Plângere contravenţională. Decizia nr. 1235/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1235/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 1235/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1235/A/2015
Ședința publică de la 14 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător O. A. C.
Grefier A. C.
--------------
Pe rol se află spre soluționare cererea de apel formulată de apelantul D. G. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA CNADR-CESTRIN, având ca obiect - plângere contravențională PV . 12 NR._ DIN 31.01.2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, legal citate, împrejurare față de care tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare.
La reluarea dosarului, la apelul nominal s-a constatat din nou lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează stadiul dosarului, respectiv că acesta se află la primul termen de judecată; apelul este declarat în termen, fiind motivat; se solicită ca judecarea cauzei să se facă în lipsă;
Președintele completului constată că părțile în litigiu nu au solicitat administrarea de alte probe în calea de atac, drept pentru care constată cauza în stare de judecată și reține dosarul spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 923/06.04.2015 a Judecătoriei Bârlad s-a respins ca nefondată plângerea petentului D. G. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 31.01.2012 emis de C.N.A.D.N.R. SA Centrul de Studii tehnice și Informatică –CESTRIN București.
Din actele dosarului instanța a reținut că plângerea este nefondată, arătând la data de 8.08.2011 pe raza mun. Bârlad a fost depistat autoturismul nr._ circulând fără a deține rovinietă valabilă.
A reținut prima instanță că petentul, ca proprietar al autoturismului are responsabilitatea plății rovinietei ca persoană înscrisă în cartea de identitate a autoturismului, iar susținerea acestuia în sensul că a înstrăinat autoturismul și deci nu răspunde de plata rovinietei nu a fost primită câtă vreme nu a efectuat formalitățile în vederea radierii mașinii de pe numele său și în baza de date a MAI- Direcția Regim Permise de conducere, așa cum prevăd dispozițiile Ordinului 1501/2006.
S-a mai constatat că în cauză nu a intervenit prescripția executării sancțiunii, având în vedere că din procesul-verbal încheiat la 10.02.2012, semnat de un martor a rezultat că la acea dată petentului i s-a comunicat, prin afișare, actul contestat în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 14 alin.1 din OG nr. 2/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul D. G.,arătând că în mod greșit instanța a apreciat că nu a intervenit prescripția executării sancțiunii, în condițiile în care nu rezultă din nici un document că i-a fost comunicat procesul verbal de constatare a contravenției în termen de 30 zile, apreciind că sancțiunea aplicată de organul constatator este prescrisă întrucât nu mi-a fost comunicată în termen de o lună.
A mai arătat că organul constatator i-a aplicat sancțiunea contravențională la data de 31.01.2012 (pentru faptul că nu ar fi deținut rovinietă valabilă), iar procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat la data de 12.11.2014 - adică după trecerea a 2 ani și 9 luni de la aplicarea sancțiunii. În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. l și art. 25 alin.2 din O.U.G. 2/2001, executarea sancțiunii contravenționale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În al doilea rând, a invocat apelantul în apel nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator. Procesului verbal de constatare a contravenției este nul motivat de lipsa semnăturii agentului constatator pe procesul verbal de constatare a contravenției în conformitate cu Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ in dosarul nr. 14/2014, prin care s-a stabilit că lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției.
În al treilea rând, apreciază apelantul că în mod greșit a reținut instanța că răspunde de plata rovinietei în condițiile în care a înstrăinat autoturismul cu actul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la 27.08.2011, a făcut dovada că a vândut autoturismul marca Volkswagen Golf cu număr_ numitului L. T. N. domiciliat în ., jud. V., iar la data de 31.01.2012, când a fost aplicată sancțiunea de 250 lei amendă contravențională de către agentul constatator, autoturismul înmatriculat sub nr._, nu mai era nici în proprietatea sa și nici în posesia sa.
În ceea ce privește obligația sa de a proceda la radierea vehiculului după înstrăinare, potrivit art. 11 alin.4 din OUG 195/2002 în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că obligația de a efectua formalitățile de transmitere a dreptului incumbă noului proprietar, iar nu celui ce a transmis dreptul de proprietate. Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesară existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține este exclusă răspunderea sa. Mai mult decât atât și din punct de vedere a elementelor constitutive ale contravenției îi lipsește elementul subiectiv, respectiv vinovăția în oricare dintre formele sale.
Așa după cum s-a pronunțat Curtea Constituțională prin mai multe Decizii (ex. Decizia 670/2009, Decizia 506/2010) nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției care este de esența acestuia.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de G. D., arătând că instanța de fond în mod corect a reținut faptul că procesul verbal a fost întocmit respectând condițiile de formă impuse de art. 16 din O.G. 2/2001 și că nu există vreo cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din O.G. 2/2001.
Apreciază că susținerile apelantului sunt nefondate, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula tară rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. În baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, petentul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.
A mai arătat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei S1EGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
Autovehiculul apelantului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu rovignete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovinieta.
În drept, a invocat intimata dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă. O.G. 15/2002. O.G. 2/2001.
Analizând sentința nr. 923/06.04.2015 a Judecătoriei Bârlad prin prisma motivelor de apel invocate și față de prevederile art. 477 C.proc.civ., Tribunalul constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
În fapt, apelantul a fost sancționat contravențional cu amendă de 250 lei prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 31.01.2012 emis de C.N.A.D.N.R. SA Centrul de Studii tehnice și Informatică –CESTRIN București, prin care s-a reținut că la data de 08.08.2011 pe raza mun. Bârlad a fost depistat autoturismul nr._ circulând fără a deține rovinietă valabilă. În drept, s-a menționat că fapta reținută în sarcina apelantului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei S1EGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, unde apelantul apare ca înregistrat ca proprietar al autoturismului cu nr. de înmatriculare_ .
Comunicarea procesului verbal s-a făcut prin afișare la adresa din Bârlad, ., ., ., conform procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare întocmit la date de 10.02.2012, aflat la fila 20 dosar Judecătoria Sectorului 6 București.
Prin sentința apelantă se observă că prima instanță nu a verificat legalitatea procesului verbal de contravenție contestat, limitându-se la analizarea criticilor privind netemeinicia acestui act administrativ și a incidenței prescripției executării sancțiunii amenzii.
Cu toate acestea, instanța de apel subliniază că verificarea legalității procesului verbal de contravenție reprezintă o etapă obligatorie premergătoare analizei temeiniciei actului de constatare și sancționare a contravenției. În aceste condiții, instanța are obligația de a verifica legalitate procesului verbal prin raportare la criticile formulate prin plângerea contravențională, dar și din oficiu, în măsura actul de constatare și sancționare au fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică, pentru care legiuitorul a prevăzut sancțiunea nulității absolute.
Or, în cauză prima instanță nu putea trece peste faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu nerespectarea cerințelor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, în sensul că lipsește semnătura olografă a agentului constatator.
Prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001 ale art. 17 și art. 4 din Legea nr. 455/2001, astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. 6/2015 a ÎCCJ pronunțată în interesul legii, prin care s-a stabilit, în esență, că semnătura olografă din procesul verbal de contravenție nu poate fi înlocuită cu semnătura electronică, în condițiile care procesul verbal a fost transmis pe suport de hârtie, întrucât există o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Pe de altă parte, deși este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
Totodată, Tribunalul reține că sentința nr. 923/2015 a Judecătoriei Bârlad este nelegală întrucât a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 517 alin. 4 C.proc.civ., respectiv cu ignorarea caracterului obligatoriu al interpretării dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 6/_ publicată în Monitorul Oficial nr. 199 la data de 25.03.2015.
În aceste condiții, instanța de apel constată că procesul verbal de contravenție . nr._/31.01.2012 nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci doar mențiunea existenței semnăturii electronice, astfel încât este afectat de nulitate absolută, criticile formulate de către apelant fiind întemeiate.
Față de aceste considerente, Tribunalul va admite apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 923/06.04.2015 a Judecătoriei Bârlad, care va fi schimbată în tot în sensul că va fi admisă plângerea contravențională și anulat procesul verbal de contravenție . nr._/31.01.2012, cu consecința exonerării petentului de plata amenzii contravenționale de 250 lei, precum și de plata contravalorii tarifului de despăgubire de 120,34 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul D. G. împotriva sentinței civile nr. 923/06.04.2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă în tot:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul D. G., CNP_, cu domiciliul în Bârlad, ., ., ., jud. V., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/31.01.2012 întocmit de intimată și exonerează petentul de plata amenzii contravenționale de 250 lei, precum și de plata contravalorii tarifului de despăgubire de 120,34 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2015.
Președinte, M. C. | Judecător, O. A. C. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. MC/11.11.2015
4 ex./.>
Judecător fond: M. R., Judecătoria Bârlad
| ← Succesiune. Decizia nr. 126/2015. Tribunalul VASLUI | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1272/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
