Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 610/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 610/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 610/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 610/A/2015
Ședința publică de la 13 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător A. A.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului civil Minori și familie formulat de apelantul D. M. domiciliat în ., jud.V. în contradictoriu cu intimat D. Savița domiciliată în ., jud.Vaslu, împotriva sentinței civile nr. 2070 din 17.09.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Obiectul cauzei-partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 05 mai 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13 mai 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2070 din 17.09.2014, Judecătoria Bârlad a admis în parte acțiunea principală lichidarea comunității de bunuri dobândite în timpul căsătoriei formulată de reclamanta D. Savița, în contradictoriu cu pârâtul D. M..
A admis în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâtul reclamant D. M. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D. Savița.
A stabilit că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 85 % pentru reclamanta pârâtă D. Savița și 15% pentru pârâtul reclamant D. M., bunul imobil, cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte, Corp A casă de locuit, Corp B Magazie, Corp C Magazie cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat, imobil situat în ., așa cum a fost identificat de expertul constructor ing.S. I. în anexele la raportul de expertiză, raport ce face parte din prezenta hotărâre, valoare_ lei, precum și următoarele bunurile mobile: un televizor color L.G. - 500 lei; 2 butelii de aragaz - 200 lei; 2 buc.de material, prelată de 2 m. fiecare - 80 lei, bunuri în valoare totală de_ lei.
A stabilit că, reclamantei pârâte D. Savița, i se cuvine cota valorică de_ lei și pârâtului reclamant D. M., cota valorică de 6012 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune.
A atribuit direct în proprietate reclamantei pârâte D. Savița, bunul imobil, cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat, imobil situat în ., jud.V., identificat de expertul constructor ing.S. I. în anexele la raportul de expertiză, raport ce face parte din prezenta hotărâre, valoare_ lei.
A atribuit direct în proprietate pârâtului reclamant D. M., următoarele bunurile mobile: un televizor color L.G. - 500 lei, 2 butelii de aragaz - 200 lei, 2 buc.de material, prelată de 2 m. fiecare - 80 lei, bunuri în valoare totală de 780 lei.
A obligat reclamanta pârâtă D. Savița să plătească pârâtului reclamant D. M. suma de 5232 lei cu titlu de sultă, în termen de șase luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
A compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligă pârâtul reclamant D. M. să plătească reclamantei pârâte D. Savița suma de 365,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A constatat că reclamanta pârâtă D. Savița a achitat suma de 1310 lei reprezentând taxă de timbru, sumă pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: în ce privește bunurile dobândite de în timpul căsătoriei, părțile s-au căsătorit la data de 9 februarie 2002, căsătorie desfăcută prin sentința civilă nr.1527 pronunțată la data de 19 iunie 2013 de Judecătoria Bârlad, prin acordul soților.
În perioada 2002-2008, părțile au conviețuit în localitatea natală a pârâtului, ., jud.V., însă reclamanta pârâtă nu a solicitat partajarea bunurilor dobândite în acea perioadă, a solicitat numai partajarea bunul imobil, casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte și suprafața de teren aferentă de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat 2010 m.p., imobil situat în ., bun imobil dobândit în forma inițială prin contractul de vânzare cumpărare imobiliară autentificat sub nr.716 din 18 iunie 2007 la Biroul Notarului Public G. D., cu veniturile ei proprii obținute din închirierea unui apartament în V., dar și cu ajutorul financiar al părinților, la care pârâtul are o contribuție onorifică de 1% întrucât și lucrările de îmbunătățire ulterioară și refacerea imobilului, așa cum arată în prezent, au fost realizate prin contribuție proprie.
Pârâtul reclamant a solicitat, pe cale reconvențională includerea în masa comună de împărțit și a următoarelor bunuri mobile: un televizor color LG, 6 bidoane de plastic de 60 litri fiecare, 5 bidoane de plastic de 20 l fiecare, 5 prelate de camion, două butelii de aragaz, o sobă de teracotă edificată în una din camerele imobilului, o dormeză, o carpetă de perete și 5 pături, două butoaie din tablă a câte 200 l fiecare din care reclamanta a recunoscut ca făcând parte un televizor color LG, 3 bidoane de plastic de 60 litri fiecare, 2 butelii de aragaz, 2 buc.de material de 2 m. fiecare.
Prin răspunsul la interogatoriu, întrebarea nr.2, pârâtul reclamant a recunoscut că imobilul a cărui partajare se solicită a fost cumpărat cu banii strânși de reclamanta-pârâtă, însă a susținut că și pensia lui în sumă de 700 lei era în mâinile ei.
Prin răspunsul la întrebarea nr.7, a recunoscut și faptul că reclamanta pârâtă i-a spus că tatăl ei a lichidat un cont la CEC în sumă de 4134 lei, în luna iulie 2007, iar banii i-a pus pe numele ei tot la CEC, prin răspunsul la întrebarea nr.8, că imobilul cumpărat a fost îmbunătățit, extins, prin răspunsul la întrebarea nr.11 a susțint că lucrările de transformare a grajdului în două camere locuibile și un hol, construirea unei bucătării de vară, au fost făcute împreună, prin răspunsul la întrebarea nr.12, că bucătăria de vară a fost acoperită de el și a construit singur un coșer, prin răspunsul la întrebarea nr.13, că au încărcat pereții cu lut interior și ciment, împreună, a încărcat cu lut podeaua, mai mult el decât ea, că el a montat dușumele, bagdadia, schimbat stolerie, că el împreună cu P. C., a montat căpriori, că soclul și terasa din partea de Nord au fost făcute de un meseriaș la fel tavanele de la întreg imobilul din PVC, că după plecarea lui în Oltenia, s-a montat la bucătărie ușa și geamuri de termopan, prin răspunsul la întrebarea nr.14, că lucrările s-au făcut până la data de 20 iulie 2011, moment în care s-au separat financiar și el a plecat în Oltenia.
Martorii audiați pentru reclamanta pârâtă, D. I., depoziție fila 187 dosar, vol.I și F. R., depoziție fila 216 dosar, vol.I au confirmat efectuarea lucrărilor după cumpărarea imobilului, cu precizarea din partea martorului D. I. că a fost plătit de reclamanta pârâtă cu care s-a și înțeles pentru efectuarea lucrării, că atât reclamanta pârâtă cât și pârâtul reclamant l-au ajutat, la prima lucrare, ce a fost în luna iunie 2010, atunci când a turnat soclu, terasă, renovat beci, iar la a doua lucrare, în luna august 2010, a fost ajutat de pârâtul reclamant la învelit bucătăria, două camere cu azbest, că în anul 2009 a mai făcut o terasă singur la solicitarea reclamantei pârâte, că a aflat de la pârâtul reclamant că soția lui are în V. un apartament închiriat, iar din partea martorei F. R., depoziție fila 216, dosar, vol.1, că imobilul a fost cumpărat cu suma de 80 milioane lei vechi, cu ajutorul părinților reclamantei pârâte, că pârâtul reclamant i-a spus că el trebuie plătit pentru munca în gospodărie, că acesta pleca frecvent în Oltenia unde avea de desfășurat munci agricole, dar și proces cu frații lui și rămânea perioade lungi de timp, că pârâtul reclamant a ajutat-o pe reclamanta pârâtă cu muncă fizică la efectuarea lucrărilor, că majoritatea lucrărilor la casă au fost făcute cu oameni plătiți de reclamanta pârâtă, că părțile gospodăreau fiecare pensia lui, că pârâtul reclamant era un om harnic și pentru că o ajuta pe reclamanta pârâtă, ea era cea care îl întreținea.
În ce privește martorii propuși de pârâtul reclamant, P. C., depoziție fila 217, dosar, vol.1, a susținut că el a învelit imobilul din Rânzești cu tablă la solicitarea reclamantei pârâte, că la lucrare a fost ajutat și de pârâtul reclamant, însă era prezentă și reclamanta pârâtă care le făcea de mâncare, în timp ce C. I., depoziție fila 220 dosar, vol.1, a susținut că banii pentru cumpărarea casei, provin din sumele încasate de reclamanta pârâtă din închirierea apartamentului din V. și de la părinții acesteia, că și pârâtul reclamant ajuta la efectuarea lucrărilor, însă soția acestuia plătea oamenii, că pârâtul reclamant pleca în Oltenia, unde stătea din iulie-august, până în noiembrie-decembrie, reclamanta pârâtă fiind cea care tocmea și plătea oamenii, că reclamanta pârâtă a fost operată de hernie de disc, însă după operație a continuat să muncească așa cum putea.
Coroborând aceste susțineri cu răspunsurile la interogatoriu ale pârâtului reclamant, cu situația de fapt ce rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în legătură cu cumpărarea imobilului și chiriile încasate de reclamanta pârâtă de la imobilul pe care îl deține în V., instanța a ajuns la concluzia că părțile sunt oameni harnici, însă investiția pentru cumpărarea imobilului a cărui partajare se solicită a făcut-o reclamanta pârâtă, cu banii ei dar și cu ajutorul financiar al părinților, tot ea fiind cea care a plătit și lucrările ulterioare întrucât pârâtul reclamant folosea pensia în interes propriu și se deplasa în Oltenia unde rămânea perioade lungi din an, că pârâtul reclamant nu a dovedit că din sumele de bani încasate cu titlu de pensie s-ar fi cumpărat imobilul, mai mult decât atât a și recunoscut prin interogatoriu că a făcut și lucrări la imobilul din Oltenia, însă nu echivalează cu cele făcute la imobilul din Rânzești, nici cu 10%, că a vândut singur un autoturism ARO, fără să-i dea reclamantei pârâte vreun ban.
În ce privește cota de contribuție, s-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 357 din Legea nr. 287/2009, potrivit cărora:
” (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor. (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune.
Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Prin art. 66 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, s-a prevăzut că: „(1) Dispozițiile art. 669 - 686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după . Codului civil. (2) De asemenea, dispozițiile art. 669 - 686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . Codului civil. „
Reclamanta pârâtă a solicitat partajarea în cotă de 99% pentru ea și 1% pentru pârâtul reclamant, iar pârâtul reclamant a susținut că părțile au o contribuție egală.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut prin încheierea de admitere în principiu că pârâtul reclamant are o contribuție de 15 % la dobândirea bunurilor comune, constând în munca fizică pe care a efectuat-o la imobilul cumpărat cu efortul financiar al reclamantei pârâte, îmbunătățit și transformat tot cu efortul financiar al acesteia, ca o compensare a efortului fizic făcut de el, confirmat de toți martorii audiați în cauză, iar pentru reclamanta pârâtă o cotă de 85% la dobândirea bunurilor comune.
În ce privește cererea reconvențională precizată, aceasta a fost admisă de asemenea în parte, cu privire la bunurile comune recunoscute de reclamanta pârâtă, ca făcând parte din masa comună de împărțit, respectiv: televizor color LG, 2 butelii de aragaz, 2 buc.de material de 2 m. fiecare, întrucât pârâtul reclamant nu a făcut dovada existenței celorlalte bunuri, iar referitor la bidoanele de plastic, dormeza, reclamanta pârâtă a susținut că sunt bunuri proprii ale pârâtului reclamant și este de acord să i le restituie.
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu din data de 19 martie 2014,în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică în construcții, expert S. I., având ca obiective: evaluarea casei și terenului menționat în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.716 din 18 iunie 2007 la BNP G. D., în stadiul actual întrucât imobilul a fost renovat și îmbunătățit.
Prin expertiza efectuată, a fost stabilită valoarea bunului imobil, cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte, Corp A casă de locuit, Corp B Magazie, Corp C Magazie cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat, imobil situat în ., jud.V., la suma de_ lei, expertiză la care părțile nu au formulat obiecțiuni, bun imobil ce urmează a fi inclus în masa comună a bunurilor dobândite de părți în timpul căsătoriei, alături de bunurile mobile: un televizor color L.G. - 500 lei, 2 butelii de aragaz - 200 lei, 2 buc.de material, prelată de 2 m. fiecare - 80 lei, bunuri în valoare totală de 780 lei, bunuri menționate și în încheierea de admitere în principiu, bunuri în valoare totală de_ lei, instanța urmând să admită în baza textelor de lege sus invocate în parte acțiunea principală lichidarea comunității de bunuri dobândite în timpul căsătoriei formulată de reclamanta D. Savița în contradictoriu cu pârâtul D. M. și în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâtul reclamant D. M. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D. Savița, să stabilească că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 85 % pentru reclamanta pârâtă D. Savița și 15% pentru pârâtul reclamant D. M., bunul imobil, cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte, Corp A casă de locuit, Corp B Magazie, Corp C Magazie cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat, imobil situat în ., așa cum a fost identificat de expertul constructor ing.S. I. în anexele la raportul de expertiză, raport ce face parte din prezenta hotărâre, valoare_ lei, precum și următoarele bunurile mobile: un televizor color L.G.,500 lei; 2 butelii de aragaz, 200 lei; 2 buc.de material, prelată de 2 m. fiecare, 80 lei, bunuri în valoare totală de_ lei.
Exprimate valoric, reclamantei pârâte D. Savița i se cuvine cota valorică de_ lei și pârâtului reclamant D. M. cota valorică de 6012 lei.
La termenul de judecată din data de 10 septembrie 2014, reclamanta pârâtă a solicitat ca ei să-i fie atribuit direct în proprietate bunul imobil, iar pârâtului bunurile mobile.
Ca urmare, potrivit art. 989 din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), se va atribui direct în proprietate reclamantei pârâte D. Savița, bunul imobil, cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte, cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p.real măsurat, imobil situat în ., jud.V., identificat de expertul constructor ing.S. I. în anexele la raportul de expertiză, raport ce face parte din prezenta hotărâre, valoare_ lei, iar pârâtului reclamant D. M., următoarele bunurile mobile: un televizor color L.G. - 500 lei, 2 butelii de aragaz - 200 lei, 2 buc.de material, prelată de 2 m. fiecare - 80 lei, bunuri în valoare totală de 780 lei.
Pentru constituirea și atribuirea loturilor, au fost avute în vedere prevederile art. 987 din Codul de procedură civilă, respectiv: opțiunea reclamantei pârâte, domiciliul părților, cota de contribuție, faptul că reclamanta pârâtă are posesia imobilului.
Potrivit art. 676 alin.2 lit. a din Codul civil, pentru compensarea loturilor reclamanta-pârâtă va fi obligată să plătească reclamantului pârât sultă, cu stabilirea termenului de plată conform art.989 Cod proc.civilă.
Reclamanta pârâtă a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 5185 lei, din care: 400 lei taxă judiciară de timbru fila 6, vol I; a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei de timbru în sumă de 1310 lei, sumă achitată ulterior prin chitanța aflată la fila 80, vol II, dosar; 255 lei, taxă judiciară de timbru, fila 38, vol.II; ind.exp.construcții, fila 40, vol.II, 1200 lei; 2000 lei, onorariu avocat, filele 82-83, vol.II, demersuri la OCPI V., 20 lei, fila 81, vol.II.
Pârâtul –reclamant D. M. a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 485 lei, respectiv: 25 lei taxă judiciară de timbru, fila 121, vol.I; 60 lei taxă judiciară de timbru, fila 133, vol.I; 400 lei, onorariu avocat, redactare întâmpinare și cerere reconvențională, fila 71, ,vol.1.
Întrucât cheltuielile de judecată se impun a fi suportate de părți raportat cotei de contribuție, respectiv 85 % pentru reclamanta pârâtă și 15% pentru pârâtul reclamant, în cauză fiind efectuate cheltuieli de judecată pentru cererea principală și reconvențională în sumă totală de 5670 lei, astfel că, pentru reclamanta pârâtă cheltuielile de judecată datorate sunt în sumă de 4819,5 lei, aceasta achitând suma de 5165 lei, iar pentru pârâtul reclamant în sumă de 850,5 lei, acesta achitând suma de 485 lei, după compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți, pârâtul reclamant a fost obligat la plata diferenței, în baza disp.art.453 alin.2 Cod proc. civilă.
De precizat că suma de 1310 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru pentru care reclamanta pârâtă a beneficiat de ajutor public judiciar, a fost achitată cu chitanța din 10 septembrie 2014, cererea principală și reconvențională fiind legal timbrate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Instanța de fond in mod eronat si cu o interpretare greșita a probelor ce au fost încuviințate si administrate nu a cuprins in I.A.P. toate bunurile ce au fost edificate de către mine împreună cu intimaia-reclamanta, dar in același timp a stabilit o cota de contribuție in favoarea mea, mai mult decât derizorie de 15% din totalul bunurilor de împărțit, în contradicție crasa cu probele ce au fost administrate, din care a rezultat fără nici un dubiu ca eu am avut aceiași contribuție la edificarea tuturor bunurilor ce au format masa bunurilor de împărțit;
În acest sens instanța de fond nu a cuprins in I.A.P.,un patul din țevi metalice, închis cu plasa de sarma si acoperit cu placi de azbociment, care se găsește edificat de ei pe terenul unde este edificata si casa de locuit, construcție ce a fost edificata numai de către mine si de către intimata;
Pentru a concluziona astfel, instanța de fond a nesocotit ca eu împreună cu intimata-reclamanta, după ce a locuit o foarte mare perioada la domiciliul din județul V. si după ce împreună a hotărât sa vândă tot ce aveau în aceasta locație, toate bunurile mobile, (animale, utilaje, etc.), a hotărât sa cumpere terenul si construcțiile vechi edificate pe acesta in locația unde ne-am stabilit domiciliul, unde am folosit toate celelalte venituri agonisite de către noi, prin vânzarea celor menționate, prin economisirea primilor, a veniturilor anterioare și a tuturor surselor financiare ce ei le-au avut împreună din momentul căsătoriei sale și ei împreună au edificat toate bunurile ce au fost cuprinse în masa bunurilor de împărțit în cote aproximativ egale si nicidecum cum au fost menționate în I.A.P., unde s-a reținut o cota nereala de 15 % in favoarea sa,
Este adevărată împrejurarea ca intimata-reclamanta a fost ajutata si de tatăl acesteia, clar in cuantumul arătat si recunoscut de mine la prima instanța, dar in același timp, onorata instanța de fond a nesocotit totalmente, ca el personal a făcut mai toate lucrările de edificare a multor bunuri si anume, a cumpărat toate materialele, în doua rânduri, în timp ce fosta soție era la spital, este adevărat cu banii lor, a făcut instalația electrica, ajutat de un alt meseriaș la tot imobilul, a tencuit împreună cu intimata toata construcția la interior si exterior, tot împreună cu aceasta a făcut izolația la imobilul casa de locuit, el personal a făcut peste 1000 de bolțari (chirpici ) cu un vecin, el personal a zidit efectiv doua camere la acest imobil, a lucrat efectiv la toată construcția în calitate de meseriaș si a fost ajutat de un alt meseriaș mai în vârsta, care a fost plătit de el personal din banii lor, el personal a edificat tavanele la toata construcția, scheletul din lemn, acoperirea cu pământ în pod, magazia din acea locație a fost de el exclusiv renovata si anume a reparat tencuielile, a schimbat acoperișul din stuf, cu placi de azbociment, am montat ușile ajutat de un vecin, el singur a făcut toate săpăturile pentru aducțiunea cu apa la tot imobilul lor casa de locuit si anexe ;
În același timp instanța de fond a nesocotit și nu a luat in considerare ca totalitatea veniturilor părților, de pana la începerea edificării gospodăriei din satul Ranzesti, ., au fost incorporate în aceste imobile, împrejurarea ca ei au fost în relații foarte bune, ca în comun a avut toate veniturile lor, ca intimata-reclamanta folosea prin buna înțelegere cu el toate veniturile lor, avea acces la cardurile unde aveau toti banii lor, că împreună si cu buna înțelegere au edificat tot ce se găsește în locația menționata, după ce au convenit să vândă totul de la domiciliul din . ca în toată perioada edificării gospodăriei din . fost în relații foarte bune;
Pentru toate aceste considerente si pe baza probelor a solicitat admiterea apelul și pe cale de consecința să se modifice sentința instanței de fond menționata si încheierea de admitere în principiu, prin modificarea în principal a cotei de contribuție, care după așa cum a menționat este mai mult decât derizorie .
In dovedirea celor menționate, a înțeles sa se folosească de proba cu cei trei martori pe care i-a nominalizat la instanța de fond si care din motive de aceasta cunoscute, nu au fost audiați, de proba cu un martor si anume M. G. F., domiciliat in comuna Stroiesti, . și de proba cu înscrisuri .
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică.
Instanța de fond a interpretat corect toate probele administrate in cauza,a ținut cont de înscrisurile depuse la Dosar,de declarațiile martorilor audiați si de răspunsurile paratului la interogator.
In încheierea de admitere in principiu, au fost cuprinse toate bunurile dobândite in timpul căsătoriei părților, ce au fost dovedite cu probele administrate în cauza.
Faptul ca în încheierea de admitere in principiu nu a fost inclus un patul din țevi metalice închis cu plasa de sarma si acoperit cu placi de azbociment nu este o greșeala si nici o omisiune a instanței de fond. Existenta unei asemenea lucrări nu a fost dovedita cu nici o proba administrata in cauza.
Paratul formulează aceasta cerere direct prin cererea de apel ceea ce este inadmisibil.
Prin întimpinarea si cererea reconvenționala formulata, pârâtul achiesează la compunerea masei partajabile așa cum a descris-o reclamanta în și în acțiune fără a specifica ca ar exista in plus alte construcții si anexe gospodărești. De altfel, aceasta lucrare este inexistenta, motiv pentru care in mod corect nu a fost inclusa in masa de împărțit.
In ceea ce privește cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune, aceasta a fost in mod corect stabilită de instanța de fond la 85% pentru reclamantă si 15% pentru parat. La aprecierea acesteia s-a ținut cont de faptul ca prețul de 8000 lei cu care a fost achiziționat imobilul din litigiu a provenit in totalitate din veniturile proprii ale reclamantei, respectiv din închirierea apartamentului proprietatea sa exclusiva,situat in V.,si dobândit înainte de căsătoria cu paratul,si din ajutoarele financiare primite de la părinții săi.
La dosar au fost depuse înscrisuri ce atesta ca îi închiria acest apartament încă din anul 2004, iar chiria îi era trimisă prin mandat poștal la început, iar ulterior virata direct in cont, prin depuneri bancare la CEC, unde îi primea și pensia.
La aceste venituri proprii s-au adăugat sumele de bani pe care subsemnata le-am primit in mod necondiționat de la tatăl său Daranga A..
Astfel, la data de 2.07.2007 acesta și-a lichidat un cont in suma de 4134 lei pe care îl avea la CEC Bank V.,iar la aceeași data, ea a depus în urma primirii acestei sume de bani, de la acesta 4113 lei la aceeași unitate bancara.
Acești bani au fost folosiți la achiziționarea materialelor de construcții necesare îmbunătățirii si reconstituirii imobilului dar si plata oamenilor si a meseriașilor pe care i-au avut la munca.
In acest sens instanța de fond a avut in vedere răspunsurile la interogator ale paratului, la întrebarea nr. 6 si 7, Adresa nr. 1325 din 21-01-2014 a CEC Bank V., Adresa nr. 1326 din 21-01-2014 a CEC Bank V.,cat si extrasele de cont depuse la filele 144-184 ale dosarului, ce pun in evidenta sursa banilor, data dobândirii si beneficiarul lor.
Din declarațiile martorilor F. R., C. I., D. I.,a rezultat faptul ca lucrările de îmbunătățiri la imobil au fost făcute cu meseriași plătiți de reclamantă, ea fiind aceea care supraveghea efectuarea lucrărilor, se împăca pentru plata meseriașilor, făcea mâncarea acestora și se implica in tot ce era nevoie, muncind alături de aceștia.
Totodată, din aceleași declarații a rezultat că părțile, nu gospodăresc împreună, fiind cu pensiile separate, iar paratul era mai mult plecat în Oltenia, unde stătea perioade de cate 4-5 luni, reclamanta a rămânând singura să se ocupe de gospodărie și de toate lucrările în derulare la imobilul din litigiu.
Mai mult, din răspunsurile paratului la interogator cât ăi din declarațiile martorilor, a rezultat ca paratul își investea tot câștigul sau in imobilul din satul D., ., pentru îmbunătățirea, dotarea si întreținerea acestuia. In perioada 2007-2011,paratul a fost nevoit sa plătească fraților săi, sume importante de bani cu titlu de „sulte" ca urmare a ieșirii din indiviziune si atribuirii in natura in lotul sau a imobilului respectiv.
Susținerea paratului ca s-ar fi înțeles sa vindă imobilul din satul D., ., este neadevărata. Din nou, este o afirmație făcuta pentru prima data de când se judecau.
Dimpotrivă, încă din anul 2007 relațiile dintre noi erau foarte tensionate. Paratul era o persoana agresiva, cicălitoare, și din acest motiv, am hotărât ca fiecare sa-si urmeze propriul drum.
Înțelegerea dintre ei a fost ca paratul sa rămână cu ce a dobândit si a făurit in satul D., ., iar ea cu ce-și va cumpăra din propriile venituri si cu ajutor de la părinții săi, în satul său natal.
La dobândirea și îmbunătățirea imobilului din litigiu, nu au fost folosite sume de bani ce ar fi aparținut paratului înainte de căsătoria lor sau care le-ar fi dobândit in timpul acesteia. Ei nu economiseau bani împreuna. De altfel paratul nu a împărțit cu ea nici banii obținuți din vânzarea autoturismului ARO, care era bun comun, cum oare ar fi împărțit cu ea veniturile din partea sa, la care nu a avut acces.
Prin hotărârea pronunțata, instanța de fond a stabilit in mod corect ca paratul are o cota de 15% la dobândirea bunurilor comune, concretizata in munca fizica pe care acesta a depus-o la efectuarea unora din lucrările de îmbunătățiri efectuate la imobil.
Susținerile din motivele de apel făcute de parat, ca ar fi executat instalația electrica la imobil, ca ar fi executat tencuielile interioare, exterioare si izolația la imobil, ca ar fi făcut tavanele la camere, ar fi pus lutul in pod si s-ar fi implicat in reconstruirea magaziei si a săpăturilor pentru aducțiunea apei la întreg imobilul sunt simple afirmații nesusținute de nici o proba administrata in cauza.
Lucrările de îmbunătățiri menționate au fost făcute cu oameni plătiți de ea si de tatăl său. Magazia a fost lipita in totalitate de ea, contribuția paratului fiind doar la acoperiș, când l-a ajutat pe martorul D. I., pe care l-a plătit efectiv, sa execute aceasta lucrare. Săpăturile pentru aducțiunea apei potabile au fost făcute de C. I. si inca o persoana, ce au fost plătiți de tatăl său. Nu a avut nevoie de 1000 de bolțari de chirpici, ci doar de 600 de buc. In nici . au fost făcuți de parat, care nici nu știa ce semnificație are cuvântul „chirpic" sau „vălătuc",darămite sa-i cunoască tehnologia. Lutul pentru chirpici a fost carat de mine si de tatăl meu,iar bulumacii au fost făcuți de numita I. C., pe care a plătit-o de asemenea tot tatăl meu.
Tavanele, tencuielile interioare, exterioare, izolatia la imobil si lutul de pe pod, au fost făcute când paratul nici nu era in imobil, fiind plecat la imobilul sau din Oltenia, instalația electrica si toate celelalte lucrări au fost făcute de meseriași tocmiți de ea si plătiți tot de ea.
Faptul ca uneori, se întâmpla ca si paratul sa fie in imobil si sa mai ajute pe vreunul din ei cu materiale la mana nu justifica o cota de contribuție pentru acesta mai mare de 15%, cat a stabilit instanța de fond, in condițiile in care nu a contribuit cu nici un ban la efectuarea lucrărilor si nici la achiziționarea imobilului.
Prin apelul formulat, paratul plusează asupra lucrărilor la care a participat, in speranța ca va obține o cota de contribuție majorata.
Aceasta atitudine trebuie apreciata insa prin prisma probelor administrate in cauza, ce dovedesc ca situația de fapt invocata de subsemnata si reținuta de instanța de fond este una reala.
In ce privesc probele solicitate de parat, se opune la administrarea acestora. La fondul cauzei, paratului i s-a încălcat dreptul la apărare, i s-au încuviințat audierea a 2 martori, la fel ca si reclamantei existând un echilibru de probe in acest sens.
Paratul nu aduce argumente noi prin apelul formulat.
De la început si-a propus probe cu care dorea sa-si dovedească cota de contribuție de 50% pe care a exprimat-o si în întimpinare. Cum nu a fost decăzut din probele încuviințate si instanța i-a audiat martorii pe care i-a propus a apreciat ca probatoriul in prezenta cauza este unul amplu complet, motiv pentru care s-a opus la proba cu audierea de martori.
In subsidiar, a solicitat pentru echilibru de probe ,in apărare audierea următoarelor persoane C. I., ., jud. V. si C. I., ., jud. V..
In privința înscrisurilor, a apreciat ca și aceasta proba trebuie respinsa in condițiile in care nu au fost depuse odată cu apelul declarat si in conținutul sau nu se face vorbire despre semnificația acestora.
A solicitat respingerea apelului si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In drept a invocat disp. art 205/c pr. civila.
Probe: - martorii deja - indicați numai la nevoie, înscrisuri certificat medico-legal nr. 162 din 7-12-2007 din care rezulta ca a fost agresata de parat si încă de pe atunci relațiile dintre ei erau tensionate.
Analizând actele si lucrările dosarului, hotărârea apelata,prin prisma motivelor de apel si a dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul retine următoarele:
Criticile aduse hotărârii instanței de fond in legătura cu stabilirea cotelor de contribuție ale celor doi soți la dobândirea bunurilor comune sunt întemeiate.
Astfel, Tribunalul apreciază ca reclamanta-intimata a avut o contribuție de 70 % la dobândirea bunurilor comune, iar paratul-apelant de 30%.
Din depozițiile martorilor audiați D. I., F. R. si P. C. și C. I. rezulta ca ambii soți au contribuit la achitarea prețului plătit pentru cumpărarea imobilului. Astfel, nu numai reclamanta a economisit banii obținuți din încasarea chiriei de la o locuința personala, dar si apelantul avusese un tractor si un camion pe care le vânduse, iar prețul obținut l-a depus . depozit la CEC.
Pe de alta parte, rezulta din copia cartii de munca depusa la dosar ca apelantul a realizat venituri mult mai mari decât reclamanta si chiar daca paratul locuia perioade de timp si in județul V., acesta se implica atat fizic cat material la efectuarea lucrărilor de reparații si modernizare a imobilului cumpărat. Acest rezulta din toate depozițiile martorilor audiați.
Chiar daca intimata era cea care făcea plata către cei care executau lucrări de construcții la imobil, aceasta nu o îndreptățește la stabilirea unei cote majorate pentru ea la dobândirea bunurilor comune, deoarece plata se făcea cu sume de bani ce făceau parte din veniturile comune ale celor doi soți, neprezentând importanta cine făcea plata, ci doar proveniența sumelor cu care se făceau aceste plăti.
Tribunalul apreciază ca ambii soți s-au implicat din punct de vedere material si afectiv la achizitoarea tuturor bunurilor comune, inclusiv la efectuarea lucrărilor de consolidare si modernizarea imobilului casa de locuit. Ceea ce o îndreptățește pe intimata-reclamanta la acordarea unei cote majorate la dobândirea bunurilor comune este faptul ca . i-a dat acesteia mai multe sume de bani folosite achitarea prețului imobilului si pentru suportarea cheltuielilor de modernizare a imobilului precum si faptul ca c/v chiriilor încasate de reclamanta in perioada 2004-2007 au fost folosite in același scop. Dar, așa cum s-a arătat, se apreciază ca aceasta contribuție nu poate fi mai mare de 70% pentru reclamanta.
Cu privire la criticile formulate de apelant legate de neincluderea unor bunuri mobile in masa bunurilor comune, instanța apreciază ca sunt nefondate. Instanța de fond a reținut in mod corect in masa bunurilor comune doar acele bunuri a căror existenta a rezultat din probele administrate.
F. de cele arătate, Tribunalul apreciază ca apelul formulat este întemeiat, urmând sa fie admis.
In baza art. 480 Cod. pr.civ, Tribunalul va schimba sent. civ. nr. 2070/2014 a Judecătoriei Bârlad in sensul celor arătate in dispozitivul prezentei decizii.
Tribunalul va păstra dispozițiile din sentința care nu sunt contrare prezentei decizii.
In baza art.450 Cod. pr.civ. Tribunalul va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecata efectuate de apelanta in faza procesuala a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de D. M. împotriva sentinței civile nr.2070 din 17.09.2014 a judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă după cum urmează:
Stabilește că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 70 % pentru reclamanta pârâtă D. Savița și 30% pentru paratul reclamant D. M.. bunul imobil, "cuprinzând casă de locuit cu trei corpuri de construcție distincte, Corp A casă de locuit, Corp B Magazie, Corp C Magazie cu teren aferent în suprafață de 1920 m.p., conform actului de proprietate, 2010 m.p. real măsurat, imobil situat în ., așa cum a fost identificat de expertul constructor ing. S. I. în anexele la raportul de expertiză, raport ce face parte din prezenta hotărâre, valoare_ lei, precum și următoarele bunurile mobile: un televizor color L.G. -500 lei; 2 butelii de aragaz - 200 lei; 2 buc. de material, prelată de 2 m. fiecare -80 lei, bunuri în valoare totală de_ lei.
Stabilește că reclamantei pârâte D. Savița i se cuvine cota valorică de_ lei și pârâtului reclamant D. M. cota valorică de_ lei.
Păstrează dispozițiile din sentință cu privire la admiterea în parte a cererii reconvenționale formulate de pârâtul reclamant D. M. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă D. Savița, cu privire la dispunerea ieșirii din indiviziune, precum și la componența loturilor atribuite celor două părți.
Păstrează dispozițiile din sentință cu privire la constatarea faptului că reclamanta pârâtă D. Savița a achitat suma de 1310 lei reprezentând taxă de timbru, sumă pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar.
Obligă reclamanta pârâtă D. Savița să plătească pârâtului reclamant D. M. suma de_ lei cu titlu de sultă, în termen de șase luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligă pârâtul reclamant D. M. să plătească reclamantei pârâte D. Savița suma de 1210 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă intimata D. Savița să plătească apelantului Do ară M. suma de 1802 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în raza procesuală a apelului.
Definitivă
Pronunțată în ședința publică, azi, 13 Mai 2015.
Președinte, C. M. | Judecător, A. A. | |
Grefier, C. A. |
Red. AA/08.06.2015
Tehnored C.A. 10 iunie 2015
4 ex./
Judecător fond:D. E. J.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 338/2015. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 1166/2015. Tribunalul... → |
|---|
