Plângere contravenţională. Decizia nr. 106/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 106/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 2096/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 106/A/2014
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier M.-L. M. F.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta S.C. F. C. P. S.R.L. BÂRLAD PRIN REPREZENTANT PROCURIST B. V. în contradictoriu cu intimat I. T. DE MUNCĂ A JUDEȚULUI V., împotriva sentinței civile nr.2142 din 3.10.2013 a Judecătoriei Bârlad, având ca obiect-plângere contraventională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată că se prezintă avocat S. M. cu împuternicire avocațială pentru apelanta S.C. F. C. P. S.R.L. Bârlad, lipsă fiind reprezentantul intimatului pârât I. T. de Muncă a Jud. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelul a fost declarat în termen legal; motivat în scris; nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei; nu s-a depus întâmpinare; cauza se află la primul termen de judecată; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care:
Av. S. depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, respectiv, în original, chitanța nr._ din 13.01.2014. Solicită proba cu înscrisuri în apelul declarat.
Instanța admite proba cu înscrisuri solicitată de apelantă prin apărător ca fiind utilă, pertinentă și concludentă cauzei.
Av. S. depune la dosarul cauzei, în administrarea probei cu înscrisuri, xerocopie de pe adeverința eliberată de societatea apelantă prin care atestă faptul că numita N. T. este salariată societății începând cu data de 18.03.2013 și până în prezent. Alte acte și cereri nu mai are de formulat.
Nemaifiind alte cereri și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul la dezbateri în apel.
Av. S., pentru apelantă, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În mod greșit, instanța de fond a reținut legalitatea procesului-verbal de control nr._ de la 25 martie 2013 menținând și amenda de 10.000 lei aplicată ca sancțiune. Se reține că N. T. a lucrat, fără contract de muncă, de la data de 17 martie 2013 și că ar fi prezentat contractul individual de muncă, având data începerii activității 18 martie 2013. S-a reținut că a săvârșit contravenția prevăzută de art. 260 alin. 1, litera e din Legea nr. 53/2003. Situația de fapt este greșit reținută.
Prin procesul-verbal de control nr._ din 25 martie 2013, s-a dispus ca până la data de 03 aprilie 2013 unitatea să informeze ITM V. despre modul în care au fost remediate deficiențele constatate. În același proces-verbal se mai reține că la data controlului Contractul individual de muncă exista încă din data de 18 martie 2013.
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003, contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, având la bază consimțământul părților. Este evident, rezultând chiar din procesul-verbal de control, că exista contractul individual de muncă, încă din data de 18 martie 2013, și prin urmare, contravenția nu exista la data Procesului-verbal de control. Faptul că acest contract de muncă nu a putut fi transmis la I.T.M. V. se datorează unor împrejurări deosebite obiective și nicidecum intenției de a frauda legea.
Astfel, administratorul principal al societății, dl. P. G. a suferit un atac cerebral rămânând cu sechele-hemipareză pe partea dreaptă. În aceste condiții, activitatea societății a fost stopată și redeschisă în luna martie 2013. Deoarece starea sănătății administratorului nu i-a permis prezența, acesta a dat o procură autentică sub nr. 376 din 07 februarie 2013 dlui B. V..
Societatea și-a reînceput activitatea la data de 15 martie 2013 când a dorit să angajeze un număr de 3 persoane. Începând cu această dată a angajat pe T. D. și ulterior s-a prezentat și N. T. care și-a manifestat dorința de a fi angajată.
Nu este real faptul că ea a prestat activitate de muncă începând cu 17 martie 2013. La această dată ea a venit pentru informații la societate, i s-a dat o listă cu acte urmând ca în zilele următoare să se prezinte cu dosarul. Nu a putut să își aducă toate actele deoarece nu avea carte de identitate fiind la schimbat, operațiune care s-a definitivat la 21 martie 2013.
Toate aspectele sunt dovedite în dosar cu înscrisuri ce nu pot fi tăgăduite. Prezența sa la unitate nu înseamnă că ea a prestat muncă fără contract. Când a venit cu dosarul complet, respectiv pe data de 22 martie 2013, contractul individual de muncă a fost transmis prin mijloace electronice la ITM V..
I.T.M.-ul V. s-a grăbit în a aplica o amendă societății, dar nu a manifestat aceeași grabă în a înregistra și procesa contractul individual de muncă al angajatei noastre N. T. deoarece deși l-a transmis către ITM, nici la două zile acesta nu era procesat.
Instanța de fond a apreciat că "sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei".
În primul rând trebuie observat faptul că instanța nu motivează această afirmație. Apoi, față de situațiile intervenite și explicate în amănunt în primul motiv de apel, apreciază că sancțiunea nu este proporțională cu fapta. Instanța ar fi trebuit să înlocuiască pedeapsa amenzii cu un avertisment în situația în care se reține în continuare existența contravenției.
In concluzie, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond și rejudecând să se dispună admiterea în parte a plângerii în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertisment întrucât sancțiunea aplicată este foarte drastică.
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare și trece la deliberare, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2142 din 3 octombrie 2013 a Judecătoriei Bârlad s-a dispus respingerea ca nefondată, a plângerii formulată de petenta S.C. F. C. P. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul-organ constatator I. T. de Muncă V. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 25.03.2013, pe care l-a menținut.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 11.04.2013 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Bârlad, sub nr._, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. F. C. P. S.R.L. prin care se solicită anularea procesului verbal de contravenției . nr._/25.03.2013 încheiat de reprezentanții ITM V..
În motivarea plângerii petenta a arătat că prin procesul verbal de control nr._ din 25.03.2013 s-a reținut ca în unitatea sa ar lucra fără contract de muncă N. T., motiv pentru care s-a dispus ca pana la data de 03.04.2013 unitatea să informeze ITM V. despre modul în care au fost remediate deficiențele constatate prin procesul verbal de control. În procesul verbal de control se reține că la data controlului exista contractul individual de munca încă din 18.03.2013. Consideră că fapta reținută drept contravenție nu există.
Mai arată că activitatea societății a fost închisă în perioada decembrie 2012 – martie 2013, mai exact la data de 15.03.2013 când s-a dorit și angajarea unui număr de 3 persoane. Au angajat ca recepționer pe T. D., începând cu data de 15.03.2013 și s-a prezentat și N. T., care a arătat că dorește să se angajeze. Aceasta persoană s-a prezentat în data de 17.03.2013 când i s-a dat lista cu actele ce trebuie aduse urmând ca în zilele următoare să-și aducă dosarul. Ulterior a informat că nu poate prezenta buletinul de identitate întrucât este la schimbat și va fi gata la data de 21.03.2013. Când a venit cu toate actele, respectiv pe data de 22.03.2013 contractul de muncă a fost trimis la ITM V. .
Plângerea nu a fost întemeiată în drept .
La solicitarea instanței a depus la dosarul cauzei la data de 19.04.2013 precizări prin care a indicat motivele de drept ca fiind art. 16, 21,32 din OUG 2/2001 și Legea nr. 53/2003.
Petenta a depus la dosarul cauzei, în susținere, copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/25.03.2013, anexa de constatare, înștiințare nr._, certificat de înregistrare mențiuni, hotărâre asociat, act adițional la actul constitutiv, procură autentificată sub nr. 376/2013, acte medicale, adresa nr._/10.04.2013 (f. 5-19).
Intimatul a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 25.03.2013.
In motivare, intimatul arată că la data de 21.03.2013, au efectuat un control la un punct de lucru al petentei ocazie cu care a fost identificată N. T., care completând fișa de identificare, a declarat pe propria răspundere ca lucrează pentru petentă, în probă, din data de 17.03.2013 fără a avea întocmit contract individual de muncă. Verificând baza de date a Inspecției Muncii prin consultarea REVISAL s-a constatat că petenta nu a transmis pentru N. T. contractul individual de muncă potrivit dispozițiilor art. 16 din Codul Muncii și HG 500/2011. Mai mult angajatorul nu a putut prezenta la momentul controlului contractul individual de muncă pentru acea persoană și nici aceasta nu a declarat că ar fi primit vreun exemplar de pe contractul de muncă.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, iar în susținere, intimatul a depus copie de pe procesul-verbal . nr._ întocmit la data de 25.03.2013, anexa de constatare, înștiințare nr._ (f. 30-34), iar la termenul din data de 3.10.2013, a depus copie de pe Fișa de identificare ( f. 50)
La data de 29.05.2013 petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare prin care a arătat că sancțiunea contravențională este nelegală, nu a săvârșit contravenția de folosire a muncii nedeclarate. N. T. nu a lucrat fără contract de muncă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și testimonială.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, conform art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, respectiv art. 1 alin. 2 din O. G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare.
Verificând din oficiu conform art.34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat că plângerea este formulată în termenul de 15 zile de la data luării la cunoștință.
Analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:
În data de 25.03.2013 în urma unui control, ce a avut ca obiective identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale I. T. de Muncă V. a întocmit Procesul-verbal de control nr._, la S.C. F. C. P. S.R.L., punct de lucru pensiune turistică din localitatea Bârlad, ., jud. V., ocazie cu care s-a solicitat persoanelor găsite la locul de muncă să completeze fișa de identificare nominală iar N. T. a declarat că lucrează fără contract de muncă de la data de 17.03.2013, fiind în probă.
Din verificările efectuate în baza de date a Inspecției Muncii în urma listării raportului privind REVISAL s-a constatat că aceasta persoana nu figurează cu contract individual de muncă. Se mai consemnează faptul că în timpul controlului la data de 22.03.2013 angajatorul a prezentat contractul individual de muncă încheiat pentru salariata N. T. având data începerii activității 18.03.2013. În data de 25.03.2013 a fost listat un nou raport din baza de date și s-a constatat că angajatorul a transmis în data de 22.03.2013 contractul individual de muncă al lui N. T., data începerii activității fiind 18.03.2013 nerespectându-se prevederile art. 16 alin 2 din Legea nr. 53/2003.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor .>VS nr._ întocmit la data de 25.03.2013 de către intimatul I. T. de Munca V., petenta S.C. F. C. P. S.R.L. a fost sancționată cu amenda de 10.000 lei pentru contravenția prevăzută de art. 260 alin 1 lit e din Legea nr. 53/2003 .
Prin procesul-verbal sus-menționat, s-a reținut de către organul constatator că petenta a primit la lucru o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă, conform art. 16 alin 1 din Codul muncii. Fapta a fost constatată în urma controlului efectuat de către inspectorii de muncă și lucrători ai Poliției și ai Jandarmeriei Române, la punctul de lucru, situat în pensiune turistică din localitatea Bârlad, ., jud. V., unde a fost identificată N. T. care presta activitate începând cu data de 17.03.2013 fără a avea contract de muncă așa cum prevede art. 16 alin 1 și alin 2 din Legea nr. 53/2003
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța a reținut următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Art. 16 alin 1 din Legea nr. 53/2003 :”Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”.
Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție sub aspectul imputabilității faptelor, raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut că petenta se face vinovată de savârșirea contravențiilor reținute în procesul-verbal, având în vedere următoarele:
Prin declarația dată în fața instanței, martora N. T., audiată la propunerea petentei, arată că, este angajata petentei începând cu data de 18.03.2013, dată la care a semnat și contractul individual de muncă, ce a fost insă finalizat ulterior deoarece cartea de identitate era spre schimbare la Poliția Bârlad. Martora a declarat că a mers la punctul de lucru al societății pe data de 16 martie când a discutat cu reprezentantul societății in vederea incheirii contractului de muncă, dar și pe data de 17 când a asistat doar la acitivitățile pe care le făcea colegul său. Ea a incepet să prestez activitate in folosul petentei din data de 18 martie, dată de la care a și fost retribuită. Controul de la ITM a fost in data de 18 martie. Reprezentanții ITM i-au cerut să dea o declarație, ocazie cu care eu a spus că este in probă, neștiind că nu mai există această perioadă. Martora a mai declarat că pe data de 18 martie a stat 8 ore la lucru. Nu știe când i-a fost finalizat contractul știe că pe 18 a semnat contractul, iar contabilul i-a spus că va fi finalizat când va aduce cartea de identitate. A mai declarat că perioada de probă a fost de 45 de zile și își amintește că după această perioadă s-a finalizat incheierea contractului pentru perioada nedeterminată. Martora recunoscut ca a completat o fișă de identificare cu ocazia controlului pe care și-o menține și în prezentfiind completată de ea personal. Susține că nici pe 18 martie nu a desfășurat nicio activitate in folosul societății ci a asistat să vădă ce face colegul său. Ulterior a reveinit și a arătat că a inceput să presteze activitate in folosul petentei de pe data de 19. Fișa de identificare am completat-o eu inclusiv la dată și la semnătură.
Prin declarația dată în fața instanței martora F. D., audiată la propunerea petentei a arătat că iar din luna martie s-a redeschis activitatea societății, B. V. anunțându-o că intenționează să angajeze încă o persoană. Nu-și amintește cu exactitate datele la care s-au intâmplat evenimentele, undeva in jurul datei de 18 -20 martie, declarând că i s-a comunicat numele persoanei ce urma sa fie angajata - N. T., a completat contract de muncă ce a fost semnat de această persoana, insa ulterior a fost anunțată că acestei persoane îi lipsea cartea de identitate. A comunicat că angajarea nu poate fi finalizată decât cu datele din cartea de identitate, iar la momentul cind i s-a adus acest act a finalizat angajarea. In ziua următoare intocmirii contractului de muncă, fără elementele din cartea de identitate, i s-a comunicat ca a fost control de la ITM și că au sunat la poliție pentru a verifica dacă . identitate a persoanei era spre schimbare. Contractul de munca pe care l-a intocmit cu N. T. a fost intocmit și cu includerea unei perioade de proba de 45 de zile. N. T. a inceput sa fie retribuita imediat ce a fost finalizat contractul de muncă. De la data la care N. T. a semnat contractul și pana la finalizarea acestuia s-au scurs 3-4 zile. Crede că, contractul de muncă a fost transmis in REVISAl in data de 22 martie imediat după finalizare. Nu-și amintește insă data care a fost transmisă în REVISAL ca data a inceperii activiității.
În Fișa de identificare aflată la fila 50 dosar, completată pe propria răspundere de N. T., cu ocazia controlului la data de 21.03.2013, ora 07:20, aceasta a consemnat că prestează activitate de recepționer de la data de 17.03.2013, fără contract de muncă.
Instanța a apreciat că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina, N. T. a început să presteze activitate în favoarea sa începând cu data de 17.03.2013, contractul individual de muncă fiind transmis în REVISAL abia la data de 22.03.2013, iar data începerii activității fiind transmisă ca fiind 18.03.2013, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 16 alin 1 din Legea nr. 53/2003, coroborat cu dispozițiile HG nr. 500/2011 privind obligația angajatorului de a transmite elementele prevăzute la art. 3 alin 2 cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză ( art. 4 alin 1 din HG 500/2011).
Instanța a apreciat totodată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei constatate. Încheierea și transmiterea ulterioară a contractului individual de muncă nu poate fi apreciată ca o bună credință a petentei, ci cel mult ca o intrare în legalitate, după efectuarea controlului .
Față de aceste considerente, instanța a apreciat plângerea ca fiind nefondată și, pe cale de consecință, a respins-o cu această mențiune.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă, a declarat apel petenta S.C. F. C. P. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
În mod greșit, instanța de fond a reținut legalitatea procesului-verbal de control nr._ de la 25 martie 2013 menținând și amenda de 10.000 lei aplicată ca sancțiune. Se reține N. T. a lucrat fără contract de muncă de la data de 17 martie 2013 și că ar fi prezentat Contractul individual de muncă având data începerii activității 18 martie 2013.
S-a reținut că a săvârșit contravenția prevăzută de art. 260 alin. 1, litera e, din Legea nr. 53/2003, însă situația de fapt este greșit reținută.
Prin Procesul-verbal de control nr._ din 25 martie 2013, s-a dispus ca, până la data de 03 aprilie 2013, unitatea să informeze I.T.M. V. despre modul în care au fost remediate deficiențele constatate. În același proces-verbal se mai reține că la data controlului Contractul individual de muncă exista încă din data de 18 martie 2013.
Potrivit art. 16, alin. 1, din Legea 53/2003, Contractul Individual de muncă se încheie în formă scrisă având la bază consimțământul părților. Este evident rezultând chiar din procesul-verbal de control că exista Contractul individual de muncă încă din data de 18 martie 2013 și prin urmare, contravenția nu exista la data Procesului-verbal de Control.
Faptul că acest contract de muncă nu a putut fi transmis la I.T.M. V. se datorează unor împrejurări deosebite obiective și nicidecum intenției de a frauda Legea.
Astfel, administratorul principal al societății, dl. P. G. a suferit un atac cerebral rămânând cu sechele-hemipareză pe partea dreaptă. în aceste condiții, activitatea societății a fost stopată și redeschisă în luna martie 2013. Deoarece starea sănătății administratorului nu i-a permis prezența, acesta a dat o procură autentică sub nr. 376 din 07 februarie 2013 dlui B. V..
Societatea și-a reînceput activitatea la data de 15 martie 2013 când am dorit să angajăm un număr de 3 persoane. Începând cu această dată a angajat pe T. D. și ulterior s-a prezentat și N. T. care și-a manifestat dorința de a fi angajată. Nu este real faptul că ea a prestat activitate de muncă începând cu 17 martie 2013. La această dată ea a venit pentru informații la societate, i s-a dat o listă cu acte urmând ca în zilele următoare să se prezinte cu dosarul. Nu a putut să își aducă toate actele deoarece nu avea carte de identitate fiind la schimbat, operațiune care s-a definitivat la 21 martie 2013. Toate aspectele sunt dovedite în dosar cu înscrisuri ce nu pot fi tăgăduite.
Prezența sa la unitate nu înseamnă că ea a prestat muncă fără contract. Când a venit cu dosarul complet, respectiv pe data de 22 martie 2013, Contractul individual de muncă a fost transmis prin mijloace electronice la I.T.M. V.. I.T.M.-ul V. s-a grăbit în a aplica o amendă societății noastre dar nu a manifestat aceeași grabă în a înregistra și procesa Contractul individual de muncă al angajatei N. T. deoarece, deși l-a transmis către I.T.M., nici la două zile acesta nu era procesat.
Instanța de fond a apreciat că "sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei". în primul rând trebuie observat faptul că instanța nu motivează această afirmație. Apoi, față de situațiile intervenite și explicate în amănunt în primul motiv de apel, apreciază că sancțiunea nu este proporțională cu fapta. Instanța ar fi trebuit să înlocuiască pedeapsa amenzii cu un avertisment în situația în care se reține în continuare existența contravenției.
Examinând actele și lucrările dosarului cauzei în raport de motivele de apel invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Tribunalul constată că apelul este fondat.
Instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, fără a relua argumentele reținute în considerentele sentinței civile atacate, pe care instanța de control judiciar și le însușește, Tribunalul constată că în mod corect a reținut prima instanță că intimata are calitatea de contravenient în cauză, se face vinovat de fapta contravențională reținută în sarcina sa de agentul constatator.
Probele administrate dovedesc indubitabil că, la momentul controlului nu era transmis către I. T. de Muncă V. contractul individual de muncă în privința numitei N. T..
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, Tribunalul apreciază că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu avertismentul, având în vedere criteriile enumerate de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2011 raportat la circumstanțele reale ale cauzei și la circumstanțele personale ale contravenientei.
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancționată contravențional pentru comiterea acestui gen de fapte.
De asemenea, dacă se are în vedere criteriul circumstanțelor personale ale contravenientei, este de reținut și că a fost înregistrat ulterior contract individual de muncă în privința numitei N. T..
Valoarea cuantumului minim al amenzii atestă că legiuitorul a apreciat că pericolul social abstract al contravenției este unul ridicat. Totuși, aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, iar instanța de fond a considerat, în mod corect, că scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate
Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.
Față de considerentele anterior expuse, va admite apelul declarat de S.C. F. C. P. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2142 din 03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va schimba în parte în sensul că, va admite în parte plângerea formulată de S.C. F. C. P. S.R.L. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 25.03.2013 de I.T.M. V., pe care-l va modifica în parte.
Va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii de 10.000 lei cu sancțiunea avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de . SRL, împotriva sentinței civile nr.2142 din 03.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o schimbă în parte în sensul că,
Admite în parte plângerea formulată de petentul . SRL împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 25.03.2013 de I.T.M. V., pe care îl modifică în parte.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii de 10.000 lei cu sancțiunea avertisment.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2014.
Președinte, A. C. | Judecător, L.-M. B. | |
Grefier, M.-L. M. F. |
Red. A.C.
Tehnored. M.M.F.
2 ex./17.02.2014
Judecătoria Bârlad, judecător: G. E.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 396/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1065/2014. Tribunalul... → |
|---|
