Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 34/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 765/333/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 34/A/2015
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.
Judecător I.-M. P.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul - reclamant T. F., domiciliat în mun. V., ., ., ., în contradictoriu cu intimații – pârâți C. E. domiciliata in V., . P., ., NICULITA E. domiciliata ., SAIGAU E. domiciliata în Ploiești, .. 84, jud. Prahova, TABACARU D. cu domiciliul in V., ., jud. V., și TABACARU R. cu domiciliul în V., ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 1969/16.09.2014 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect constatare nulitate certificat moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata C. elena, intimata N. E., intimatul T. D., asistat de av. B. G. și intimatul T. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul este declarat și motivat în termen legal; nu s-a depus întâmpinare; se solicită judecarea cauzei și în lipsă .
Av. B. G. depune împuternicirea avocațială precizează că reprezentantul intimatei se află la Judecătoria V. și pentru a se prezenta în instanță solicită lăsarea cauzei la a doua strigare.
Față de lipsa apărătorului ales al apelantului, cu acordul intimaților și a reprezentantului prezent instanța dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata C. elena, intimata N. E., intimatul T. D., asistat de av. B. G. și intimatul T. R., lipsind apelantul și intimata S. E..
S-au verificat actele dosarului după care instanța a procedat la identificarea părților prezente.
Intimata C. E. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de Poliția mun. V. la 28.06.2005.
Intimata N. E. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP V. la 09.12.2008.
Intimatul Tabacaru D. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP V. la 01.06.2012.
Intimatul Tabacaru R. se legitimează cu C.I. . nr._ eliberată de SPCLEP V. la 08.02.2012.
S-au verificat actele dosarului, când instanța constată că prin cererea de apel nu s-au solicitat suplimentarea probatoriului, iar prin întâmpinare nu s-au solicitat probe noi. Consideră necesar a se lămuri dacă apelantul critică soluția primei instanțe fiind nemulțumit atât de considerente, cât și de dispozitiv.
Av. M. D. precizează că prima instanță a aplicat în mod greșit legea . Reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute totală a certificatului de moștenitor și nu parțială, iar instanța nu a înțeles să dezlege această cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat în temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Av. M. D., având cuvântul pentru apelantul Tabacaru F., precizează că acesta a formulat apel împotriva Sentinței civile nr.1969/16.09.2014 a Judecătoriei V., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A expus motivele de nelegalitate pornind de la cauzele care duc la nevalabilitatea actului juridic, respectiv principiul unanimității aplicabil in materia succesorală. Astfel, unii dintre moștenitori au fost privați de dreptul succesoral și de exprimare a opțiunii succesorale. Pârâții și-au exprimat acordul cu privire la admiterea acestui apel, întrucât au fost privați de dreptul de a-și exprima opțiunea succesorală. Potrivit dispozițiilor art.5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954, legea aplicabila la momentului incheierii actului juridic, înlăturarea unei persoane de a avea calitatea de moștenitor apare ca o cauză de nulitatea absolută totală, pentru că un moștenitor acceptant sau neacceptant are o atitudine activă și își exteriorizează voința.
O altă cauză de nevalabilitate a unui act juridic privind certificatul de moștenitor indicată în motivare cererii a fost prin raportare la consimțământ - ca o condiție de validare a actului juridic. Or, pentru ca înscrierea moștenitorilor în certificatul a cărui nulitatea absolută se solicită, nu se poate face decât numai după ce aceștia erau identificați și își manifestau consimțământul - reclamantul si ceilalți parați vătămați fiind îndepărtați de la dezbatere - nu și-au putut exprima voința prin manifestarea consimțământului privind acceptarea sau neacceptarea expresă a moștenirii, astfel cum a făcut paratul Tabacaru R. si mama sa Tabacaru V., atunci când au acceptat moștenirea dupa defunctul tatăl - Tabacaru V., iar parata E. a renunțat la succesiune.
Prin al doilea motiv de apel arată că nu pot fi ignorate nici dispozițiile imperative privitoare la citarea celor care au vocație succesorală și deschiderea procedurii succesorale notariale.
Chiar dacă sunt dispoziții procedurale, ele se constituie în drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea în eroare a notarului public de către paratul R. si mama sa – cu consecința emiterii unui act lovit de nulitate absolută; întocmirea acestui act, deoarece știau că mai sunt și alți moștenitori, pârâtul Tabacaru R. (descendent după T. V.) si mama sa (in calitate de soție supraviețuitoare) au avut reprezentarea faptului că induc în eroare notarul public, și au urmărit îndepărtarea reclamantului si fraților sai, de la succesiune si eliberarea certificatului de moștenitor în forma și conținutul arătat, fiind eliberat un act lovit la rândul său de nulitate absolută deoarece este emis prin fraudă la lege.
In același sens, dispozițiile fostului Cod de pr. Civila prevăd in cadrul art.105 al.2 si urm.: “Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.” La fel si in actuala legislație procedurala se prevede, la art.174 si art.175: "Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia".
Mai exact, notarul in fata căruia s-au prezentat o parte din moștenitori, putându-se reține și o culpă a notarului, putea si trebuia sa cerceteze daca in fata sa s-au prezentat toti moștenitori (anexa 24 ) indiferent de susținerile moștenitorilor care l-au sesizat si care i-au solicitat eliberarea acestui act juridic conform procedurii prevăzute de Legea 36/1995, de desfășurare a activității notariale.
Al treilea motiv vizează faptul că din considerentele si dispozitivul hotărâri criticate rezultă că prima instanța nu a detaliat nici în fapt, nici în drept aspectele legate de cauza de nulitate. A dezlegat pricina dând o soluție de nulitate absolută parțială, fără a arăta din ce motiv a fost sancționat.
F. de aceste considerente apreciază soluția justa, legala si temeinica este constatarea nulității absolute totale a certificatului de moștenitor, desființarea acestuia și repunerea moștenitorilor in situația anterioara încheierii acestui act juridic in ceea ce privește cota de 3/4 din moștenirea rămasa de pe urma ascendentului lor, Tabacaru V..
In concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat si in condițiile art.480 al.2 Cod. pr. Civ. anularea ori, după caz, schimbarea in tot a hotărârii instanței de fond. De asemenea solicită și acordarea de cheltuieli de judecată.
Instanța consideră necesar a se lămuri asupra solicitării apelantului privind repunerea părților în situația anterioara încheierii acestui act juridic, față de dispozitivul sentinței în care se arată că au calitate de moștenitori acceptanți - fii, pentru cota de ¾ din moștenirea rămasa de pe urma defunctului T. V., reclamantul și pârâții.
Av. M. D. precizează că a solicitat nulitatea absolută a actului și prin desființarea actului părțile trebuie repuse în situația anterioară încheierii acestui act juridic.
Instanța consideră necesar a se lămuri asupra solicitării formulată prin cererea de chemare în judecată în sensul de a fi restabilite drepturile din moștenirea după autorii comuni conform legii, respectiv dacă a investit instanța cu o cerere privind stabilirea calității de moștenitori.
Av. M. D. precizează că solicitarea vizează repunerea părților în situația anterioară încheierii actului, pentru că toți au calitate de moștenitor. Nu s-a solicitat dezbaterea succesiunii.
Av. B. G., având cuvântul pentru intimatul Tabacaru D., susține că instanța de fond a reținut în mod corect poziția procesuală a intimatului la acel moment, achiesând acțiunii reclamantului, de constatare a nulității absolute a certificatului de moștenitor, iar motivul apelului formulat se referă strict la dezlegarea pricinii în sensul în care instanța a constatat că certificatul de moștenitor este nul absolut, însă parțial, nu total. Dispozitivul hotărârii confirmă ceea ce s-a solicitat inițial, în sensul că a constatat nulitatea absolută a certificatului și a reținut că T. D. are calitatea de moștenitor. Practic s-a completat aspectul omis în certificatul de moștenitor.
Atunci când instanța a constata că este nul parțial actul și a admis în parte acțiunea s-a referit la faptul că în conținutul actului anulat se aflau menționați o parte din moștenitori – soția supraviețuitoare și doi dintre fii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Av. M. D., în replică, ține să precizeze că instanța a soluționat cauza față de un capăt de cerere care nu a fost formulat.
Intimata C. E. precizează că este de acord cu susținerile apărătorului ales al apelantului și ca certificatul de moștenitor să fie anulat în totalitate.
Intimata N. E. este de acord cu susținerile apărătorului ales al apelantului.
Intimatul Tabacaru R. este de acord cu susținerile apărătorului ales al apelantului.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare după care, potrivit disp. art. 395 C.pr.civ, a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1969/16.09.2014 Judecătoria V. a admis in parte cererea formulată de reclamantul TABACARU F., în contradictoriu cu pârâții C. E., NICULITA E., SAIGAU E., TABACARU D. și TABACARU R..
A constatat nulitatea absolută parțială a Certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 792 din 27.08.1991 la Biroul notariatului de Stat S. M..
A constatat că au calitatea de moștenitori acceptanți (fii) pentru cota de 3/4 din moștenirea rămasă de pe urma defunctului T. V. reclamantul T. F. și pârâții T. R., C. E., S. E. și T. D..
A menținut celelalte prevederi ale certificatului de moștenitor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, la data de 21.01.1987 a decedat tatăl reclamantului și al pârâților, T. V. . De pe urma acestuia a rămas ca masă succesorală cota de ½ din imobilul situat in V., ., jud. V. format dintr-o casă cu patru camere, bucătărie, hol și construcții gospodărești și suprafața de 685 mp teren.
Așa cum rezulta din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei, moștenitorii defunctului T. V. sunt: T. V. soția supraviețuitoare a acestuia cu o cota de 1/4 și cei șase copii ai acestora, respectiv T. F., C. E., N. E., S. E., T. D., T. R., care împreună au o cotă de 3/4. Dintre acești copii, instanța a constatat că pârâta N. E. a renunțat expres la moștenire, astfel încât cota de 3/4 se cuvine doar celorlalți cinci moștenitori acceptanți.
Cu toate acestea, în Certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 792 din 27.08.1991 nu sunt menționați patru din cei cinci fii moștenitori acceptanți, respectiv T. F., C. E., S. E. și T. D., deși și aceștia aveau dreptul la cota de ¾ rămasă de pe urma defunctului. Aceștia nu au fost citați la biroul notariatului public și mai, mult la dosar există o declarație a martorului L. V. care a declarat în mod nereal faptul că nu mai există și alți moștenitori decât cei înscriși în certificat.
Instanța a reținut însă că în Certificatul de moștenitor este înscris corect faptul că T. V. este soție supraviețuitoare având dreptul la cota de 1/4 (la care se adaugă cota de 1/4 ce deriva din calitatea de bun comun obținut în căsătorie) și faptul că N. E. a renunțat la moștenire.
In aceste condiții, instanța a constatat că certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 792 din 27.08.1991 este lovit de nulitate absolută în parte, respectiv în ceea ce privește persoanele care au calitatea de moștenitori pentru cota de 3/4. Astfel, alături de T. R. notarul are obligația de stabili faptul că are calitatea de moștenitor pentru cota de ¾ și reclamantul T. F. precum și pârâții C. E., S. E. și T. D..
In drept, potrivit art. 119 (fostul art. 88) din Legea nr. 36/1995 cei care se considera vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută parțială a Certificatul de moștenitor autentificat sub nr. 792 din 27.08.1991 precum și faptul că au calitatea de moștenitori acceptanți (fii) T. R., T. F., C. E., S. E. și T. D. pentru cota de ¾ din moștenirea rămasă de pe urma defunctului T. V., celelalte mențiuni rămânând valabile.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către reclamant instanța a constatat că toți pârâții, inclusiv T. R., prin întâmpinare, nu au contestat calitatea de moștenitor al reclamantului astfel încât, instanța, în temeiul art. 454 NCPC nu a admis aceasta cerere.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul TABACARU F., pentru următoarele motive de nelegalitate si netemeinicie din următoarele considerente:
1. Condițiile pe care un act juridic trebuie sa le îndeplinească pentru valabilitate si astfel sa producă efectele juridice scontate sunt cele prevăzute expres de lege.
In ceea ce privește aceasta cauza a fost solicitata de către reclamant constatarea nulității absolute a certificatului de mostenior si repunerea acestora (moștenitorilor vătămați in drepturile lor) in situația anterioara incheierii actlui juridic care i-a "prejudiciat ", datorita nerespectarii principiului conform căruia nu se poate dispune asupra moștenirii unei persoane decât cu acordul tuturor succesibililor- principiu consfințit de către legislație, jurisprudenta, literatura si doctrina juridica de specialitate- regula unanimității. In caz contrar, cei vătămați in drepturile/interesele lor in legătura cu moștenirea pot solicita constatarea nulității actului respectiv. În lumina dispozițiilor art.5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 (legea aplicabila la momentului incheierii actului juridic înlăturarea unei persoane de a avea calitatea de moștenitor apare ca o cauză de nulitatea absolută, pentru ca, un moștenitor acceptant sau neacceptant are o atitudine activă și își exteriorizează voința.
O altă motivare a fost formulată prin raportare la consimțământ - ca o condiție de validare a actului juridic. Or, pentru ca înscrierea moștenitorilor în certificatul a cărui nulitatea absolută se solicită, nu se poate face decât numai după ce aceștia erau identificați și își manifestau consimțământul - reclamantul si ceilalți parați vătămați fiind îndepărtați de la dezbatere - nu și-au putut exprima voința prin manifestarea consimțământului privind acceptarea sau neacceptarea expresă a moștenirii, astfel cum a făcut paratul Tabacaru R. si mama sa Tabacaru V., atunci când au acceptat moștenirea dupa tatăl defunct - Tabacaru V., iar parata E. renunțând la succesiunea dupa acesta .
2. De asemenea, nu pot fi ignorate nici dispozițiile imperative privitoare la citarea celor care au vocație succesorală (deschiderea procedurii succesorale notariale).
Chiar dacă sunt dispoziții procedurale, ele se constituie în drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea în eroare a notarului public de către paratul R. si mama sa – cu consecința emiterii unui act lovit de nulitate; întocmirea acestui act, deoarece știau că mai sunt și alți moștenitori, pârâtul Tabacaru R. (descendent) si mama sa (in calitate de soție supravietuitoare) au avut reprezentarea faptului că induc în eroare notarul public, și au urmărit îndepărtarea reclamantului si fraților sai, de la succesiune si eliberarea certificatului de moștenitor în forma și conținutul arătat, fiind eliberat un act lovit la rândul său de nulitate absolută deoarece este emis prin fraudă la lege.
Mai exact, notarul in fata căruia s-au prezentat o parte din moștenitori putea si trebuia sa cerceteze daca in fata sa s-au prezentat toti moștenitori (anexa 24 ) indiferent de susținerile moștenitorilor care l-au sesizat si care i-au solicitat eliberarea acestui act juridic (conform procedurii prevăzute de Legea 36/1995).
Practic motivele de nulitate absolută precizate de către reclamant fiind cauza falsa și cauza ilicită.
3. Asa cum rezulta din considerentele si dispozitivul hotărâri criticate- Prima instanța nu a detaliat nici în fapt, nici în drept aspectele legate de cauza de nulitate .
F. de toate aceste motive si argumentații consideram ca soluția justa, legala si temeinica este constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor si repunerea pârtilor (moștenitorilor) in situația anterioara încheierii acestui act juridic in ceea ce privește cota de % din moștenirea rămasa de pe urma ascendentului lor tata Tabacaru V.
Cu cheltuieli de judecata .
In drept, art.466 si urm C.pr.civ.
Probe: aceleași categorii de probe încuviințate si administrate in fata primei instanțe.
Intimații Tabacaru D. si Tabacaru R. au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat.
In fapt prin Sentința civila nr. 1965/_ a Judecătoriei V. s-a reținut corect dreptul asupra cotei de ¾ a masei succesorale ramase de pe urma tatălui Tabacaru V. si a numărului moștenitorilor acceptanti in urma dezbaterii ramând doar 5 din sase moștenitori
Certificatul de moștenitor autentificat sub nr.792/27.08.1991 nu este lovit de nulitate absoluta in condițiile in care nu aduce prin cotele vizate de impartire nici o atingere moștenitorilor in drept.
Referitor la cota mamei Tabacaru V. a fost îndreptățită pe timpul vieții sa dispună de bunurile individuale pe cotei succesorale, iar la decesul acesteia nu mai deținea nici un bun mobil sau imobil, deci de la defuncta Tabacaru V. nu au rămas bunuri de impartit.
Referitor la cota tatălui de 3/4 au avut ocazia sa ceara ieșirea din indiviziune atat dupa eliberarea certificatului de moștenitor, pana la partajul din 2006, inclusiv pe timpul vieții mamei Tabacaru V. care a decedat in 2011.
Tabacaru R. arată că atat cu mama cat si singur a înstrăinat tot terenul in suprafața de 496,97 asa cum reiese din actul de partaj nr.452/_ .
Întrucât asa cum reiese din partaj C. V.E. s-a intabulat cu suprafața de 272.56 cu nr. Cadastral provizoriu 4012/1 cu nr. Carte funciara_ de iar restul de 496,97m/p au fost intabulați pe numele Tabacaru V. si Tabacaru R. in cartea funciara cu nr. Cadastral provizoriu 4013 iar întregul imobil având numărul cadastral provizoriu 4012 din suprafața de 740m/p
Hotărârea data este temeinica si legala prin care constata calitatea de moștenitori (fii) pentru cota din moștenirea rămasa de pe urma defunctului Tabacaru V. reclamantul Tabacaru F. și parații Tabacaru R., C. E., Saigau E. si Tabacaru D..
Depun: in 4 exemplare întâmpinarea, si actul de partaj nr/452/2006; partaj schița cadastrala C. E.. Cu suprafața de 272m/p,act vânzare- cumpărare nr 305/_ - in suprafața de 123m/p Tabacaru R.-Tabacaru D., Tabacaru V..
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este întemeiat din următoarele considerente:
Prin cererea formulată, apelantul a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor autentificat prin încheierea nr. 792/27.08.1991 de către Biroul Notarial S. M. și repunerea părților în situația anterioară încheierii acestui certificat.
Potrivit precizărilor apărătorului apelantului T. F., petitul acțiunii nu l-a constituit constatarea calității de moștenitor a părților din prezenta cauză ci doar repunerea în situația anterioară încheierii certificatului, ca efect al constatării nulității absolute a actului.
Potrivit dispozițiilor art. 397 C. - Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății. Ea nu poate acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
Judecătorul are obligația să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără a depăși limitele învestirii, în afara de cazurile în care legea ar dispune altfel.
În cauză, reclamantul nu a solicitat să se constate calitatea de moștenitori acceptanți (fii) pentru cota de 3/4 din moștenirea rămasă de pe urma defunctului T. V. reclamantul T. F. și pârâții T. R., C. E., S. E. și T. D. ci ca părțile să fie repuse în situația anterioară încheierii certificatului de moștenitor.
Față de precizările apelantului reclamant și dispoziția legală incidentă, instanța va admite apelul și va înlătura din considerentele și dispozitivul sentinței apelate mențiunile cu privire la constatarea calității de moștenitor a intimaților pârâți.
În ceea ce privește celelalte motive de apel instanța reține următoarele:
Eliberarea unui certificat de moștenitor cu nesocotirea drepturilor unora dintre persoanele care au acceptat moștenirea reprezintă o încălcare a legii care este sancționată întotdeauna cu nulitatea relativă și nu cu nulitatea absolută deoarece norma legală ocrotește interesul moștenitorilor și nu interesul public.
Dispozițiile art. 23 din Decretul nr. 40/1953 privind procedura succesorală notarială, în vigoare la data emiterii certificatului de moștenitor, dispuneau că cei care aveau pretenții la succesiune puteau cere în justiție anularea certificatului eliberat și stabilirea drepturilor lor.
Prin urmare, nu putea fi vorba decât despre o nulitate relativă determinată de necitarea tuturor moștenitorilor presupuși și legatari, astfel cum a motivat și instanța de fond soluția pronunțată.
Lipsa consimțământului, determinată de necitarea moștenitorilor, nu constituie o cauză de nulitate absolută, astfel cum pretinde apelantul, deoarece la eliberarea certificatului de moștenitor nu s-a dat niciun consimțământ, intimații nefiind citați. Prin urmare, nefiind citați, nu și-au dat consimțământul și acesta nefiind exteriorizat nu se pune problema vicierii acestuia.
După cum deja s-a reținut necitarea persoanelor cu vocație succesorală atrage nulitatea relativă a certificatului de moștenitor, doar moștenitorii defunctului putând fi lezați prin această măsură, ocrotit fiind interesul particular al acestora.
Nici celelalte motive invocate de reclamant, frauda la lege, cauza falsă și cauza ilicită, nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a certificatului de moștenitor, atât timp cât norma legală ocrotește interesul particular al moștenitorilor iar nu interesul public.
Prin fraudarea legii se întelege operatiunea ce consta în folosirea anumitor dispozitii legale, dar nu în scopul pentru care acestea au fost edictate, ci în vederea eludarii altor dispozitii legale imperative. Nu se poate reține și nu s-au făcut probe în cauză cu privire la convenția părților care au sesizat notarul public în vederea emiterii certificatului de moștenitor de a eluda dispozițiile legale în materie succesorală.
Cauza ilicita si imorala este cea prevazuta de art.966 C.civ., în temeiul caruia obligatia fondata pe o cauza nelicita nu poate avea niciun efect, iar art.968 C.civ. prevede ca o cauza este nelicita când este prohibita de legi, când este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.
Nici sub acest aspect nu s-au produs dovezi care să conducă spre concluzia că părțile au acționat cu intenția de a-i prejudicia pe moștenitorii care nu au fost citați la dezbaterea succesiunii.
Ca regula generala, actiunea în anularea certificatului de mostenitor nu este o actiune de sine statatoare, ci o actiune „grefata” pe actiunile care sanctioneaza direct drepturile mostenitorilor care se consideră vătămați în drepturile lor, motiv pentru care se vor aplica regulile specifice acestor din urma actiuni care constituie suportul si dau consistenta actiunii în anularea certificatului de mostenitor.
Urmare a celor arătate, se va reține că în mod corect instanța de fond nu a analizat cauzele de nulitate absolută invocate de reclamant ci a analizat acțiunea din perspectiva încălcării drepturilor personale ale moștenitorilor necitați.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va admite apelul, urmând să schimbe hotărârea instanței de fond.
Va fi respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de apelantul T. F. având în vedere că schimbarea sentinței de fond nu s-a făcut urmare a motivelor invocate prin cererea de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul T. F. împotriva sentinței civile nr. 1969/16.09.2014, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că:
Înlătură din dispozitivul sentinței civile nr. 1969/16.09.2014, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, mențiunea privind calitatea de moștenitori acceptanți (fii) pentru cota de 3/4 din moștenirea rămasă de pe urma defunctului T. V. reclamantul T. F. și pârâții T. R., C. E., S. E. și T. D..
Păstrează restul dispozițiilor sentinței civile nr. 1969/16.09.2014, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de apelantul T. F..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2015.
Președinte, C. A. | Judecător, I.-M. P. | |
Grefier, E. G. |
Red. A.C.
Tehnored. E.G.
8 ex./22.01.2015
Judecător fond – C. O.
..01.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 7/2015. Tribunalul VASLUI | Evacuare. Decizia nr. 1/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
