Succesiune. Decizia nr. 759/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 759/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 3135/333/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 759/A
Ședința publică de la 10 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTED. M. M.
Judecător A. I. Z.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul reclamant B. C. în contradictoriu cu intimații pârâți B. C. și B. M., împotriva sentinței civile nr. 137 pronunțată la data de 20.01.2015 de Judecătoria V., în cauza având ca obiect succesiune partaj succesoral.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că se prezintă pentru apelantul reclamant B. C., avocat C. P., cu împuternicire avocațială nr._ emisă de Baroul V. la data de 17.02.2015 și aflată la fila nr. 7 din dosar și intimații B. C., legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 27.01.2015 de SPCLEP V. și B. M., legitimată cu CI . nr._ eliberată la data de 06.05.2011 de SPCLEP V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, în cauză este acordat primul termen de judecată, apelul este declarat în termen, motivat și legal timbrat, nu se solicită judecarea și în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Văzând declarația părților că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele completului, raportat la dispozițiile art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să-și susțină cererile și apărările formulate în proces.
Apărătorul apelantului reclamant B. C., având cuvântul, solicită admiterea apelului formulat. Soluția instanței de fond este criticată pe motivul acordării cheltuielilor de judecată, în concret pe reducerea onorariului de avocat.
Consideră că este un onorariu stabilit la limita decenței, pentru activitatea profesională desfășurată în limitele deontologiei profesionale, este vorba de un dosar care a trenat pe rolul Judecătoriei V. un an, în care s-au făcut multiple probatorii, în care avocatul părții a fost prezent la fiecare termen de judecată.
S-a arătat în motivele de apel că după încheierea unui contract de asistență juridică, activitatea pe care avocatul o prestează nu se limitează strict la concluziile pe care le pune în fața instanței de judecată, ci, în baza contractului de asistență juridică, mai ales într-o cauză de natura celei de față, activitatea începe cu mult înainte, prin demersuri administrative la instituții, prin formularea de cereri, prin acordarea de consultații juridice, pentru ca la sfârșit activitatea avocatului să se materializeze prin participarea la ședința de judecată.
Apreciază că nu este un criteriu corect cel stabilit de instanța de fond să cuantifice onorariul avocatului prin raportare la masa de bunuri supusă partajului, este un criteriu total incorect și indiferent de valoarea litigiului, activitatea prestată în dosar poate să fie aceeași.
Apreciază că din exces de zel s-a redus onorariul de avocat și consideră că față de activitatea prestată efectiv în cauză, se impunea acordarea în integralitate, cu atât mai mult cu cât nu este vorba de sume care să depășească Hotărârea Baroului V. cu privire la onorariile de avocați.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului.
Intimata B. M., având cuvântul, precizează că a specificat de la început că nu au bani pentru a împăca un avocat și nu înțelege de ce trebuie să achite avocatul lui B. C.. Precizează că a achitat sulta, în acest sens prezentând un înscris întocmit de mână între părți, pe care l-a depus la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 137 din 20.01.2015 pronunțată de Judecătoria V., constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 137 din 20.01.2015 Judecătoria V. a admis cererea formulată de reclamantul B. C. în contradictoriu cu pârâții B. C. și B. M..
A constatat deschisă succesiunea defuncților B. M. și B. P. ambii cu ultimul domiciliu ...
A constatat că masa succesorala rămasă de pe urma defuncților se compune din suprafața de teren de 1,6066 ha din care suprafața de 1,28 ha teren extravilan situat în localitatea C. identificată în Titlu de proprietate nr. 755/_ și suprafața de 3266 mp. teren arabil situat în extravilanul localității C. identificată în Titlul de proprietate comun nr. 727/_ din 17.10.1994 și Actul de partaj voluntar autentificat sub nr._ din 14.12.1994.
A constatat că valoarea totală a masei succesorale este de 7191 lei.
A constatat că au calitatea de moștenitori acceptanți ai defuncților reclamantul B. C. (fiu) cu o cotă succesorală de 1/2 si paratii B. C. și B. M. (nepoti de fiu decedat) cu o cotă succesorală de 1/2.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților, astfel:
A atribuit reclamantului B. C. lotul nr. 1 varianta 1 evidențiat în Raportul de expertiza topometrie-geodezie-cadastru întocmit de expertul B. I.-M. format din suprafața de 8.466 mp (S = 5.600 mp, tarlaua 9, . „Obște" - anexa nr. l/pagina 4, puncte de contur: 1-2-3-6-1, 5-6-7-8-5, 9-10-11-12-9 + S = 1.666 mp, tarlaua 7, . 3, punctul „Obște" - anexa nr. 1/pagina 5, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 1.200 mp, tarlaua 19, . 3, punctul „Curături" - anexa nr. l/pagina 6, puncte de contur: 1-2-3-4-1), în valoare de 3.661 lei.
A atribuit pârâților B. C. și B. M., în natură și în indiviziune, lotul nr. 2 varianta 1 evidențiat în Raportul de expertiză topometrie-geodezie-cadastru întocmit de expertul B. I.-M. format din suprafața de 7.600 mp (S = 1.000 mp, tarlaua 13, ., punctul „Cîrjani" - anexa nr. l/pagina 1, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 5.000 mp, tarlaua 16, . „T." - anexa nr. l/pagina 2, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 1.200 mp, tarlaua 19, . „Bucățele" - anexa nr. l/pagina 3, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 400 mp, tarlaua 16, ., lotul 3, punctul „T." - anexa nr. 1/pagina 7, puncte de contur: 1-2-3-4-1), în valoare de 3530 lei.
A obligat reclamantul B. C. să achite pârâților B. C. și B. M., în solidar, suma de 131 lei, cu titlu de sultă.
A obligat pârâții B. C. și B. M. să achite, în solidar, reclamantului B. C. suma de 1475 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A compensat cele două sume și obligă pârâții B. C. și B. MIAHELA să achite, în solidar, reclamantului B. C. suma de 1344 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Conform certificatelor de deces aflat la dosarul cauzei, la data de 02.03.1999, a decedat tatăl reclamantului, respectiv bunicul pârâților (fila 11), cu ultimul domiciliu în ., iar la data de 10.02.2014 a decedat soția supraviețuitoare B. P. (fila 10) cu ultimul domiciliu ..
Din căsătoria defuncților au rezultat doi copii legitimi, respectiv reclamantul B. C. și fiul B. C., decedat. De pe urma fiului B. C. au rămas ca moștenitori pârâții B. C. și B. M., nepoți de fiu.
În atare condiții, instanța a reținut că au calitatea de moștenitori acceptanți ai defuncților B. M. și B. P., reclamantul B. C. (fiu) cu o cotă succesorală de ½ si pârâții B. C. și B. M. (nepoți de fiu decedat) cu o cotă succesorală de 1/2.
În ceea ce privește masa succesorala pe care părțile doresc să o partajeze instanța a constatat că aceasta este formată din suprafața de teren de 1,6066 ha din care suprafața de 1,28 ha teren extravilan situat în localitatea C. identificată în Titlu de proprietate nr. 755/_ (fila 23) și suprafața de 3266 mp. teren arabil situat în extravilanul localității C. identificată în Titlul de proprietate comun nr. 727/_ din 17.10.1994 (fila 25) și Actul de partaj voluntar autentificat sub nr._ din 14.12.1994 (fila 28).
Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 titlurile de proprietate se eliberează pe numele moștenitorilor, urmând ca aceștia să iasă din indiviziune potrivit dispozițiilor dreptului comun.
Din raportul de expertiză în specialitatea topometrie (filele 62-80) rezultă că suprafața de teren din extravilan categoria arabil în suprafață totala de 1,6066 ha mp. are o valoare de circulație de 7191 lei.
In aceste condiții, instanța a constatat că reclamantul are dreptul la o cotă de 1/2 din masa de împărțit, respectiv de 3595,5 lei în timp ce pârâții au dreptul la diferență de ½ cu aceeași valoare, respectiv 3595,5 lei.
Potrivit art. 91 din Lege nr. 71/2011 moștenirile deschise înainte de . Noului cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii. Instanța reține că moștenirea după defunctul B. M. a fost deschisă în anul 1999 timp în care în vigoare erau dispozițiile Vechiului Cod civil în timp ce moștenirea de pe urma defunctei B. P. a fost deschisă în anul 2013 când în vigoare erau dispozițiile Noului Cod civil. Însă instanța a constatat că ambele reglementări atât cea veche cât și cea nouă cuprind dispoziții similare. Astfel, potrivit art.728 alin.1 Vechiul Cod civil, „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii” iar potrivit art.736 Cod civil prevede că „fiecare dintre coindivizari poate cere partea sa în natură din mobilele sau imobilele succesiunii” in timp ce potrivit art. 1143 alin. 1 Noul Cod Civil nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând iesirea din indiviziune cahiar daca exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel iar potrivit art. 676 alin. 1 Noul Cod Civil partajul bunurilor comune se va face in natura proportional cu cota parte a fiecărui coproprietar.
Numărul loturilor care se formează este în funcție de numărul coindivizarilor. „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama de, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea” (art.673 ind.9 Cod procedură civilă din 1865 aplicabil în prezenta cauză începută înainte de . Noului Cod de procedura civila).
Având în vedere concluziile raportului de expertiza, posesiile actuale ale suprafețele de teren recunoscute de către pârâți în interogatoriul administrat precum și din declarațiile martorilor, probe din care rezultă că reclamantul posedă teren în punctele „Obște” și „Curături” în timp ce pârâții posedă teren în punctele „T.”, „Cârjeni” și „Bucățele” precum și a pretențiilor părților instanța a atribuit, în natură, reclamantului lotul nr. 1 Varianta 1 din Raportul de expertiza întocmit de expertul B. I.-M. format din:
- suprafața de 8.466 mp (S = 5.600 mp, tarlaua 9, . „Obște" - anexa nr. l/pagina 4, puncte de contur: 1-2-3-6-1, 5-6-7-8-5, 9-10-11-12-9 + S = 1.666 mp, tarlaua 7, . 3, punctul „Obște" - anexa nr. 1/pagina 5, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 1.200 mp, tarlaua 19, . 3, punctul „Curături" - anexa nr. l/pagina 6, puncte de contur: 1-2-3-4-1), în valoare de 3.661 lei.
În schimb, instanța a atribuit, pârâților, în natură și în indiviziune, lotul nr. 2, varianta 1 format din:
- suprafața de 7.600 mp (S = 1.000 mp, tarlaua 13, ., punctul „Cîrjani" - anexa nr. l/pagina 1, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 5.000 mp, tarlaua 16, . „T." - anexa nr. l/pagina 2, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 1.200 mp, tarlaua 19, . „Bucățele" - anexa nr. l/pagina 3, puncte de contur: 1-2-3-4-1 + S = 400 mp, tarlaua 16, ., lotul 3, punctul „T." - anexa nr. 1/pagina 7, puncte de contur: 1-2-3-4-1), în valoare de 3.530 lei.
Instanța a constatat ca toate loturile nu sunt egale ca valoare astfel încât, pentru egalizarea loturilor reclamantul va achita pârâților în solidar suma de 131 lei, cu titlu de sulta.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a reținut că în timpul procesului a suportat taxa de timbru de 360 lei, contravaloarea expertizei de 1590 lei și onorariul avocatului de 2000 lei (conform chitanței din 07.04.2014). În ceea ce privește onorariul de avocat solicitat de reclamant instanța a constatat că față de valoarea bunurilor de împărțit (7191 lei) și gradul de complexitate a cauzei, este prea ridicat, astfel încât instanța a redus cheltuielile de judecată la suma de 1000 lei, în ceea ce privește onorariul apărătorului.
În consecință, instanța a constatat că valoarea cheltuielilor de judecată se ridică la suma de 2950 lei.
Având în vedere natura cauzei, dubla calitate a părților de reclamant și pârât, precum și dispozițiile art.277 Cod procedură civilă („dacă sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei”), instanța a reținut că toate cheltuielile de judecată au profitat în egală măsură părților din prezenta cauză, astfel încât reclamantul va suporta jumătate, respectiv suma de 1475 lei iar pârâții suma de 1475 lei.
În aceste condiții, instanța i-a obligat pârâții să achite în solidar reclamantului suma de 1475 lei.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, a formulat apel reclamantul B. C., apreciind că sentința este netemeinică și nelegală sub aspectul cheltuielilor.
In ceea ce privește modul de acordare a cheltuielilor de judecata a apreciat apelantul ca soluția primei instanțe nu este corecta deoarece in mod nejustificat a fost redusa la jumătate cheltuiala efectuata de reclamant cu plata onorariului de avocat.
A reținut instanța ca onorariul de avocat 2000 lei este exagerat de mare raportat la valoarea masei de împărțit si la gradul de complexitate al cauzei, motiv pentru care se impune reducerea la 1000 lei.
In mod cert onorariul de avocat s-a situat in limitele decentei si ale standardelor profesionale stabilite de Baroul de avocați V., acest onorariu încadrându-se si in grila de onorarii orientative aprobata prin Hotărârea Consiliului Baroului V. nr. 9/08.04.2013.
Nu poate fi cenzurat onorariul de avocat prin raportare la valoarea masei supusa partajului, acesta nefiind un criteriu prevăzut de legiuitor. Dintr-o alta perspectiva de abordare, munca avocatului in dosar a fost minimalizata câta vreme se face referire doar la ,, gradul de complexitate al cauzei". Esențial de reținut este faptul ca munca unui avocat recompensat cu plata unui onorariu, . natura celui dedus judecații, începe cu mult înainte de a sesiza instanța de judecata prin activități si diligente administrative care pregătesc demersul judiciar (consultații juridice, informare notariala, informare privind medierea, documentare, adrese la instituții etc).
Si in cazul de fata aceste demersuri au fost făcute in favoarea reclamantului si ulterior reprezentarea acestuia in instanța s-a făcut prin prezentarea avocatului la fiecare termen de judecata, prin acțiune, cereri de probe, administrare de probe, obiective pentru expertiza, note de concluzii scrise si orale. Toate aceste activități nu sunt șablonate, fiecare speța având particularitatea ei iar in cazul de fata activitățile prestate de avocat justifica pe deplin onorariul achitat.
Este inechitabil raționamentul instanței si prin raportare la onorariul expertului care s-a materializat . teren si redactarea unui raport de expertiza pentru care s-a avizat un decont de 1560 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar a constatat că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 137/20.01.2015, Judecătoria V. a admis cererea formulată de B. C. în contradictoriu cu pârâții B. C. și B. M. și a dispus dezbaterea succesorală și ieșirea din indiviziune de pe urma defuncților B. M. și B. P.. Valoarea masei succesorale s-a ridicat la suma de 7191 lei.
Instanța de fond a dispus reducerea onorariului apărătorului ales al reclamantului raportat la valoarea masei succesorale.
Însă nu s-a avut în vedere munca depusă de avocat în cursul procesului care a presupus participarea la administrarea probelor, formularea de obiective, prezența în sala de judecată la fiecare termen.
De asemenea, pârâții puteau evita promovarea unui proces de către reclamant dacă ar fi ajuns la o înțelegere și ar fi rezolvat litigiul pe cale amiabilă, evitând suportarea cheltuielilor cele presupune un proces.
Față de cele arătate, de dispozițiile art. 480 al. 2 c. proc. Civ., instanța va admite apelul și va schimba în parte hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de B. C. împotriva sentinței civile nr. 137/20.01.2015 a Judecătoriei V. pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Obligă pârâții B. C. și B. M. la plata, în solidar, către reclamantul B. C. a sumei de 1844 lei, cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iunie 2015.
Președinte, D. M. M. | Judecător, A. I. Z. | |
Grefier, A.-R. V. |
A.V. 16 Iunie 2015
Red. D.M.M.
Tehnored. D.M.M./A.V.
2 ex./23.06.2015
Comunicat 3 ex./23.06.2015
Judecătoria V. – judecător O. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 763/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 710/2015. Tribunalul... → |
|---|
