 m.p. conform variantei 2 la suplimentul expertizei B., în valoare de 10.572 lei.

Valoarea totală a lotului atribuit pârâtului H. I. este de 32.574 lei.

A atribuit reclamantei H. V. și pârâtului H. I., în indiviziune forțată, fântâna și terenul în suprafață de 9 m.p. aferent acesteia, în valoare de 1.142 lei.

A atribuit pârâtului H. C. în deplină proprietate și posesie lotul format din:

- suprafața de 2330 m.p. teren intravilan situat în ..

Negrești, T 56, p. 128/1 și p. 128, arabil și vie, în valoare de 9.320 lei;

- suprafața de 2.700 m.p. teren livadă, T 52, p. 59, pct. „L.”, extravilan, în valoare de 1680 lei;

- suprafața de 3700 m.p. pășune, T 45, p. 18, extravilan, pct. „Deal biserică”, în valoare de 360 lei.

Valoarea totală a lotului atribuit pârâtului H. C. este de 11.360 lei.

A atribuit pârâtului H. B. în deplină proprietate și posesie lotul format din:

- suprafața de 3.500 m.p. teren arabil extravilan, T 37, p. 57, pct. „Ș.”, în valoare de 474 lei;

- suprafața de 600 m.p. teren arabil extravilan, T 37, p. 29/1, pct. „L. Cioate”, în valoare de 81 lei;

- suprafața de 2700 m.p. teren livadă extravilan, T 52, p. 50, pct. „L.”, în valoare de 1680 lei.

Valoarea totală a lotului atribuit pârâtului H. B. este de 2.235 lei.

Pentru egalizarea valorică a loturilor a obligat pârâtul H. I. să plătească sulte după cum urmează: reclamantei H. V. 2.149,5 lei; pârâtului H. C. 3.503,5 lei și pârâtului H. B. 12.628,5 lei, în termen de două luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

A obligat pârâtul H. B. să plătească pârâtului H. I. cheltuieli de judecată în sumă de 1.574 lei și reclamantei H. V., 524 lei cu același titlu.

A obligat pârâtul H. C. să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2.098 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Conform art. 91 din Lg. 71/2011, moștenirile deschise înainte de . noului cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii succesiunii.

P. urmare, dată fiind data deschiderii celor două succesiuni, respectiv 1997 și 2010, instanța a făcut aplicarea vechiului Cod civil în soluționarea cauzei de față.

Conform actelor de stare civilă depuse la dosar, la data de 03.12.1997 a decedat H. C., autorul părților, moștenitori cu vocație succesorală și acceptanți ai succesiunii rămânând soția supraviețuitoare H. E. și părțile din prezenta cauză în calitate de descendenți de gr.I.

La data de 05.12.2010 a decedat și H. E., moștenitorii acceptanți ai succesiunii acesteia fiind părțile din prezenta cauză, fiecare cu o cotă succesorală de ¼.

A rezultat din coroborarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu expertiza în construcții că, masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți se compune din: teren în suprafață de 2 ha 2000 m.p. situat în . Negrești, conform titlului de proprietate nr. 2175/17.09.2003 emis pe numele defunctului H. C., imobil necontestat, precum și o . imobile construcții, după cum urmează: casă de locuit cu 6 camere construită conform expertizei în construcții, inițial în 1987 cu două camere și un hol și extinsă ulterior, în 1993 cu încă două camere, iar în 1996 cu încă două camere.

P. urmare, la data decesului primului autor al părților, imobilul casă de locuit avea 6 camere, la ultimele două fiind ridicați pereții și acoperite cu acoperiș, conform declarației martorei N. N..

Aceste probe contrazc susținerile pârâtului H. I. conform cărora acest imobil a fost construit în totalitate de către el pe amplasamentul imobilului vechi.

Realitatea era că imobilul vechi a fost extins cu încă 4 camere, în timpul vieții autorilor părților, iar extinderile fiind făcute la imobilul proprietatea lor și pe terenul proprietatea acestora, au devenit prin accesiune proprietatea părinților părților, cei care au făcut lucrările de investiție având doar un drept de creanță, dar nu de proprietate, conform art. 494 Cod civil.

Situația este similară și cu anexele gospodărești edificate până în decembrie 2010, data decesului ultimului autor al părților, și instanța se referea la: bucătăria de vară cu 2 camere + 2 magazii + beci și grajd pentru animale, conform declarației martorei N. N., anexe ce au fost edificate după decesul lui C., în locul unor alte anexe demolate cu acordul autoarei H. E..

Conform constatărilor expertului în construcții, toate anexele gospodărești, cu excepția garajului, au fost edificate până la decesul defunctei H. E., pe terenul proprietatea autorilor părților, devenind astfel prin accesiune, proprietatea lor și intrând în consecință în masa succesorală.

P. urmare, instanța a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma celor doi defuncți se compune și din imobilele construcții casă de locuit cu 6 camere și două holuri, bucătărie de vară + 2 magazii + beci, coteț păsări, coteț porci, coșer, magazie, fânar, fântână și împrejmuire așa cum le-a identificat expertul în construcții.

Reținând în masa succesorală aceste imobile, instanța a respins cererea reconvențională prin care s-a solicitat scoaterea lor din masa de împărțit, ca neîntemeiată.

Trecând peste caracterul contradictoriu al cererii reconvenționale, prin care pârâții H. I. și B. au solicitat atât scoaterea din masa de împărțit a acestor imobile, cât și constatarea unui drept de creanță pentru H. I., constând în contravaloarea imobilului casă cu 6 camere, cerere ce nu poate fi formulată decât ca un subsidiar celei dintâi, instanța va analiza în cele ce urmează dreptul de creanță pretins de către pârâtul H. I..

Așa cum s-a mai arătat, casa cu 6 camere a avut inițial, la data construirii, 1987, 2 camere și un hol, după cum a constatat expertul, ulterior, în 1993 fiind alipite încă două camere, iar în 1996 încă două și un hol.

Singurii martori care vorbesc despre investiția făcută de acest pârât la casă, sunt N. N. care arată că după moartea tatălui, pârâtul a finalizat ultimele două camere, dar fără a putea da alte amănunte referitoare la lucrările efectiv făcute și banii investiți de către pârât, precum și martorul R. Nicușor care a arătat că ultimele două camere alipite imobilului au fost construite de către pârâtul H. I. care, de asemenea, a cimentuit și văruit pereții la imobil. Acest ultim martor l-a ajutat pe pârât la fundația celor 2 camere și la făcut chirpici pentru pereți dar nu a fost plătit pentru munca sa.

P. urmare, instanța a reținut că nu există probe edificatoare în ceea ce privește contravaloarea investițiilor făcute de către pârât la imobilul succesoral casă de locuit, pentru ca instanța să constate dreptul acestuia de creanță.

Instanța a ținut să precizeze că pârâtul a solicitat constatarea dreptului de creanță doar în ceea ce privește investițiile făcute la casa de locuit cu 6 camere, nu și la anexele gospodărești.

În ceea ce privește valoarea masei succesorale, instanța a reținut la teren valorile stabilite de către expertul topometrist B. O., care este și evaluator, adică 22.400 lei pentru terenul intravilan și 4708 lei pentru terenul extravilan.

Pentru construcții, valorile erau cele stabilite de către expertul în construcții, respectiv de 20.764 lei pentru casa de locuit și 11.582 lei pentru anexele gospodărești.

Nu intra în masa succesorală, așa cum s-a mai arătat, garajul și racordul de apă, investiții făcute de H. I. după decesul ultimului autor.

Valoarea totală a masei succesorale este de 59.454 lei, iar contravaloarea cotei succesorale a fiecărui moștenitor este de 14.863,5 lei.

În temeiul art. 728 Cod civil instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților.

Întrucât atât reclamanta, cât și pârâtul H. I. au solicitat atribuirea imobilului succesoral, instanța, ținând seama de propunerea de lotizare a construcțiilor și terenului din intravilan aferent construcțiilor, făcută de către cei doi experți, chiar dacă era puțin forțată, a apreciat că imobilul casă de locuit, anexele și terenul intravilan pe care sunt amplasate, pot fi împărțite în două loturi și atribuite celor doi solicitanți, conform variantei 2 la suplimentul la expertiză.

În ceea ce privește al doilea teren din intravilan, acesta a fost atribuit pârâtului H. C., întrucât acesta îl posedă și a edificat și construcții pe el.

Terenul din extravilan a fost împărțit conform propunerii expertului topometrist cu precizarea că, dat fiind faptul că lotul atribuit pârâtului H. I., în intravilan, incluzând și construcțiile, fiind foarte mare din punct de vedere valoric, acestuia nu i se va mai atribui teren în extravilan, lotul propus pentru el de către expert, urmând a fi atribuit de către instanță pârâtului H. B. care are lotul cel mai mic din punct de vedere valoric.

În temeiul art. 673 ind.10 Cod procedură civilă, instanța a obligat părțile care au primit mai mult din punct de vedere valoric să plătească sultă celor care au primit mai puțin.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța a reținut că reclamanta a suportat cheltuieli în sumă de 4720 lei, iar pârâtul H. I. de 3672 lei, la acesta din urmă nefiind reținute taxele de timbru achitate pentru cererea reconvențională respinsă.

P. urmare, instanța a obligat ceilalți doi pârâți să suporte câte ¼ din cheltuielile de judecată efectuate în cauză, corespunzător cotei lor succesorale.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs H. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente

1. În mod greșit, a soluționat instanța cererea reconvenționala. Cererea reconvenționala, formulata cadrul acțiunii principale, potrivit art. 118 C.pr.civila ,se soluționează odată cu aceasta daca nu este disjunsa. Raportat acestor prevederi, înseamnă ca instanța analizează ambele pretenții concomitent si nu succesiv .

Totodată, daca instanța nu se considera lămurită asupra obiectului cauzei, este datoare sa pună in vedere părtii sa-si precizeze acțiunea in fapt si in drept.

Potrivit considerentelor exprimate la fila 3, alin. ultim din motivare, instanța nu prea s-a lămurit pana la dezbateri, pentru ca cererea reconvenționala i s-a părut contradictorie. Cererea reconvenționala a fost cat se poate de explicita: a susținut ca nu au existat in masa de împărțit doua imobile casa de locuit, așa cum s-a spus in acțiune, iar singurul imobil care intra in masa de împărțit, a fost extins si renovat prin efortul său financiar exclusiv, așa încât, asupra acestuia are un drept de creanța constând in întreaga lui valoare si raportat acestor considerente a solicitat scoaterea lui din masa de împărțit, întrucât, fiind refăcut in totalitate, nu mai are regimul unui imobil succesoral.

Instanța a analizat mai întâi pretenția reclamantei, a stabilit compunerea masei de împărțit si a cotelor si a motivat acțiunea prin prisma celor exprimate mai sus, apoi a respins cererea reconvenționala.

Respingerea cererii reconvenționale nu putea fi făcuta in aceasta modalitate. Mai întâi, instanța admite sau respinge acțiunea ori reconvenționala, si după aceea dezvolta soluția pronunțata. In condițiile in care a admis acțiunea principală cu toate capetele de cerere si apoi, a respins cererea reconvenționala, a pronunțat o soluție nelegala, întrucât soluția pronunțata, este data cu aplicarea greșita a legii.

Pe de alta parte, daca reconvenționala a părut instanței ca are un caracter contradictoriu, ar fi trebuit sa o lase nesoluționata. Daca a soluționat-o fără sa o înțeleagă, înseamnă ca a pronunțat si din acest punct de vedere o hotărâre lipsita de temei legal.

2. Soluția instanței este netemeinica si nelegala, pentru ca probele au fost apreciate greșit si interpretarea legii a fost tot greșită.

A probat in fata instanței de fond ca, imobilul autorilor a avut inițial 2 camere si un hol, iar in anul 1993, când trăia autorul lor, a alăturat acestuia 2 camere in fata imobilului, pe cheltuiala sa, pentru că părinții nu aveau nici un fel de venit, erau oameni de condiție modesta, cu strictul necesar pentru un trai limitat. Încă din acel moment, avea serviciu, a locuit întotdeauna cu părinții si niciodată, nici unul din frați nu a avut nimic de obiectat ca să investească in imobil, din contra, chiar reclamanta a fost aceea care a afirmat deseori ca nu are nici o pretenție, pentru ca ea are casa si-i recunoaște efortul. A demolat si un chiler din spatele casei, tot in perioada cât tata era in viata, si, in locul acestuia, a mai ridicat încă doua camere, tot pe cheltuiala sa. Daca aceste extinderi ar fi fost făcute de autorul lor, ar fi trebuit ca acesta sa aibă eliberata autorizație de construcții, insa, autorizația este eliberata pe numele său. Nici mama nu avea cum sa edifice extinderile la imobil, pentru că aceasta a beneficiat de pensie de CAP, doar începând cu 1 iulie 2007, cu mult după terminarea construirii imobilului. D. urmare, instanța a apreciat greșit probele administrate si hotărârea este lipsita de temei legal.

Pentru aceste considerente, se impune casarea sentinței si admiterea cererii reconvenționale, in sensul de a se constata ca asupra imobilului are un drept de creanța, prin refacerea acestuia in totalitate . In subsidiar, daca tribunalul va ajunge la convingerea ca primele 2 camere ale imobilului părintesc, rămân in compunerea masei de împărțit, solicită să se constate ca dreptul său de creanța care consta in 80 % din valoarea acestuia .

3. Daca nu va fi primit nici acest motiv de recurs, solicită să se refacă loturile. In ceea ce privește lotul de teren atribuit recurentului, are o latime de 3,57 m deschidere, care reprezintă in același timp si calea de acces, care este improprie exploatării normale a imobilului, pentru ca nu pot avea accesul în curte cu o mașina mai mare, in condițiile in care lotul atribuit reclamantei are o deschidere la . m. Se impune astfel refacerea loturilor, in sensul atribuirii unui lot cu o latime mai mare in ceea ce privește accesul către imobilul său .

In drept, art. 304 pct. 9 C.pr.civila.

Probe: acte, expertiza in construcții.

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului având în vedere că corecta soluția instanței de fond de a respinge cererea reconvenționala formulata de recurentul H. I..

Nu exista nicio legătura intre faptul ca instanța a apreciat cererea reconventionala formulata de paratul recurent ca fiind contradictorie, lucru adevărat de altfel, si aprecierea recurentului ca instanța de fond nu a fost lămurită la soluționarea cererii reconvenționale.

In eventualitatea in care recurentul ar fi urmărit cu atenție raționamentul instanței de fond, precum si considerentele care au determinat respingerea cererii reconvenționale, ar fi observat faptul ca, pentru a hotărî astfel, instanța a coroborat întregul probatoriu administrat: „A rezultat din coroborarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale si a probei cu expertiza in construcții ca masa succesorala rămasa de pe urma celor doi defuncți se compune din: teren (...), casa de locuit cu 6 camere (...) si anexe gospodărești".

P. cererea reconvenționala formulata de recurent acesta a solicitat scoaterea imobilului casa de locuit alcătuit din 6 camere din masa de bunuri suspusa partajului, precum si constatarea unui drept de creanța constând in contravaloarea întregului imobil. Din considerente de logica juridica, solicitarea paratului recurent este inadmisibila, întrucât o eventuala admitere a cererii sale, așa cum a fost formulata, ar fi condus la o îmbogățirea sa fără justa cauza, întrucât ar fi obținut pe lângă imobilul casa de locuit si contravaloarea acestuia. Recurentul ar fi putut cel mult sa solicite contravaloarea imobilului ca o cerere subsidiara aceleia prin care a solicitat scoaterea locuinței din masa succesorala.

Recurentul nu poate susține ca instanța de fond s-a pronunțat fără a fi lămurită, in condițiile in care, in ciuda modului deficitar in care a formulat cererea reconvenționala, a analizat pe baza probatoriului administrat, atât compunerea masei succesorale, cât si existenta sau inexistenta unui drept de creanța al recurentului.

Astfel, in ceea ce privește masa succesorala, in mod corect a reținut instanța de fond faptul ca include imobilul „casa de locuit cu 6 camere construita conform expertizei in construcții inițial in 1987 cu doua camere si un hol si extinsa ulterior, in 1993 cu inca doua camere, iar in 1996 cu încă doua camere." Așa cum a rezultat din concluziile raportului de expertiza in construcții, toate anexele gospodărești, constând in bucătărie de vara cu 2 camere, 2 magazii, beci, 2 cotețe, coser, fanar, fântâna si împrejmuiri au fost edificate in timpul vieții autorilor părtilor, devenind, împreuna cu extinderile la locuința, prin accesiune, proprietatea părinților pârtilor.

In continuarea acestui raționament, instanța de fond a analizat si eventualitatea existentei unui drept de creanța in favoarea recurentului Hincianu I.. Singurii martori care menționează faptul ca Hincianu I. a efectuat îmbunătățiri la imobil, la declarațiile cărora face trimitere si instanța de fond, in considerentele hotărârii - N. N. si R. N. - nu cunosc aspecte legate de lucrările realizate si de banii folosiți de către recurent.

Nu se impune refacerea loturilor si nici alegerea unei alte variante de lotizare, in speța s-au făcut suficiente propuneri de lotizare care nu afectează funcționalitatea loturilor.

In drept a invocat disp. art. 115 Cod procedura civila.

Probe - acte.

Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

În mod corect, instanța de fond a reținut că cererea reconvențională formulată de pârât este contradictorie în condițiile în care acesta a susținut inițial că imobilul construcție succesoral nu mai există, s-a autodemolat, în locul lui fiind construit în acest moment un imobil nou de către pârât cu contribuția exclusivă a acestuia și în aceste condiții imobilul contrucție nu face parte din masa bunurilor succesorale. Însă, în același timp, pârâtul a solicitat să se constate că are un drept de creanță asupra imobilului casă de locuit format din 6 camere, drept de creanță ce reprezintă contravaloarea întregului imobil.

Însă, chiar și în aceste condiții, de redactare deficitară a cererii reconvenționale, instanța a înțeles ceea ce a solicitat reconvenientul și s-a pronunțat pe toate capetele de cerere solicitate de acesta, arătând în considerentele hotărârii de ce s-a ajuns la această soluție.

De asemenea, nu are nici o legătură cu legalitatea hotărârii, paragraful din dispozitiv unde instanța de fond a înțeles să consemneze scriptic respingerea cererii reconvenționale formulate de pârâtul reconvenient, respectiv după indicarea moștenitorilor defuncților și compunerea masei succesorale și nu imediat după paragraful din dispozitiv unde este consemnată admiterea acțiunii și înainte de a se constata cele arătate mai sus. Nu există o dispoziție legală care să reglementeze poziția din dispozitiv unde trebuie inserată respingerea cererii reconvenționale, iar nerespectarea acestei dispoziții legale să aibă drept consecință anularea hotărârii judecătorești.

Pe fondul cauzei, motivul de recurs invocat de recurs nu este întemeiat. Recurentul nu a făcut dovada prin nici o probă administrată în cauză că imobilul succesoral construit de părinții săi s-a autodemolat, iar în locul acestuia, recurentul este cel care a construit un imobil nou care există în prezent. Faptul că autorizația de construcție a fost eliberată pe numele său nu poate constitui un unic motiv pentru a fi admisă cererea reconvențională, nefiind coroborat acest aspect cu alte probe din care să rezulte poziția recurentului.

În ceea ce privește al treilea motiv de recurs, dispozițiile art. 673 ind. 9 și ind. 10 C. proc. Civ. prevăd ca regulă generală împărțirea în natură a bunurilor succesorală și doar în situații excepționale se poate atribui un bun unuia dintre moștenitori, ceilalți urmând a primi sultă. Este corectă împărțirea făcută de instanța de fond, putându-se efectua două spații locative distincte din imobilul succesoral pentru a fi atribuite celor doi moștenitori care le-au solicitat.

Față de cele arătate, de dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt motive de ordine publică care să impună analizarea acestora din oficiu, instanța de control judiciar va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de H. I. împotriva sentinței civile nr. 2639/3.07.2013 a Judecătoriei V. pe care o menține.

Obligă recurentul la plata către intimata H. V. a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Suma de 436,72 lei, reprezentând ajutor public judiciar de care a beneficiat recurentul rămâne în sarcina statului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2014.

Președinte,

C. A.

Judecător,

D. M. M.

Judecător,

I.-M. P.

Grefier,

E. G.

Red. D.M.M.

Tehnored. D.M.M./E.G.

2 ex./04.03.2014

Judecător fond.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 103/2014. Tribunalul VASLUI