Plângere contravenţională. Decizia nr. 43/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 43/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 1874/244/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 43/A/2015
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător R.-N. O.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – petent . SRL, în contradictoriu cu intimat - organ constatatorInspectoratul de Poliție al Județului V., împotriva sentinței civile nr. 2177 din 29.09.2014 pronunțate de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat D. A. pentru apelanta – petentă . SRL, cu împuternicire avocațială aflată la dosar, lipsă fiind intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la al 3-lea termen de judecată; legal timbrat; declarat în termen - motivat; nu s-au depus relațiile solicitate de la IPJ - V.; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Tribunalul revine asupra relațiilor solicitate de la IPJ- V..
Interpelat apărătorul apelantei – petente . SRL, declară că nu mai are cereri noi de formulat și probe de administrat în apel.
Tribunalul față de declarația părții prezente că nu mai are cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Avocat D. A. pentru apelanta – petentă . SRL având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul cererii.
Menționează că instanța în mod greșit a reținut faptul că petenta nu a făcut dovada provenienței bunurilor pentru care a fost sancționată si nu a prezentat facturi sau alte registre din care să rezulte cu certitudine acest aspect deși la dosarul cauzei se regăsesc aceste facturi.
Arată că acesta a fost și motivul pentru care în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, petenta a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
Invocă prevederile art. 1 lit. e) din Legea 12/1990 arătând că potrivit textului de lege în vigoare, la data sancționării contravenției „faptele prevăzute la lit. a), b), e), g), i), j) și k), în cazul în care au fost săvârșite de persoane juridice, cu amenda de la 6.000 lei la 20.000 lei în timp ce actuala reglementare în forma modificată sancționează o astfel de fapta doar cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.
Totodată arată că instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii apelate faptul că martorul audiat in mod direct si nemijlocit in fata sa „a arătat ca patronul societății i-a înmânat agentului constatator avizul de însoțire a mărfii dar cu toate acestea s-a încheiat procesul-verbal de sancționare a societății".
De asemenea, instanța a mai reținut că la dosarul cauzei au fost depuse avizele de însoțire a mărfii ..2013, ..2013, ..2013 însă din acestea nu rezultă proveniența mărfurilor comercializate.
F. de cele menționate, apreciază că instanța nu și-a exercitat rolul său activ în dezlegarea pricinii sub toate aspectele, pronunțând o soluție greșită în acest sens.
Arată că instanța nu a dispus și nu a obligat petenta sa depună la dosarul cauzei documente de proveniența a mărfii pe care instanța le considera necesare, ceea ce a dus la pronunțarea unei soluții greșite.
Ținând cont că apelul a fost formulat în termen, provocând astfel o noua judecată asupra fondului, solicită instanței de apel să se procedeze la o noua rejudecare a cauzei si să se aibă în vedere criticile formulate atât la instanța de fond cat si in prezentele motive de apel.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere faptul ca petenta nu a mai fost sancționată niciodată pentru astfel de fapte, motiv pentru care chiar și în subsidiar, cererea acesteia poate fi astfel primită, respectiv înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, in condițiile in care s-ar aprecia că documentele depuse la dosarul cauzei, nu pot constitui probe în anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
In concluzie, solicită să se procedeze la rejudecarea cauzei, luând astfel in considerare si apărările formulate de petentă si care au fost înlăturate de instanța de fond fără nicio motivare.
Rejudecând cauza, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate, admiterea plângerii, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea petentei de la plata amenzii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 234 din 25.03.2014 a Judecătoriei Huși s-a dispus respingerea plângerii formulate de petenta . SRL Bârlad împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/ 14.09.2013 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului V. și în consecință, s-a menținut ca temeinic și legal procesul verbal contestat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/14.09.2013, s-a reținut în sarcina petentei . SRL, reprezentată de S. P.-C. ca la data de 14.09.2013,ora 15:20, în mun. Huși - bâlciul anual «Aflându-se în incinta bâlciului anual organizat în municipiul Huși a expus la vânzare țigări cu timbru de accize România fără a avea documente legale de proveniență a acestora » fapta prevăzuta de art. 1 lit. e din Lg.12/1990.
Contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent sa constatate și să sancționeze astfel de contravenții.
Agentul constatator i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni potrivit art 16 al 7 din OG 2/2001, sens în care s-a menționat. “Reprezentantul . SRL a refuzat să semneze prezentul proces verbal și a luat la cunoștință despre conținutul acestuia”, împrejurare confirmată de martorul B. M..
Cu privire la competenta materiala si teritoriala de soluționare a plângerii, care este una absolută, potrivit art. 32 alin 2 din O.G. 2/2001, Judecătoria Huși este competenta, întrucât locul săvârșirii faptei este în mun. Huși, iar litigiul este de competenta judecătoriei.
De asemenea, instanța a reținut ca plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la comunicarea procesului verbal, conform art. 31 din OG nr. 2/2001.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investita cu soluționarea plângerii analizează legalitatea si temeinicia procesului-verbal si hotărăște asupra sancțiunii.
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, în raport de aspectele formale, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității procesului-verbal de contravenție care se poate constata și din oficiu, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui și calitatea agentului constatator, numelui și prenumelui contravenientului, a faptei săvârșite și datei comiterii ei, precum și a semnăturii agentului constatator.
Cu privire la cauza de nulitate invocată de către petentă, respectiv nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art. 16 din OG 2/2001, instanța a înlăturat-o, apreciind această apărare ca neîntemeiată.
Din interpretarea logico-gramaticală a prevederilor art.16 alin.1 din O.G.nr.2/2001 rezultă cerința ca agentul constatator să realizeze o descriere în concret a contravenției, cu specificarea acțiunii sau inacțiunii autorului, a datei comiterii faptei și a tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptei acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea instituirii ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o, precum și a justeței sancțiunii aplicate.
Procesul verbal constituie unicul act probator al săvârșirii unei contravenții, el trebuind să conțină toate elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanța de judecată dacă, în realitate, s-a comis o asemenea faptă și dacă, în concret, se poate angaja răspunderea contravențională a unei persoane.
În raport de aceste considerente și de dispozițiile legale menționate, instanța a constatat că în cuprinsul procesului verbal de față, fapta a fost suficient descrisă de agentul constatator
Nulitatea apare ca sancțiune legală ce lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Față de dispozițiile legale din materia nulității, și față de regulile speciale privind nulitatea procesului verbal de contravenție, instanța a apreciat faptul că nulitatea actului administrativ emis cu încălcarea prevederilor articolului 16 din OG 2/2001 devine incidentă numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lui, vătămarea trebuind să fie dovedită de persoana interesată, aspect care nu se verifică în speța de față.
Față de considerentele anterioare, având în vedere inexistența unei vătămări, motivele de nelegalitate invocate nu pot atrage nulitate procesului-verbal de contravenție.
Pe fondul cauzei, instanța, a analizat întregul material probator administrat în cauza, prin prisma prezumției de nevinovăție de care se bucura petenta, constatând că petenta nu a făcut dovada contrară a situației de fapt reținută în procesul-verbal.
Fiind audiat la instanță, martorul M. A.-I. a declarat că patronul societății i-a înmânat agentului constatator avizul de însoțire a mărfii, dar cu toate acestea s-a încheiat procesul verbal de sancționare a societății.
Instanța a constatat că din conținutul avizelor de însoțire a mărfii seria . 14.09.2013, seria . 13.09.2013 și avizul de însoțire a mărfii seria . 13.09.2013, nu rezultă proveniența mărfurilor comercializate de petentă întrucât la rubrica furnizor apare înscrisă chiar societatea care a expus spre vânzare produsele a căror proveniența ar fi trebuit dovedita.
De asemenea, petenta nu a făcut dovada că marfa era înregistrată în contabilitate la data sancționării sale, nu a depus ca proba registrele sau jurnalele cu activitățile economice desfășurate.
Astfel, potrivit Ordinului nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 actualizat privind documentele financiar – contabile - ANEXA 1 - norme metodologie de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile - 7. Documentele contabile, jurnale, fișe etc. care servesc la prelucrarea, centralizarea și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operațiunilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare; semnăturile pentru întocmire și verificare, după caz.
De asemenea, potrivit art. 155 al 5 si 30 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal (5) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situații: a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate; (30) Persoana impozabilă trebuie să asigure stocarea copiilor facturilor pe care le-a emis sau care au fost emise de client ori de un terț în numele și în contul său, precum și a tuturor facturilor primite.
În conformitate cu aceste dispoziții legale, petenta avea obligația de a deține facturile fiscale în vederea prezentării la controlul efectuat de agentul constatator pentru a putea justifica proveniența licita a mărfurilor expuse spre vânzare avizele de însotire a mărfii neavând nici o relevanta, fiind completate si semnate doar de petenta.
Pericolul social al faptei este unul deosebit de ridicat (aspect reliefat și de minimul și maximul sancțiunii contravenționale prevăzute de lege), numărul contravențiilor de acest gen este în creștere, iar lipsa unei riposte ferme a societății ar întreține climatul contravențional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și de protecție a statului.
Pentru cele ce preced, instanța a constatat că plângerea contravențională formulată de către petentă este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel . SRL Bârlad criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelanta că s-a făcut dovada provenienței bunurilor supuse confiscării prin documentele de proveniență.
Solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul în subsidiar.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat.
În mod corect, instanța de fond, a apreciat asupra legalității și temeiniciei procesului verbal contestat nefiind cauze de nulitate absolută a acestuia, prev. de art. 15-19 din OG nr. 2/2001.
Contravenienta nu a făcut dovada provenienței bunurilor, pe care le comercializa în ,,Bîlciul Anual de la Huși,, la momentul controlului, efectuat de organele de poliție.
Avizele de însoțire a mărfii, prezentate ca probă în cauză de contravenientă, nu indică proveniența mărfii pe care o revindea la ,,Bîlciul Anual de la Huși,, reprezentantul contravenientei, la rubrica cumpărător, operând în mod cu totul generic mențiunea ,,Bîlciul Anual Huși,, ceea ce nu poate duce, la o identificare a provenienței produselor cu țigări.
În aceste condiții contravenția este pe deplin dovedită de organul constatator, a fi fost comisă de această societate comercială.
Referitor, la înlocuirea amenzii contravenționale, cu avertismentul, acesta nu este posibilă, în prezenta cauză, întrucât fapta este una gravă, care aduce prejudicii bugetului de stat, prin eludarea de la baza de impozitare a tranzacțiilor cu țigări. Deși, contravenienta mai avea doar 58 de pachete cu țigări de diverse sortimente la comercializat, după facturile prezentate ca probă la Judecătoria Huși, 225 pachete de țigări de diverse sortimente, fără a face dovada provenienței lor.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 din Noul Cod de pr. civilă, va dispune respingerea apelului declarat de . SRL Bârlad împotriva sentinței civile nr. 234 din 25.03.2014 a Judecătoriei Huși, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de petenta . SRL, împotriva sentinței civile nr. 234 din 25.03.2014 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2015.
Președinte, E. S. | Judecător, R.-N. O. | |
Grefier, M. M. |
Red: O.R.N.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/06.02.2015
.>
Judecătoria Huși - judecător fond I. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 10/2015. Tribunalul VASLUI | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 91/2015.... → |
|---|
