Situaţie juridică minor. Sentința nr. 942/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 942/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 942/2015
Document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 942/2015
Ședința publică de la 17 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Grefier M. C. S.
Ministerul Public reprezentat de procuror A. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V. în contradictoriu cu pârâta R. I., având ca obiect situație juridică minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin consilier juridic și pârâta personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; dosarul se află la primul termen de judecată; se solicită judecata în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Instanța procedează la verificarea identității părților, potrivit art. 219 alin.1 Cod Proc. Civ., constatând că reclamanta este legal reprezentată de consilier juridic M. B., având delegația de împuternicire depusă la dosar, iar pârâta se legitimează cu C.I. . nr._.
Având în vedere că este primul termen de judecată la care procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile, instanța din oficiu, pune în discuția părților prezente verificarea și stabilirea competenței generale, materiale și teritoriale a tribunalului în soluționarea prezentei cauze.
Reclamanta, prin reprezentant legal, pârâta și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, apreciază că Tribunalul V. este competent din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 131 al.1 N.C.P.C. raportat cu art. 133 al. 1 din Legea 272/2004, instanța, verificându-și din oficiu competența, constată că Tribunalul V. este competent din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța constată că minorul R. V. Alfonso, chiar dacă are vârsta de peste 10 ani, nu este capabil de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, întrucât a fost încadrat într-o categorie de handicap grav, fiind diagnosticat cu tetrapareză spastică cu deficit neuro-motor – netransportabil, deficiență mentală severă, tulburare severă în achiziția limbajului și obezitate.
Instanța pune în discuția părților prezente faptul că în prezenta cauză nu se impune audierea minorului, nefiind îndeplinite condițiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, republicată.
Reprezentantul reclamantei, pârâta și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, sunt de acord să nu fie audiat minorul R. V. Alfonso, apreciind că acesta nu este capabil de discernământ în a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, potrivit înscrisurilor aflate la dosar.
Interpelată fiind de instanță, pârâta arată că nu și-a abandonat în nici un moment copilul, așa cum s-a afirmat în acțiunea reclamantei. De asemenea, mai declară că nu sunt întemeiate aprecierile reclamantei cum că locuința sa ar fi neîngrijită întrucât, la momentul vizitei reprezentanților Direcției, aceasta renova locuința.
Mai declară că este de acord ca fiul ei să rămână o perioadă internat în Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap –Bârlad pentru o perioadă de timp, până la redresarea situației sale financiare, instanța luând act de poziția procesuală exprimată de pârâtă.
Instanța întreabă părțile dacă mai au cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Reprezentantul reclamantei, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv a celor care au fost atașate deja cererii de chemare în judecată și declară că nu mai are alte probe de propus sau alte cereri de formulat.
Pârâta și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că sunt de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de reclamantă și declară că nu mai au alte probe de propus sau alte cereri de formulat.
Instanța pune în discuția părților estimarea duratei cercetării procesului.
Reprezentantul reclamantei, pârâta și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, estimează durata cercetării procesului la o zi.
Tribunalul, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil, în temeiul dispozițiilor art. 238 alin.1 NCPC, estimează durata cercetării procesului la o zi.
Văzând declarația părților că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele completului, raportat la dispozițiile art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să-și susțină cererile și apărările formulate în proces.
Reprezentantul reclamantei, având cuvântul, solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost ea formulată iar prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună înlocuirea măsurii de protecție specială, respectiv plasamentul în regim de urgență al copilului R. V. Alfonso cu plasamentul la Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap -Bârlad.
De asemenea, mai solicită instanței să dispună și cu privire la delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., precum și obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată.
Pârâta, având cuvântul, declară că este de acord ca fiul ei să rămână internat în Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap –Bârlad pentru o perioadă de timp, până la redresarea situației sale financiare și solicită admiterea acțiunii reclamantei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că cererea reclamantei este întemeiată dat fiind întregul materialul probator administrat în cauză din care rezultă că motivele instituirii măsurii plasamentului în regim de urgență persistă astfel că reintegrarea minorului în familia sa naturală nu este posibilă.
Subliniază faptul că minorul se află în continuare în dificultate, întrucât nu are filiația stabilită față de tată, iar mama nu prezintă în momentul de față garanțiile financiare și morale necesare creșterii, îngrijirii și educării copilului din prezenta cauză.
Din aceste considerente pune concluzii de admitere a acțiunii reclamantei, aașa cum a fost ea formulată.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.05.2015 sub nr._ reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. în contradictoriu cu pârâta R. I. a solicitat instanței să se dispună asupra înlocuirii măsurii de protecție specială, respectiv plasamentul în regim de urgență al copilului R. V. Alfonso cu plasamentul la Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap -Bârlad.
De asemenea, mai solicită instanței să dispună și cu privire la delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., precum și obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată.
În fapt, reclamanta arată că urmare a sesizării telefonice, formulată de către o persoană anonimă, înregistrată la Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu nr. l0865/ 07.04.2015, am fost solicitată intervenția în regim de urgență în favoarea copilului R. V. - Alfonso, născut la data de 04.04.2004, în mun.Bârlad, fiul lui R. I., întrucât „copilul este lăsat singur în imobil, nesupravegheat, pe perioade lungi de timp, atât pe timp de zi cât și noaptea."
Subliniază faptul că, având în vedere că acest copil este încadrat în categoria persoanelor cu handicap grav, se solicită evaluarea climatului socio-familial, deoarece sunt motive temeinice de îngrijorare legate de faptul că viața și securitatea copilului este pusă în primejdie, pe fondul lipsei garanțiilor morale și materiale ale mamei în contextul consumului frecvent de băuturi alcoolice.
Față de această situație, Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. a solicitat Tribunalului V. ca în privința copilului să se stabilească situația juridică prin plasarea copilului într-un mediu securizat, respectiv instituirea măsurii de protecție specială -plasament în regim de urgență la Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap -Bârlad pe cale de ordonanță președințială (Sentinței civilă nr.657/09.04.2015 a Tribunalului V.) întrucât au fost motive temeinice de îngrijorare care existau de punere în primejdie a dezvoltării fizice, psihice, socială și morală plin aplicarea diferitelor forme de neglijare și abuz.
Mai arată că în urma evaluării psiho-socială, rezultatele au evidențiat următoarele aspecte: copilul provine dintr-o relație de tip uniune consensuală a mamei, necunoscându-se filiația paternă a acestui copil. Este încadrat într-o categorie de persoane cu handicap grav, cu asistent personal, conform Hot.nr.1579 / 2014, eliberată de Comisia pentru Protecția Copilului V.. Din certificatul medical nr.l4667 / 25.08.2014 reiese că acest copil are diagnosticul de „Tetrapareză spastică cu deficit neuro-motor -netransportabil; deficiență mentală severă (QI=24); tulburare severă în achiziția limbajului; obezitate."
Evidențiază că, cu ocazia evaluării climatului socio-familial, de către reprezentanții Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei mun. Bârlad, conform Anchetei sociale nr. 2043 / 08.04.2015, coroborată cu raportul de evaluare inițială, efectuat de către reprezentanții Centrului de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad, s-a constatat faptul că acest copil este supus neglijării de către mamă, pe fondul instabilității psiho-comportamentale în contextul consumului frecvent de băuturi alcoolice. Mama nu are o percepție realistă cu privire la asumarea drepturilor și obligațiilor parentale ce-i revin, aceasta consideră că nu este ajutată suficient de către autoritățile locale în vederea asigurării și satisfacerii nevoilor specifice copilului cu handicap.
Apreciază că minorul R. V., nu a fost supravegheat, alimentat, igienizat corespunzător, fapt ce pune în evidență îngrijorarea privind viața acestuia pe fondul gradului de handicap iar relația copil - mamă este lipsită de afecțiune, tandrețe, dragoste. Condițiile de locuit sunt nesatisfacătoare în sensul că există mizerie, lipsa unui mobilier corespunzător, vesela de bucătărie este murdară. Veniturile sunt provenite din alocația de stat a copilului, salariul mamei de asistent personal și alocația de susținere, acordată de Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Bârlad .Aceste venituri sunt gestionate în mod deficitar (pe băuturi alcoolice și țigări). Mama se prezintă cu instabilitate psihocomportamentală și emoțională în contextul consumului de alcool, minimalizează nevoile specifice ale copilului cu handicap.
Mai subliniază că adesea a fost văzută că părăsește domiciliul pe timpul nopții, vecinii susținând că pe timpul nopții copilul devine agitat (țipă), fapt ce îngrijorează comunitatea privind rolul mamei în creșterea și îngrijirea copilului.
Reclamanta arată că nu au fost identificate persoane din familia lărgită care să prezinte interes și disponibilitate pentru asigurarea și satisfacerea nevoilor de bază a acestui copil.
În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.62 alin.l lit.b, art.66 alin.3, art.70 alin.3, art.128 și art.139 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei documentația întocmită cu prilejul verificării situației psihosociale a copilului.
Pârâta, legal citată, a fost prezentă în fața instanței la dezbateri, arătând faptul că este de acord cu acțiunea reclamantei și că este de acord ca fiul ei să rămână internat în Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap –Bârlad pentru o perioadă de timp, până la redresarea situației sale financiare
Analizând cererea reclamantei în raport de actele dosarului și a dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
În fapt, minorul R. V. Alfonso, născut la data de 04.04.2004 este fiul pârâtei R. I., neavând stabilită filiația față de tată.
Potrivit sentinței civile nr. 657/09.04.2014 pronunțată de Tribunalul V. (filele 11-12 dosar), s-a dispus, pe cale de ordonanță președințială plasamentul în regim de urgență a minorului R. V. Alfonso la Centrul specializat pentru copii cu dizabilități din cadrul Complexului de servicii comunitare pentru persoane cu handicap Bârlad..
În drept, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea 272/2004, „ în termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, decăderea din exercițiul drepturilor părintești, precum și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Instanța se pronunță și cu privire la obligarea părinților copilului de a se prezenta la ședințe de consiliere.”
Articolul 62 din lege definește măsura plasamentului ca fiind
(1) „… o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, la:
a) o persoană sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidențial, prevăzut la art. 123 alin. (2) și licențiat în condițiile legii.
(2) Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament”
Pentru a decide cu privire la înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, instanța trebuie să verifice dacă subzistă motivele care au determinat luarea măsurii de protecție specială.
Or, din raportul de evaluare psiho-socială realizat de către reclamantă, rezultă că minorul se află în situație de risc, aflându-se permanent într-un mediu insecurizant, pe fondul incapacității mamei privind acordarea îngrijirilor necesare, în contextul încadrării copilului într-un grad de handicap ( filele8-10 dosar).
Copilul este încadrat într-o categorie de persoane cu handicap grav, cu asistent personal, conform Hot.nr.1579 / 2014, eliberată de Comisia pentru Protecția Copilului V. ( fila 23 dosar). Din certificatul medical nr.l4667 / 25.08.2014 reiese că acest copil are diagnosticul de „Tetrapareză spastică cu deficit neuro-motor -netransportabil; deficiență mentală severă (QI=24); tulburare severă în achiziția limbajului; obezitate” ( fila 24 dosar).
Aceste afecțiuni necesită o îngrijire specială din partea pârâtei. În prezent aceasta nu poate oferi condiții pentru satisfacerea nevoilor specifice acestui copil.
În ceea ce privește garanțiile materiale, instanța constată, potrivit susținerilor reclamantei, confirmate de către pârâtă, că acesteia i-a încetat contractul de muncă de asistent personal, întrucât nu s-a prezentat la comisie în vederea eliberării unui nou certificat de handicap pentru minor. Prin urmare, pârâta nu obține venituri din muncă. Acest comportamentul relevă dezinteres în ceea ce privește susținerea materială a minorului. De asemenea, condițiile de locuit pe care le asigură pârâta minorului sunt necorespunzătoare, în prezent. Astfel, în imobilul în care era ținut minorul, starea de igienă era precară, potrivit raportului de anchetă socială ( filele 31-33 dosar). În raportul de vizită la domiciliu, depus la fila 23 dosar, s-a constat că imobilul se află în stare avansată de degradare, este mobilat sărăcăcios și igenizat precar. În imobil persistă un miros greoi ( urină, fecale, etc.). Rețeaua de curent electric a imobilului este deteriorată, în sensul că există o improvizație cu un cablu tras de la priză.
În ceea ce privește garanțiile morale pe care le prezintă pârâta, instanța apreciază că sunt insuficiente pentru creșterea și educarea copilului R. V. Alfonso. Aceasta părăsește adesea imobilul în care locuiește minorul, lăsându-l singur timp îndelungat. Totodată, pârâta ignoră nevoile de bază ale minorului, inclusiv cele medicale.
Cu ocazia monitorizării situației minorului, reclamanta, prin reprezentanți, a constat că pârâta se află adesea sub influența consumului de alcool, fapt adus la cunoștință și prin sesizarea telefonică făcută de către o persoană anonimă ( fila 37 dosar)
Rezultă așadar că minorul se află în continuare în dificultate, fiind lipsit de ocrotire părintească, așa încât se impune ca acesta să beneficieze în continuare de măsura plasamentului.
Legea 272/2004, ca de altfel orice reglementări în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, se subordonează principiului interesului superior al copilului, iar acest interes reclamă ca minorul să beneficieze în continuare de protecție.
Astfel, instanța va dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru copilul R. V. Alfonso, cu plasamentul la Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap Bârlad, urmând ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., potrivit art. 66 alin. (3) din Legea 272/2004
În temeiul art. 128 din Legea nr. 272/2004 va dipune acordarea alocației de plasament pentru minor.
Potrivit art. 67 alin. (2 ) din același act normativ, instanța va obliga pârâta să presteze, pentru întreținerea minorului câte 20 ore lunar fiecare în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială a localității de domiciliu.
Potrivit art. 100 alin 4 din Legea 272/2004, instanța se pronunță din oficiu cu privire la obligarea pârâtei de a participa la ședințe de consiliere. Scopul acestor ședințe va fi acela de a determina pârâta să își asume în mod responsabil rolul de părinte, în vederea reintegrării minorului în familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă, formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu sediul în V., Șoseaua Națională Iași - V. nr.l, jud. V., în contradictoriu cu pârâta R. I., cu domiciliul în Bârlad, ..4, ., ..
Dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru copilul R. V. Alfonso, născut la data de 04.04.2004, CNP_, cu plasamentul la Centrul Specializat pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap Bîrlad.
Dispune ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V..
Dipune acordarea alocației de plasament prevăzută de art. 128 din legea nr. 272/2004.
Obligă pârâta să presteze, pentru întreținerea minorului câte 20 ore lunar fiecare în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială a municipiului Bârlad, jud. V..
Obliga pârâta să se prezinte, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, la sediul reclamantei în vederea realizării ședințelor de consiliere.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Tribunalul V..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.06.2015.
Președinte,
O. C.
Grefier,
M. C. S.
red. O.C.
tehnored. M.S.
ex. 5/
.>
| ← Situaţie juridică minor. Hotărâre din 02-04-2015, Tribunalul... | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 946/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
