Plângere contravenţională. Decizia nr. 3/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 06-01-2015 în dosarul nr. 3/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 3/2015
Ședința publică de la 06 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător I. P.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului civil apelant C. M. cu domiciliul în V., .. 4, . Cabinet avocat M. M., jud. V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., împotriva sentinței civile nr. 1907 din 08.09.2014 pronunțată de Judecătoria V..
Obiectul - cauzei - plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, instanța, față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dosarul se află la primul termen de judecată; apel în termen-motivat, avocat M. M. a depus la dosar precizări prin care a arătă că nu răspunde în prezenta cauză întrucât nu are mandat de reprezentare a apelantului C. M., se solicită judecarea și în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, văzând și precizările depuse la dosar de către avocat M. M. prin care a arătat că nu răspunde în prezenta cauză întrucât nu are mandat de reprezentare a apelantului C. M., instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, lasă cauza în pronunțare, după care;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1907 din 08.09.2014, Judecătoria V. a respins plângerea contravențională formulată de petentul C. M., cu domiciliul în V., .. 4, . Cabinet avocat M. Mirebela, jud. V., în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în V., .. 1, județul V., ca fiind neîntemeiată.
A menținut procesul-verbal de contravenție ., nr._/20.03.2014.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 20.03.2014 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., petentul C. M. a fost sancționat contravențional cu 340 lei amendă și avertisment precum și 9 puncte de penalizare pentru săvârșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 108, alin.1, lit. b, pct. 2, art. 101, alin.1, pct. 18 și art. 108, alin. 1, lit. d pct. 4 din OUG 195/2002, reținându-se că a circulat în localitate cu viteza de 74 km/h, că nu avea asupra sa polița RCA și că nu avea montată plăcuța de pe spate și nu era montată într-un loc special amenajat.
Fiind investită, potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța a constatat următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța a mai reținut că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
În privința temeiniciei actului de sancționare, instanța a apreciat că situația de fapt reținută de organul constatator a fost confirmată de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, a rezultat din analiza planșelor foto depuse la pag.18-22 dosar împrejurarea că petentul a circulat în localitate cu viteza de 74 km/h și că nu avea montată plăcuța pe spate.
Conform prevederilor art. 49, alin. 1 din OUG 195/2002, limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h.
În ceea ce privește polița RCA petentul nu a făcut dovada pozitivă că o deținea asupra sa la momentul efectuării controlului.
Conform prevederilor art. 249 Cod procedură civilă „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”. Procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, prezumție ce nu a fost răsturnată de petent. Agentul constatator a perceput ex propriis sensibus că petentul nu a putut prezenta polița RCA, această poliță atestând existența asigurării, conform prevederilor art. 48 ind. 1 din Legea 136/1995.
Având în vedere considerentele expuse, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție a fost temeinic întocmit.
În consecință, instanța a respins plângerea contravențională ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Prin plângerea contravențională înregistrata pe rolul Judecătoriei V. sub nr._ a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 20.03.2014 de către IPJ V., exonerarea de la plata amenzii contravenționale in cuantum de 340 lei, precum și înlăturarea punctelor de penalizare, criticând procesul verbal sub aspectul temeiniciei.
Ori, temeinicia procesului verbal trebuia apreciata din perspectiva CEDO si sa-i fie recunoscute petentului garanțiile specifice in materie penala, prevăzute de art. 6 CEDO, respectiv dreptul la un proces echitabil, printre care si prezumția de nevinovăție.
1. Consideră ca in mod greșit instanța de judecata a apreciat ca „ din planșele foto depuse la pag 18- 22 dosar rezulta împrejurarea ca petentul a circulat in localitate cu viteza de 74 km/h si ca nu avea montata plăcuta pe spate,, de vreme ce:
-planșele fotografice depuse la dosar nu sunt in măsura sa consolideze susținerile agentului constatator, atât timp cat nu reliefează imaginea autovehiculului, din care sa poată fi pus in evidenta numărul de înmatriculare al acestuia, cf pct. 3.5.1. din Norma de Metrologie Legala 021-05 din 23 noiembrie 2005.
-nu se poate stabili cărui autovehicul ii aparține viteza înregistrata de vreme ce in raza de acțiune a cinemometrului sunt mai multe autovehicule
-viteza aparține primului autovehicul de culoare alba si nicidecum autovehiculului petentului.
-viteza reliefata de capturile fotografice este de 64 km/h si nicidecum de 74 km/h după cum se retine prin procesul verbal contestat.
Practica judiciara este unanima in a aprecia ca existenta unor planșe foto neclare nu sunt in măsura sa răstoarne prezumția de nevinovăție. A redat cu titlu de exemplu:
Judecătoria Hațeg, prin . octombrie 2009 a statuat ca „înregistrările fac parte integrantă din procesul-verbal .. instanța va reține că în cauză există un dubiu care nu poate fi înlăturat prin administrarea altor probe, dubiu care profită făptuitorului, respectiv petentului, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumției de nevinovăție. înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt.
Înfăptuirea justiției cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure. în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății). Or, în cauză, însăși constatarea faptei de către agentul de poliție s-a bazat pe probe îndoielnice și neconforme cu normele aplicabile, după cum s-a reținut deja.,,
TRIBUNALUL Z.- Decizia Civila 1036/13 octombrie 2009.
„ Ori, trebuie reținut ca în materia răspunderii contravenționale sarcina probei revine agentului constatator, iar probele trebuie sa fie certe, pertinente si utile si nu sa dea loc de interpretări. Aceasta, deoarece orice dubiu îi profita petentului contravenient conform principiului „In dubio pro reo".
Judecătoria Iași, sent. civ. nr. 9960/18.06.2010, a statuat ca „ Analizând insa planșa foto aflata la dosar, instanța a constatat ca nu este de natura a lamuri daca mașina surprinsa in fotografii este chiar autoturismul petentului, întrucât nu se distinge numărul acesteia
Toate aspectele reținute anterior duc la concluzia ca prezumția de nevinovăție prevăzuta ca o garanție de art. 6 din CEDO nu a fost răsturnata, astfel încât instanța, in temeiul art. 34 din OG 2/2001, a admis plângerea contravenționala si a anulat procesul verbal,,
2. Cu privire la cea de-a doua contravenție, respectiv ca petentul nu ar fi avut asupra sa polița de asigurare RCA, instanța de judecata retine doar faptul că „petentul nu a făcut dovada pozitiva ca o deținea asupra sa la momentul efectuării controlului, conform art. 249 C pr civ., dar fără a analiza susținerea petentului din plângerea contravenționala, cu privire la inexistenta unei atare obligații.
Potrivit art. 101 al. 1 pct. 18 rap. la art. 35 al. 2 din OUG 195/2002 „participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege,, legiuitorul nefăcând trimitere si la polița de asigurare RCA. Așadar, in baza principiului Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus- unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distingă, consider ca in mod nelegal si netemeinic s-a reținut in sarcina petentul săvârșirea acestei contravenții.
Precizează apelantul faptul ca agentul de politie efectuând verificări a constatat faptul ca pentru autovehicolul cu nr. de înmatriculare_ exista o polița de asigurare RCA valabila, polița depusa, in copie conforma si la dosarul cauzei.
2. Cu privire la cea de a treia fapta contravenționala, respectiv ca petentul nu avea montata plăcuta de înmatriculare, consideră ca nu se impunea sancționarea petentului, atâta timp cat, in urma unui concurs de împrejurări, in data de 20.03.2014, atunci când a ieșit de la audieri din sediul DNA- IASI, a găsit mașina avariata in parcare, respectiv plăcuta din fata distrusa in totalitate.
In contextul in care doar unitatea de politie in a cărei circumscripție este înmatriculat autovehiculul (mun. București) poate sa dispună eliberarea unei noi plăcute de înmatriculare, petentul a fost nevoit sa scoată plăcuta din spatele autoturismului si sa o monteze pe cea din spate in locul special amenajat din fața.
Așadar, in raport de probele administrate, respectiv planșe foto nu poate sa subziste prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal, drept pentru care a solicitat admiterea apelului si schimbarea in tot a sentinței nr. 1907/08.09.2014 pronunțata de Judecătoria V..
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Deși apelantul nu a contestat legalitatea întocmirii procesului verbal de contravenție, instanța are dreptul și obligația deopotrivă, de a verifica legalitatea procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul legalității actului sancționator, se constată că prima instanță a reținut în mod corect, că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator, consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin.1 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din OG nr. 2/2001.
În raport cu acest caracter imperativ limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal de contravenție se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. De altfel, procesul verbal de contravenție a fost semnat, fără obiecțiuni.
Sub aspectul temeiniciei, Tribunalul, constată că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt.
Astfel prin procesul verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 20.03.2014 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., apelantul C. M. a fost sancționat contravențional cu o amendă în cuantum de 340 lei ( 4 puncte amendă) pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2, avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 și avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. d pct. 4 din OUG nr. 195/02 republicată privind circulația pe drumurile publice precum și 9 puncte penalizare, în sarcina acestuia reținându-se că în data de 20.03.2014, ora 16, 13 în municipiul V., pe ., pe un sector de drum în care viteza legală de circulație a vehiculelor este de 50 km/h, a condus auto KIA cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 74 km/h, nu avea asupra sa polița RCA, nu avea montată plăcuța de pe spate și nu era montată într-un loc special amenajat.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și în materia contravențională și care în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, tribunalul reține că temeinicia procesului verbal contestat este susținută de planșele foto depuse la dosar ca urmare a filmării video realizate cu mașina intimatului MAI – 34 841, ( cinemometru de control rutier fiind verificat metrologic, conform buletinului de verificare metrologică depus la fila 23 dosar fond) din care rezultă că autovehicolul condus de apelant circula în localitate cu viteza de 74 km/h .
În procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a –și proba nevinovăția prin administrarea unor probe certe și concludente, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
În speță apelantul nu a administrat nici o probă, din care să rezulte o altă situația de fapt decât cea reținută de agentul constatator prin procesul verbal de contravenție și susținută de probele administrate în cauză.
Referitor la contravenția prevăzută de art. 101 alin.1 pct 18 din OUG nr. 195/02 republicată, tribunalul reține că potrivit art. 17 din Ordinul nr. 14 din 29 noiembrie 2011 emis de președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicarea a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, dovada existenței asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de autoritățile abilitate, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 136/95, cu modificările și completările ulterioare, o constituie polița de asigurare RCA emisă de asiguratorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, precum și vigneta aplicată pe parbrizul vehiculului în loc vizibil din exterior pentru vehiculele înmatriculate sau înregistrate în România.
Apelantul avea obligația de a prezenta la solicitarea agentului constatator dovada existenței asigurării obligatorii RCA, potrivit art. 101 al. 1 pct. 18 raportat la art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/02.
Referitor la cea de-a treia faptă contravențională reținută în sarcina apelantului, aceasta a recunoscut că nu avea montată plăcuța de înmatriculare în partea din spate a autovehiculului, dar a invocat o situația de fapt care nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 1 cod de procedură civilă, tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelantul C. M. împotriva sentinței civile nr. 1907 din 08.09.2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelantul C. M. împotriva sentinței civile nr. 1907 din 08.09.2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.01.2015.
Președinte, C. M. | Judecător, I. P. | |
Grefier, C. A. |
Red. C.M./ 27.01.2015
Tehnored. CA /4 EX./ 27.01.2015
.>
Judecător fond:C. B.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 58/2015. Tribunalul VASLUI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1179/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
