Plângere contravenţională. Decizia nr. 949/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 949/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 770/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 949/A
Ședința publică de la 03 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare, judecarea cererii de apel formulate de apelant – petent L. I. – cu domiciliul în com. Pogana, ., în contradictoriu cu intimați – organ constatator O. S. Bârlad – cu sediul în Bârlad, .. 14, județul V. și Direcția S. V. – cu sediul în V., .. 61, județul V., împotriva sentinței civile nr. 1218 din 07.05.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată, s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal, făcut în ședință publică, s-a prezentat apelant – petent L. I. personal, lipsă fiind intimați – organ constatator O. S. Bârlad și Direcția S. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, care a relevat faptul că apelul se află la primul termen de judecată; declarat și motivat în termen; intimații nu au depus întâmpinare; nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
S-a procedat la identificarea apelantului – petent L. I., care s-a legitimat cu C.I. . nr._ CNP_.
Interpelat apelantul – petent L. I., declară că nu are cererii noi de formulat în apel și acte de depus la dosar
Instanța față de declarația părții prezente, nemaifiind cereri noi de formulat în apel și acte de depus la dosar, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Apelantul – petent L. I. având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate si, pe fond, admiterea plângerii așa cum a fost formulată, în sensul exonerării de la plata amenzii.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1218 din 07.05.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, a fost respinsă plângerea formulată de petentul L. I., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de O. S. Bârlad și menținut în totalitate procesul verbal de contravenție.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Procesul verbal de contravenție a fost întocmit de către organul constatator cu respectarea dispozițiilor art.26-30 din Legea nr.171/2010, fără a exista aspecte de nelegale.
Petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiile prev. de art.8 al.1 lit.”a” și „b„ din Legea 171/2010 și art.19 al.1 lit.”b” din Legea nr.171/2010. S-a aplicat pentru fiecare contravenție sancțiunea amenzii, 800 lei, 800 lei și 2000 lei, rezultând sancțiunea amenzii în suma de 3600 lei. S-a reținut că în ziua de 20.01. 2014, ora 17:30, în urma unui control efectuat de reprezentantul ocolului silvic și pădurarul A. I., petentul L. I. a fost depistat transportând cu căruța pe drumul public material lemnos care provenea din fondul forestier, proprietatea statului ,,UP” II Mireni, u.a 68 C, un număr de cinci arbori, cu diametrul la cioată după cum urmează: stejar 22; salcâm 26; stejar 118; carpen 14, carpen 16.
Fapta a fost constatată în prezența martorului, A. I.. S-a dispus confiscarea a 0,562 metri cubi. Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, sancțiunea amenzii a fost aplicată de O. S. la data de 29.01.2014, iar procesul verbal a fost contestat de petent în termenul legal prev. de art.32 din Legea nr. 171/2010. Termenul s-a calculat de la data comunicării înștiințării de plată.
În declarația dată de petent la organele de poliție în data de 23.01.2014 acesta a recunoscut faptul că în data de 20 ianuarie 2014 împreună cu C. Ș. și N. G. D. au mers în pădure în punctul ”F.” aparținând ocolului silvic de unde au scos din rădăcini un număr de cinci arbori esență salcâm, stejar, fără a avea aprobare și că au vrut să-i ducă la domiciliu.
Martorii audiați au văzut atât pe petent cât și pe ceilalți doi C. Ș. și N. G. D. transportând material lemnos. Fiecare avea lemne în căruță. Nu a realizat ce cantitate de material lemnos era. Martorul, S. P. a precizat că cei trei aveau asupra lor furci nu aveau unelte de tăiat și că lemnele păreau uscate. Susținerea martorului nu înlătură faptele contravenționale. Din susținerile petentului a rezultat că arborii au fost smulși și apoi transportați. În calculul prejudiciului depus la dosar, anexă la procesul verbal de contravenție a rezultat că material lemnos este în valoare de 125,32 lei cu TVA, de 1,19 ori mai mare decât prețul unui m.c. de masă lemnoasă pe picior, care este de 85 lei, fără TVA, cu TVA este în valoare de 105,4 lei. Din această valoare a mai rămas de achitat suma de 21,35 lei. Petentul a scos din rădăcină arbori, puieți sau lăstari cu valoare până la 5 ori m.c de lemn pe picior, a transportat material lemnos fără avize de însoțire a materialului lemnos și fără a documente comunitare echivalente acestora.
Potrivit art. 8 din Legea 171/2010 „(1) Constituie contravenții silvice următoarele fapte: a) tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum și distrugerea ori vătămarea de arbori, puieți sau lăstari, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art 108 al. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare. Se exceptează semințișul utilizabil vătămat în limitele admise prin normele tehnice în vigoare în parchetele autorizate la exploatare; b) sustragerea ori însușirea fără drept a materialului lemnos, a puieților ori lăstarilor din fondul forestier național, dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; b) cu amendă de la 800 lei la 2.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 1 până la de 3 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 3 până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.”
Potrivit art.19 din aceeași lege (1) constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: b) transportul materialelor lemnoase fără avizele de însoțire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare;”
Instanța a apreciat că organul constatator a dovedit faptele contravenționale și sunt îndeplinite elementele răspunderii contravenționale prev. de art.1-5 din O.G.2/2001. Sancțiunea amenzii aplicate este în concordanță cu pericolul social concret al faptei, cu conduita petentului și atitudinea acestuia față de contravenție fiind respectate disp. art.21 din O.G. 2/2001. Sancțiunea amenzii aplicate pentru fiecare contravenție comisă reprezintă limita minimă prevăzută de lege iar însumate contravențiile reprezintă suma finală aplicată de 3 600 lei, comunicată prin înștiințarea de plată.
Față de aceste aspecte, a respins plângerea și a menținut procesul verbal de contravenție cu sancțiunea amenzii aplicate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul L. I., care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Arată că în mod greșit, instanța de fond a respins plângere formulată împotriva procesului verbal de contravenție . 37 nr._ din 23.01.2014 ca neîntemeiată.
Soluția instanței de fond este in contradicție cu probele administrate în cauză.
Nu a găsit fân, iar când s-a întors, trecând pe lângă pădure, a luat de pe jos crengi deja rupte. Nu a tăiat niciun copac, cu atât mai mult nu a tăiat copaci de dimensiunile trecute în procesul verbal.
Nu a avut la el nicio unealtă cu care să tai respectivii copaci. Arată că a luat de pe jos crengi deja rupte, crengi pe care le-a pus în căruță.
După ce a plecat cu crengile de la pădure, la .-a întâlnit cu pădurarul. Acesta a văzut că avea crengile în căruță și i-a spus să le ducă unui cumătru al său. Nu a vrut sa i le duc, deoarece era gheață pe jos, calul era obosit, iar cumătrul acestuia stătea departe de locul unde era el cu căruța. I-a zis să le lase jos din căruță și să le ducă el.
Pădurarul i-a zis sa le cumpere, însă nu avea de unde să plătească pe loc si nici dacă ajungea acasă. A refuzat să cumpere lemnele și a plecat.
La aproximativ 3 zile de la incidentul arătat, pădurarul a vândut toate lemnele.
A primit acasă procesul verbal de contravenție si a observat ca a fost sancționați cu o amenda în cuantum de 800 de lei.
Solicită a se avea în vedere aceste aspecte, care arată că rezultă si din declarațiile martorilor audiați in cauza la instanța de fond, declarații pe care instanța, in mod greșit, nu le-a avut in considerare la soluționarea plângerii. Astfel, martorul S. P. a precizat faptul ca el avea in căruță furca și nu unelte de tăiat.
Apreciază ca soluția instanție de fond, nu este motivată in fapt, cuprinzând doar texte de legea care incriminează fapta pentru care a fost sancționat.
Având in vedere cele arătate mai sus, faptul că prejudiciul a fost recuperat aproape integral, rămânând de plata doar 21,35 lei, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate si, pe fond, să se admită plângerea așa cum a fost formulată.
În drept, invocă disp. art. 466 C. pr. civ. si urm., disp. O.G. 2/2001.
Intimații – organ constatator O. S. Bârlad – și Direcția S. V. nu au depus la dosar întâmpinare în termen legal.
Analizând apelul formulat de petentul L. I., împotriva sentinței civile nr. 1218 din 07.05.2014 a Judecătoriei Bârlad, Tribunalul constată că acesta este fondat doar in ceea ce privește sancționarea apelantului L. I. pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 al.1 lit.b) din Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice .
Referitor la critica apelantului privind greșita sa sancționare pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art.8 al.1 lit.”a” și „b„ din Legea 171/2010 tribunalul reține faptul că, în mod corect, a fost respinsă plângerea formulată de către petentul L. I. în condițiile în care nevinovăția sa nu a fost dovedită prin probele administrate în fața instanței de fond.
În procesul contravențional operează două prezumții care produce efecte contrarii.Pe de o parte prezumția de legalitate a procesului verbal decurgând din natura sa juridică de act administrativ, iar pe de altă parte, prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului având în vedere natura „penală” a contravenției.
Așa cum s-a reținut de CEDO în cauza A. c.României, contravenția reținută în sarcina petentului întrunește elementele expuse în art. 6 par.1 din CEDO, pentru că, câmpul de aplicare al OUG 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție. Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei.
Pe de altă parte, în favoarea agentului constatator operează prezumția instituită prin art.1171, vechiul cod civil(art.1252 Noul Cod Civil) privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea autorităților sale de serviciu și în limitele competenței sale. Prezumția instituită prin art.1171 cod civ. (art.1252 noul cod civil) are un caracter relativ, care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă a fi combătută prin proba contrarie.
În fața a două prezumții legale relative în favoarea fiecăreia dintre părți, pentru asigurarea echilibrului procesual dintre ele, urmează ca fiecare să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.
În cauza N. contra României, Curtea a arătat că sarcina de a aprecia elementele de probă și de a se pronunța asupra pertinenței lor revine jurisdicțiilor naționale întrucât, deși Convenția garantează în art.6 dreptul la un proces echitabil, admisibilitatea probelor intră în sfera de competență a dreptului intern, sarcina sa fiind numai aceea de a cerceta dacă procedura litigioasă, în ansamblu, inclusiv modul de administrare a probelor, a avut un caracter echitabil.
Soluția consacrată deja în jurisprudența națională este de coroborare a celor două prezumții cea a legalității și temeiniciei procesului verbal, profitabilă autorității emitente a procesului verbal și, respectiv, cea a nevinovăției, care implică dreptul petentului de a dovedi prin orice mijloc de probă, nerealitatea celor consemnate în procesul verbal.
Sarcina de a aprecia elementele de probă și de a se pronunța asupra pertinenței lor revine jurisdicțiilor naționale, întrucât, deși convenția garantează în art. 6 dreptul la un proces echitabil, admisibilitatea probelor intră în sfera de competență a dreptului intern, sarcina sa fiind numai aceea de a cerceta dacă procedura litigioasă, în ansamblu, inclusiv modul de administrare a probelor, a avut in caracter echitabil.
Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție – asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile proceselor care decurg din aceasta. Contravenientul, prin exercitarea plângerii, supune analizei instanței legalitatea si temeinicia procesului verbal, motivele de nelegalitate putând fi analizate de instanța din oficiu,chiar in lipsa invocării unor astfel de motive de către petent acesta având posibilitatea sa administreze probe sub aspectul temeiniciei actului sancționator, mențiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrara,prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de stat.
CEDO a stabilit ca în măsura în care regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile cod pr.civ. reglementat de principiul onus probandi incumbit actori, obligația de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui ce invoca aceasta fapta,fiind acceptat de către Curte faptul ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept pe care Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța de apel constată că din actele dosarului nu a rezultat o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal.
Intimatul L. I. nu a administrat probe pertinente și concludente, care să demonstreze netemeinicia faptelor prev. de art. 8al.1) lit.a și b) din Legea nr. 171/2010 reținute în sarcina sa prin procesul verbal de constatare si sancționare contravențională, nereușind să răstoarne prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contravenție.
În concret, prin procesul - verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de O. S. Bârlad, apelantul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art.8 al.1 lit.”a” și „b„ din Legea 171/2010 și art.19 al.1 lit.”b” din Legea nr.171/2010. S-a aplicat pentru fiecare contravenție sancțiunea amenzii, 800 lei, 800 lei și 2000 lei, rezultând sancțiunea amenzii în suma de 3600 lei. S-a reținut că în ziua de 20.01. 2014, ora 17:30, în urma unui control efectuat de reprezentantul ocolului silvic și pădurarul A. I., petentul L. I. a fost depistat transportând cu căruța pe drumul public material lemnos care provenea din fondul forestier, proprietatea statului ,,UP” II Mireni, u.a 68 C, un număr de cinci arbori, cu diametrul la cioată după cum urmează: stejar 22; salcâm 26; stejar 118; carpen 14, carpen 16.
Fapta a fost recunoscută implicit de către apelantul L. I., care a arătat cu prilejul întocmirii procesului verbal că nu are obiecțiuni cu privire la situația de fapt constatată.
Mai mult, chiar în depoziția dată la data de 28.01.2014, în fața organelor de poliție, apelantul a recunoscut faptul că, la data de 20.01.2014, a scos din rădăcină un număr de 5(cinci) arbori de esență stejar și salcâm, în punctul F., intenționând să-i transport cu un atelaj hipo la domiciliul său.
Declarațiile martorilor C. Ș. și N. G. D., care au precizat că l-au văzut pe apelant împreună cu alte două persoane transportând material lemnos în căruță, nu înlătură prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal contestat în condițiile în care acești martori nu au fost în pădure împreună cu apelantul și numiții C. Ș. și N. G..
În atare condiții, tribunalul reține faptul că din probele administrate în fața instanței de fond nu a rezultat realitatea susținerilor petentului privind nevinovăția sa sub aspectul săvârșirii contravențiilor prev. de art. 8al.1) lit.a și b) din Legea nr. 171/2010.
Astfel, instanța de apel constată faptul că prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal de sancționare contravențională în ceea ce privește contravențiile prev. de art. 8al.1) lit.a și b) din Legea nr. 171/2010 nu a fost înlăturată cu prilejul judecării în fond a cauzei.
Pe de altă parte, în ceea ce privește săvârșirea contravenției prev. de art. 19 al.1 lit.b) din Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, constând în faptul că apelantul, la data de 20.01.2014, a transportat, cu căruța, pe drumul public material lemnos care provenea din fondul forestier, proprietatea statului ,,UP” II Mireni, u.a 68 C, un număr de cinci arbori, cu diametrul la cioată după cum urmează: stejar 22; salcâm 26; stejar 118; carpen 14, carpen 16., pe care anterior îi smulsese din rădăcini și îi sustrăsese din fondul forestier național, tribunalul reține faptul că această contravenție, care este o contravenție privind circulația materialelor lemnoase legal deținute-dobândite, este absorbită natural în contravenția prev. de 8al.1lit.b) din Legea nr. 171/2010, care constă în sustragerea ori însușirea pe nedrept a materialului lemnos din fondul forestier național, acțiunea de sustragere înglobând inclusiv acțiunea de transport a materialului lemnos .
D. pentru care, tribunalul relevă faptul că petentul apelant L. I. trebuia sancționat doar pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 8al.1) lit.a și b) din Legea nr. 171/2010, nu și pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 al.1 lit.b) din Legea nr. 171 din 2010.
Pentru aceste considerente, va admite apelul declarat de către petentul L. I. împotriva sentinței civile 1218, pronunțată la data de 7.05.2014 de către Judecătoria Bârlad, pe care o va modifica în parte în sensul că, va admite, în parte, plângerea formulată de petentul L. I., domiciliat în localitatea Măscurei, ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de Direcția S. V.-O. S. Bârlad, pe care îl va anula în parte, doar în ceea ce privește contravenția prev. de art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 171/2010, va exonera petentul de la plata amenzii în cuantum de 2.000 lei aplicată pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 171/2010, va menține restul dispozițiilor procesului-verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de O. S. Bârlad, va înlătura dispozițiile contrare și va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de către petentul L. I. împotriva sentinței civile 1218, pronunțată la data de 7.05.2014 de către Judecătoria Bârlad, pe care o modifică în parte în sensul că,
Admite, în parte, plângerea formulată de petentul L. I., domiciliat în localitatea Măscurei, ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de Direcția S. V.-O. S. Bârlad, pe care îl anulează în parte, doar în ceea ce privește contravenția prev. de art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 171/2010.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 2.000 lei aplicată pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 171/2010.
Menține restul dispozițiilor procesului-verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 23.01.2014 de O. S. Bârlad.
Înlătură dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.11.2014.
Președinte, A. C. | Judecător, L.-M. B. | |
Grefier, M. M. |
Red. B.L.M.
Tehnoredactat M.M.
Ex. 5/02.11.2014
Judecătoria Bârlad - judecător Rădița I.
.>
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1003/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 159/2014. Tribunalul... → |
|---|
