Plângere contravenţională. Decizia nr. 763/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 763/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 3075/189/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 763/A
Ședința publică de la 15 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E.-G. A.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – intimat Inspectoratul Județean de Poliție V. cu sediul în V., .. 1, jud. V., în contradictoriu cu intimat petent B. Ș. domiciliat în mun. Bârlad, . bis, jud. V., împotriva sentinței civile nr. 3253/2014 pronunțate la data de 15.12.2014 de către Judecătoria Bârlad, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la al 2-lea termen de judecată; s-au depus relațiile solicitate de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași.
S-au citit și verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Tribunalul nemaifiind cereri noi formulate în apel și acte de depus la dosar, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care, s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3253 din 15.12.2014 a Judecătoriei Bârlad, s-a dispus admiterea plângerii formulate de petentul B. Ș. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 13.07.2014 întocmit de I. V. și în consecință, s-a anulat procesul verbal atacat și totodată sancțiunea aplicată.
A reținut instanța de fond, pentru a hotărî astfel că, prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 13.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 810 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că petentul, la data de 13.07.2014 ora 17,31 pe DE 581 km 80+9500 m a condus autoturismul Audi_ cu viteza de 142 km/h pe un sector de drum unde viteza este limitată la 70 km/h, prin indicator rutier. Filmat pe hard 1 de pe MAI_.
La rubrica ”Alte mențiuni” s-a consemnat „nu sunt obiecțiuni”, petentul semnând procesul-verbal și fiindu-i înmânat duplicatul.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Față de data înregistrării plângerii contravenționale și anume 22.07.2014 și data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției (13.07.2014), instanța a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, a analizat procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, observă că acesta este regulat întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, s-a apreciat că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Petentul a avut ocazia să administreze în fața instanței mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, pe care instanța a încuviințat-o.
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV- a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depășirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
Din procesul verbal de contravenție întocmit în cauză reise că petentul a fost surprins circulând cu viteza de 142 km/h pe DE 581 km 80+950. Potrivit art. 49 alin. 4 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în afara localităților, drumurile europene este de 100 km/h. În procesul verbal s-a reținut că pe respectivul sector de drum limita de viteză era de 70 km/h.
Petentul nu a negat că ar fi circulat cu viteza respectivă ci faptul că nu exista nicio restricție pe acel sector de drum iar sancțiunea trebuia aplicată pentru încălcarea altui text de lege, constând în depășirea limitei de viteză cu până la 50 km/h.
Deși din planșele foto depuse de către intimat la dosarul cauzei reiese că pe respectivul sector de drum era amplasat un indicator de limitare a vitezei la 70 km/h, acesta era vizibil pe sensul opus e mers celui pe care se deplasa petentul la momentul constatării contravenției. Intimatul nu a făcut dovada că la acel moment exista un indicator și pe celălalt sens de mers, care să instituie o derogare de la regula generală care prevede o limită de 100 km/h pe drumurile europene. Mai mult decât atât, CNADNR Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a emis o adresă din care reiese că pe DE 581 km 78-82 nu există indicatoare de limitare a vitezei (implicit nici la km 80+950 unde a fost surprins petentul), cel mai apropiat indicator fiind la km 82+925.
În consecință, instanța a reținut că petentului nu i se poate imputa comiterea faptei prev. de art.102 al. 3 lit. e din Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice constând în depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus atât timp cât indicatorul care trebuia să instituie o derogare de la regulă (a limitei de viteză de 100 km/h pe acel sector de drum) nu exista la momentul comiterii faptei contravenționale. Acesta nu poate fi ținut că adopte un comportament în conformitate cu o regulă pe care nu are cum să o cunoască.
Deși contravenientul a depășit limita de viteză pe acel sector de drum (circulând cu 142 km/h, fapt pe care nu l-a negat), instanța nu are competența, în actualul cadru normativ, de a schimba încadrarea juridică dată faptei și implicit aplicarea unei sancțiuni contravenționale potrivit textului legal care stabilește adevărata încălcare. Ca atare, sancțiunea care intervine în cauză este anularea procesului verbal și nu recalificarea faptei cu consecința aplicării unei alte sancțiuni.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a admis plângerea contravențională formulată în cauză, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție, a exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale și de la suportarea sancțiunii complementare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel I. V. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelantul că reiese din planșele foto și din documentele oficiale emise de CNADNR- SA că pe acea porțiune de drum viteza maximă este stabilită doar la 70 km/h.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat.
În mod corect, instanța de fond, a constatat legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, stabilind că nu sunt cauze de nulitate absolută prev. de art. 15-19 din OG nr. 2/2001.
Astfel, din adresa nr. J/6764 din 12.06.2015 a CNADNR- SA s-a indicat faptul că la data comiterii contravenției de intimat pe acea porțiune de drum viteza limită admisă era de doar 70 Km/h.
Această situație este evidențiată și în planșele foto pe care le-a depus ca probă organul constatator, unde reiese că pe acea porțiune de drum viteza maximă admisă era de doar 70 Km/h, fiind un drum cu denivelări, cu marcajul corespunzător acestei situații.
La Km 80 plus 950 m, pe DN 24, DE 581( drum european) valabile erau pentru limitarea vitezei, semnele indicatoare, rutiere, temporar puse pentru că în zonă se efectuau lucrări pe acea porțiune de drum. În prezent aceste limitări de viteză, începând cu data de 22.10.2014 nu mai sunt în vigoare.
Astfel, se face dovada, faptului că, pe acea porțiune de drum viteza era limitată la doar 70 Km/h, iar contravenientul circula cu mașina, pe care o conducea, cu viteza de 142 Km/h, ceea ce demonstrează comiterea acestei contravenții rutiere de acesta.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 din Noul Cod de pr. civilă, va admite apelul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V. împotriva sentinței civile nr.3253 din 15.12.2015 pronunțate de Judecătoria Bârlad pe care o va modifica în tot în sensul că,
Rejudecând cauza, va respinge plângerea formulată de petentul B. Ș. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.08.2014 de Inspectoratul de Poliție al Județului V., pe care îl va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V. împotriva sentinței civile nr.3253 din 15.12.2015 pronunțate de Judecătoria Bârlad pe care o modifică în tot în sensul că,
Rejudecând cauza, respinge plângerea formulată de petentul B. Ș. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.08.2014 de Inspectoratul de Poliție al Județului V., pe care îl menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.06.2015.
Ptr. Președinte, R.-N. O. aflat CO Președinte, D.-E. S. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, M. M. |
Red: O.R.N.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/ 14.07.2015
.>
Judecătoria Bârlad - judecător fond C. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 770/2015. Tribunalul... | Succesiune. Decizia nr. 759/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
