Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 827/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 827/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 8030/333/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 827/A/2015
Ședința publică de la 18 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.
Judecător I.-M. P.
Grefier E. G.
Pe rol se află pronunțarea cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă R. V., domiciliată în ., jud. V., în contradictoriu cu intimatul - pârât C. V., domiciliată în ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 538 pronunțată la data de 26.02.2015 de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect ordonanță președințială - reintegrare în locuință.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier arătându-se că procedura este legal îndeplinită; în data de 18.06.2015 apelanta, respectiv intimatul au depus concluzii.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 13 iunie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.06.2015, când s-a dat soluția de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 538 din 26.02.2015 Judecătoria V. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. V..
A respins acțiunea civilă formulată de reclamanta R. V., împotriva pârâtului C. V., ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A obligat reclamanta să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în valoare de 400 lei.
Cheltuielile avansate de stat cu titlu de ajutor public judiciar pentru reclamantă, reprezentând onorariul av. O. R. în sumă de 200 lei, rămân în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Din susținerile părților rezultă că acestea au locuit în imobilul situat în ., jud. V., proprietatea mamei pârâtului. Acest aspect rezultă și din adeverința nr. 4160/2014 emisă de Primăria .. Prin adeverința menționată anterior se arată că pârâtul locuiește cu mama sa și nu deține bunuri imobile.
Calitatea procesuală, condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
Calitatea procesuală semnifică și titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere, context în care reclamanta, cu actele existente la dosarul cauzei, nu a făcut dovada calității pârâtului de proprietar al imobilului în care se solicită reintegrarea sa. Prin admiterea acțiunii în reintegrare în imobilul proprietatea mamei pârâtului s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al acesteia în condițiile în care ea nu figurează ca parte în proces.
Având în vedere aceste considerente, reținând că reclamanta nu a făcut dovada unui titlu locativ pentru imobilul în care solicită reintegrarea și nici dovada calității de proprietar a pârâtului, sau a altei calități în temeiul căreia acesta să poată dispune de imobil, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului și, în consecință, a respins acțiunea ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 19 din O.U.G nr. 51/2008privind ajutorul public judiciar cheltuielile avansat de stat cu titlu de ajutor public judiciar au rămas în sarcina statului.
În temeiul art. 453 NCPC a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârât, întrucât aceasta a pierdut procesul.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a formulat apel reclamanta R. V., criticând-o sub aspectul legalității și temeiniciei.
A arătat apelanta reclamantă că a fost alungată împreună cu cei 5 copii minori din imobilul construit împreună cu pârâtul, în perioada conviețuirii, pe terenul rămas moștenire de la tatăl său. A menționat apelanta faptul că terenul pe care se află edificat imobilul este proprietatea sa și a intimatului pârât și în nici un caz a mamei pârâtului, așa cum acesta pretinde.
A apreciat apelanta că instanța de fond nu a analizat situația.
A solicitat apelanta admiterea apelului, anularea hotărârii instanței de fond și rejudecarea cauzei pe fond.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control judiciar constată că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
În faza procesuală a apelului au fost administrate probe din care rezultă că intimatul, în calitate de moștenitor al defunctului C. N., are un drept de proprietate în indiviziune asupra imobilului situat în ., jud. V., imobil din care i-a îndepărtat pe apelantă și pe cei trei minori rezultați din relația de concubinaj avută cu apelanta.
De altfel, chiar și în ipoteza în care acesta nu ar fi avut un drept de proprietate asupra imobilului, cei trei minori au dreptul la un domiciliu, care este acela al părinților, potrivit dispozițiilor art. 92 din codul civil.
O condiție ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Această obligație își are temeiul în art. 194 C. Proc.Civ iar în ceea ce îl privește pe pârât se impune a se verifica dacă el este obligat în acel raport.
Având în vedere cele reținute anterior, instanța va constata că excepția invocată este neîntemeiată, pârâtul având un drept de proprietate în indiviziune asupra imobilului situat în ., jud. V..
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 480 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanța va admite apelul, urmând să anuleze hotărârea instanței de fond și să rețină cauza pentru evocarea fondului.
Pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 996 C.P.C., instanța va dispune efectuarea unei anchete sociale la domiciliul în fapt al reclamantei și la domiciliul pârâtului din care să rezulte în concret condițiile de trai de la cele două locuințe(câte camere, dacă sunt sau nu utilate, mobilate, etc. ), situația materială a părinților și a familiei extinse.
De asemenea, se va emite o adresă către Primăria comunei Ivănești prin care se va solicita ca aceasta să comunice dacă în curtea locuinței numitei C. E. sunt două imobile, o casă bătrânească și o locuință nouă. În cazul în care există și o construcție nouă să comunice cui aparține aceasta cât și terenul pe care este construită.
Prin citație, se va pune în vedere pârâtului – intimat C. V. să depună la dosar autorizația de construcție a imobilului casă de locuit și titlul de proprietate pentru terenul aferent.
Pentru evocarea fondului și prezentarea relațiilor solicitate se va fixa termen la data de 29.06.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta R. V. împotriva sentinței civile nr. 538/26.02.2015 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, pe care o anulează.
Reține cauza pentru evocarea fondului.
Fixează termen de judecată la data de 29.06.2015, ora 09:00.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2015.
Președinte, C. A. | Judecător, I.-M. P. | |
Grefier, E. G. |
Red. C.A.
Tehnored. E.G.
4 ex./19.06.2015
Judecător fond M. E. D.
..06.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 860/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
