Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Decizia nr. 836/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 836/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 105/189/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 836/A/2015
Ședința publică de la 23 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Judecător A. A.
Grefier T. B.
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelanta reclamantă O. (D.) T. în contradictoriu cu intimatul pârât D. V. împotriva sentinței civile nr. 598 din data de 25.02.2015 pronunțată de Judecătoria Bîrlad în dosarul nr._ având ca obiect evacuare art. 1033 C. ș.u.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că se prezintă avocat P. L. cu împuternicire avocațială de substituire emisă de apărătorul titular Băducă M. pentru apelanta reclamantă O. (D.) T., lipsă fiind intimatul pârât D. V..
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la al doilea termen de judecată, apelul este declarat și motivat în termen, nu se solicită judecarea și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Constatând că în faza procesuală a apelului nu au fost formulate cereri de probatorii instanța interpelează apărătorul reclamantei cu privire la acest aspect.
Avocat P. L. pentru reclamantă arată că într-adevăr a observat că apelanta reclamantă nu a formulat cereri de probe prin cererea de apel, astfel că solicită a-i fi încuviințate depunerea de înscrisuri respectiv planșe foto vizavi de apărările pârâtului pe care și le-a făcut acesta la fondul cauzei cu privire la anumite investiții pe care le-ar fi făcut la imobil.
Nu mai are alte cereri de formulat sau acte de depus în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul apelantei reclamante prin apărător în susținerea motivelor de apel.
Avocat P. L. având cuvântul pentru reclamanta O. T. solicită admiterea apelului și modificarea sentinței de fond în sensul admiterii cererii de evacuare formulată de către apelantă în contradictoriu cu intimatul D. V..
Așa cum s-a arătat în cererea inițială între părți a intervenit în anul 1999 un contract de vânzare cumpărare, instanța de fond corect l-a apreciat ca fiind o promisiune de vânzare cumpărare prin care părțile au stabilit în concret care este valoarea imobilului ce se înstrăinează, precum și condițiile de plată. S-a arătat și s-a reținut la instanța de fond că prețul era de 5 milioane lei vechi s-a plătit la momentul întocmirii actului de mână denumit de părți contract de vânzare cumpărare suma de 1,5 milioane lei vechi urmând ca restul să se plătească ulterior, restul nu s-a mai plătit deși pârâtul a depus un înscris la instanța de fond care avea o precizare pe marginea contractului de vânzare cumpărare cum că ar fi achitat această sumă de 350 lei în martie 2000, afirmație pentru care apelanta s-a înscris în fals prin formularea unei plângeri penale, deoarece însuși martorul din proces a arătat că nu își aduce aminte ca intimatul să fi plătit vreo sumă de bani. Suma nu a fost achitată și prin faptul că timp de 15 ani intimatul nu a fost interesat în întocmirea unui act autentic pentru a deveni proprietar.
Cum prin clauza de dezicere din contract părțile au înțeles ca în momentul în care nu se achită diferența de 3,5 milioane la scadența de la 15.01.2000, partea în culpă să achite de trei ori diferența, prin această clauză părțile având posibilitatea de a se reveni la situația anterioară vânzării cumpărării. De la 15.01.2000, intimatul nu mai avea drept de folosință asupra imobilului respectiv iar șederea sa în acest imobil se făcea fără titlu.
În anul 2014 intimatul a fost notificat, dar nu se poate face dovada comunicării acestei notificări, însă fața instanței de fond și rezultă din înscrisuri, intimatul a recunoscut că a primit o notificare astfel că în mod eronat instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada comunicării notificării pentru a putea fi promovată o acțiune în evacuare, pronunțând astfel o hotărâre nelegală și netemeinică.
Solicită admiterea apelului, anularea sentinței, și rejudecând cauza instanța de control judiciar să admită cererea reclamantei apelante în sensul evacuării pârâtului D. V. din proprietatea acesteia. Cu privire la cheltuieli de judecată, având în vedere că apărătorul titular nu i-a înmânat o chitanță în acest sens, nu le poate solicita.
S-au declarat apoi dezbaterile închise, după care s-a lăsat cauza în pronunțare.
Ulterior s-a trecut la deliberare, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.598 din data de 25.02.2015 în dosarul nr._, Judecătoria Bîrlad a respins cererea de evacuare formulata de reclamanta O. T. (D.), CNP_, domiciliată în mun. G., .. S7D, ., în contradictoriu cu pârâtul D. V., domiciliat în .. Grivița, jud. V..
Pârâtul, legal citat, nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare. Prezent în fața instanței la termenul din data de 28.01.2015 a formulat apărări orale arătând că nu este de acord cu acțiunea reclamantei, întrucât a cumpărat imobilul în litigiu în anul 1999, imobil pentru care a plătit suma de 6.000.000 lei, o parte din această sumă fiind plătită la data încheierii contractului, iar diferența de bani a achitat-o ulterior fratelui reclamantei, I. I.. Pârâtul a depus la dosar copie certificată de pe contractul de vânzare – cumpărare încheiat la data de 13.10.1999, precizând că actul a fost încheiat la primărie, iar ,,Nota” făcută pe marginea actului de vânzare cumpărare a fost făcută de cei de la primărie cu ocazia achitării diferenței de bani. Precizează că, nu s-a stabilit un termen la care antecontractul să fie autentificat la notar, însă prețul stabilit a fost achitat integral la data de 21.03.2000 la sediul Primăriei Grivița, în prezența secretarului S. A., care a consemnat achitarea prețului pe antecontractul de vânzare-cumpărare. A mai arătat că, din anul 1999 și până în prezent el a locuit în acest imobil, iar dreptul său de proprietate rezultă din actul sub semnătura privata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Certificatul de moștenitor nr. 211/1993 întocmit de notariatul Local Bârlad în dosar nr. 364/1993 s-a stabilit ca de pe urma defunctului I. I. decedat la data de 01.05.1992, cu ultim domiciliu în .. Grivița masa succesorala se compune din cota indiviză de ½ dintr-un imobil situat în .. Grivița, jud. V., format în totalitatea sa dintr-o casa compusă din 2 camere, sala chiler si construcții gospodărești anexe, construita din paianță și acoperită cu tablă precum si din suprafața de 363 m.p. teren aferent construcției. Se menționează că defunctul a dobândit cota indiviză din imobil astfel: terenul prin cumpărare din anul 1936, iar locuința prin construire din anul 1938 în timpul căsătoriei cu soția defunctă I. E. decedată la data de 05.06.1987. S-a reținut că moștenitori sunt I. I., în calitate de fiu cu o cotă de ½ din masa succesorală și D. T., în calitate de fiică, cu o cotă de ½ din masa succesorală, renunțători fiind F. C., în calitate de fiică.
La data de 23.06.1994 Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V. a emis pe numele lui I. N. I. Titlul de proprietate nr. 773/_ privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 4 ha 1500 m.p. situată în .. Grivița, jud.V., din care suprafața de 4 ha 500 m.p. extravilan și 900 m.p. intravilan, între vecinii N- I. G., N Pdt 843, S M. C., V- DS 446.
Prin actul sub semnătură privată încheiat la data de 13.10.1999 I. I. și D. T. au vândut lui D. V. imobilul situat în localitatea Odaia Bursucani, tarlaua nr. 28, . și 849 și suprafața aferentă de 900 m.p. între vecinii N- I. G., S- M. C., E Pdt 843 și V- DS 446. Parțile au stabilit prețul vanzării la suma totala de 5000 000 lei vechi, specificând ca suma de 1500 000 lei vechi a fost achitată la data întocmirii înscrisului, iar diferența de 3 500 000 lei vechi urma sa fie achitată la data de 15 ianuarie 2000. În cuprinsul contractului s-a mai stipulat ca, în situația în care una dintre părți se va întoarce, va trebui sa plătească de trei ori suma. Contractul a fost semnat de părțile contractante și de doi martori.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei ( f. 6) o notificare adresată pârâtului prin care i se aducea la cunoștință ca în condițiile în care nu a respectat dispozițiile contractuale, contractul de vânzare-cumpărare din 13.10.1999 este reziliat de drept, solicitându-i-se totodată ca până la data de 23.05.2014, ora 12 să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără drept. Reclamanta nu a făcut însă dovada comunicării acestei notificări către pârât.
Prin declarația dată în fața instanței martorul F. C., audiată la propunerea reclamantei a arătat că imobilul în litigiu a fost proprietatea tatălui său, iar ulterior a revenit reclamantei. Știe că între reclamantă și pârât a fost întocmit un înscris, semnat la primărie, prin care reclamanta i-a permis pârâtului să locuiască în imobil, deoarece nu avea unde să stea în acel moment, cu condiția de a întreține imobilul. Imobilul fost lăsat pârâtului într-o stare bună și cu toate bunurile în interior, însă reclamanta a găsit în prezent imobilul aproape distrus, o parte s-a dărâmat, mai este un pic și cade și casa. Nu a existat vreo înțelegere între părți de a se prezenta la notariat în vederea autentificării înscrisului, știe doar că pârâtul a dat lui I. I., când au mers prima dată la primărie, suma de un milion cinci sute de lei, suma totala fiind de cinci milioane lei, dar martora a arătat ca nu știe ca pârâtul să-i fi achitat diferența și nici dacă s-a stabilit vreun termen de plată. Reclamanta nu a vrut niciun ban. Martora a mai declarat și faptul că în prezent nu mai locuiește nimeni în imobil, pârâtul de 2 ani de zile locuiește la Suceava.
Prin declarația dată în fața instanței, martorul I. I., audiat la propunerea reclamantei a arătat ca a fost o înțelegere în anul 2003 între reclamantă și pârât, stabilindu-se ca acesta din urmă să locuiască în imobil și să aibă grija lui, însă pârâtul mai mult l-a distrus. A arătat ca a mers împreună cu părțile la primărie unde era și dl. S., secretarul de atunci al primăriei, însă nu știe să fi fost vreun înscris între părți, el a plecat înaintea părților. Știe martorul că între părți a existat și înțelegerea ca la un moment dat să vândă acel imobil, nu știe însă dacă trebuiau să meargă la notar sau să facă acte doar prin consiliu. A mai arătat ca și el avea dreptul la acea casă, iar pârâtul trebuia să-i achite aproximativ patru milioane cinci sute de lei, din care însă i-a dat doar un million jumătate după câteva zile, acasă la mama pârâtului. Nu au stabilit o dată de achitare a diferenței, rămăsese să îi dea atunci când îi va avea. Martorul a mai declarat si ca în imobil nu mai locuiește nimeni în prezent, pârâtul s-a mutat cu serviciul în Suceava.
Prin declarația dată în fața instanței martorul S. A., audiat la propunerea pârâtului, a arătat că a fost secretar al primăriei .-2004, primar între 2004-2008 și din 2008 până în aprilie 2009 a fost din nou secretar al acestei primării. Știe că părțile au venit la sediul primăriei atunci când era secretar și le-a întocmit un act de mână cu privire la un imobil situat în Odaia Bursucani, prin care reclamanta și frații săi I., vindeau pârâtului un imobil. Actul a fost scris de către martor, menționând că deși a întocmit mai multe acte în acea perioadă, nu cerea părților să achite banii în fața sa. Nu-și amintește dacă părțile au venit ulterior solicitându-i să le consemneze achitarea vreunei sume de bani, însă văzând copia xerox depusă la fila 23 dosar, dar și originalul înscrisului aflat în posesia pârâtului și prezentat, martorul a declarat că este scrisul său atât în conținutul contractului, cât și mențiunea făcută pe lateralul înscrisului.
Instanța a reținut că, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1033 C. civ. și următoarele cod civil, pârâtul fiind ocupantul imobilului situat în .. Grivița, jud. V., având în vedere definiția dată de art. 1033 alin 2 c. civ. respectiv fiind o persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului.
Pârâtul nu poate fi considerat proprietarul acestui imobil, atât timp cât nu s-a respectat forma autentică, cerută de lege pentru vinderea unor imobile, prin excepție de la principiul consensualismului reglementat de art. 1295 C. civ. de la 1864.
Instanțaa reținut că, între părțile din prezentul contract a intervenit o promisiune bilaterală de vanzare-cumpărare în temeiul căreia pârâtul, cu îngăduința proprietarilor, a început să posede și să folosească imobilul situat în .. Grivița, jud. V.. În cuprinsul promisiunii de vânzare-cumpărare, reprezentată de contractul sub semntătură privata întocmit la data de 13.10.1999 nu s-a stipulat obligația părților de a se prezenta în fața unui notar public pentru autentificare, ci doar data la care trebuia achitată diferența prețului și o clauza de dezicere.
Susținerile reclamantei potrivit cu care contractul încheiat la data de 13.10.1999 este reziliat de drept întrucât acesta nu a achitat diferența de preț nu este întemeiată, având în vedere dispozițiile art. 1020-1021 C. civ. 1864 potrivit cărora:
„ Art. 1020 Condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său.
Art. 1021 Într-acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune-interese. Desființarea trebuie să se ceară înaintea justiției, care, după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate.”
De asemenea, părțile nu au prevăzut în cuprinsul contractului vreun pact comisoriu, derogatoriu de la dispozițiile art. 1021 citate mai sus.
Potrivit dispozițiilor art. 1038 C. proc. civ. „ atunci când proprietarul unui imobil dorește să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără nici un drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării”.
Având în vedere, pe de o parte faptul că reclamanta nu a făcut dovada ca dreptul pârâtului de a ocupa acest imobil a încetat, dar și faptul că reclamanta nu a făcut dovada notificării pârâtului în condițiile de mai sus, instanța de fond a respins cererea de evacuare.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal reclamanta O. D. T., pe care o critică pentru următoarele motive:
În mod greșit instanța de fond a respins acțiunea, deși din materialul probator administrat rezultă fără tăgadă că este proprietara imobilului și că reclamantul ocupă fără titlu locuința.
Arătă apelanta, că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu a notificat în scris ocupantul imobilului, apelanta a făcut aceasta prin intermediul unui cabinet de avocat, înscris depus în prezenta cauză, mai mult decât atât instanța de fond nu a ținut cont de susținerile reclamantei apelante în ceea ce privește termenul stabilit prin contractul de vânzare cumpărare.
Este evident faptul, că acest contract a fost încheiat la data de 13.10.1999 și că până la data de 15.01.2000, pârâtul ar fi trebuit să achite diferența de plată, în caz contrar conform clauzei prevăzute în contract „ dacă una din părți se va întoarce urmează ca aceasta să plătească de 3(trei) suma plătită la valoarea zilei."
După data de 15.01.2000 contractul de vânzare cumpărare era reziliat de drept și ca atare pârâtul ocupă din acest moment imobilul proprietatea apelantei situat în ., jud.V. fără drept.
Apelul este neîntemeiat.
Soluția de respingere a cererii de evacuare este legală și temeinică întrucât este fundamentată pe probele administrate în cursul cercetării judecătorești, probe care au fost analizate în mod judicios de judecătorul fondului.
În speță, reclamanta a solicitat evacuarea pârâtului-intimat din imobil casă și terenul aferent situat în satul Odaia Bursucani, ., prin intermediul procedurii speciale prevăzută de Titlul XI și următoarele din Codul de procedură civilă, invocând faptul că sunt titularii dreptului de proprietate asupra acestui imobil și că, în prezent, intimatul folosește imobilul fără drept.
Actele depuse de apelanta reclamantă fac dovada că aceasta este proprietara imobilului în litigiu, iar intimatul pârât a avut începând cu anul 1999 calitatea de tolerat în acest imobil, ca urmare a încheierii între părți a unei promisiuni bilaterale de vânzare cumpărare. Acest înscris, prin conținut și modul de redactare a obligațiilor părților contractante, nu atestă faptul că acestea s-au înțeles cu privire la dreptul de folosință și de uzufruct asupra imobilului în sensul ca acestea să fie transferate promitentului-cumpărător pe durată nelimitată, astfel încât în lipsa unei astfel de clauze, ocuparea imobilului apare ca fiind fără drept, intimatul fiind un simplu tolerat.
Cu toate acestea, potrivit art. 1039 Cod pr.civilă notificarea ocupantului este obligatorie înainte de declararea în instanță a procedurii de evacuare, dovadă care nu a fost făcută în condițiile legii.
Apelanta nu a făcut dovada că notificarea redactată de avocat și pe care au atașat-o cererii de apel a fost și expediată către intimat.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că nu sunt motive de reformare a sentinței atacate, drept pentru care în baza art. 480(1) Cod pr.civilă va respinge apelul declarat de reclamanta O. T. ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de O. T. împotriva sentinței civile nr. 598 din 25. 02.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.06.2015.
Președinte, D. E. S. | Pt.Judecător, A. A. aflat în c.o. Președințte D. E. S. | |
Grefier, T. B. |
Red./Tehn.-S.D.E.
Ex.4- 22 .07. 2015
Judecătoria Bîrlad-judecător fond:G. E.
.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 735/2015. Tribunalul... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 792/2015.... → |
|---|
