Cereri. Decizia nr. 97/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 97/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 97/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 97/A/2016
Ședința publică de la 27 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător O. A. C.
Grefier A. C.
---------------
Pe rol se află spre soluționare cererea de apel formulată de apelanta - pârâtă . R. SA în contradictoriu cu intimatul - reclamant F. G., împotriva sentinței civile nr. 754/16.03.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect - alte cereri p.v.de stabilire despăgubiri . nr._/17.07.2013, pv.PVAA NR._/17.07.2013, anulare factura EMOD NR._/17.07.2013, nota de constatare . nr._/23.05.2013
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul F. Gh. legitimat de către instanță în baza CI . nr._ eliberată de SPCLEP Bîrlad.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează stadiul dosarului, respectiv că acesta se află la al doilea termen de judecată; se solicită ca judecarea cauzei să se facă în lipsă; în data de 25.01.2016 intimatul a depus la dosar concluzii scrise, precum și concluzii cu privire la excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu la termenul anterior.
Nefiind cereri prealabile de formulat, tribunalul acordă cuvântul asupra motivului de ordine publică, invocat din oficiu, referitor la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, precum și asupra motivelor de apel invocate de apelanta E.ON Distribuție R. SA.
Intimatul reclamant F. G. arată că este mulțumit de soluția pronunțată de prima instanță, sens în care solicită respingerea apelului declarat de apelanta E.ON Distribuție R. SA, întrucât din probele administrate a rezultat că nu a avut acel consum de energie.
În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii, solicită respingerea acesteia, arată că facturile au fost emise anterior stabilirii gradului de vinovăție. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și onorariu expert, efectuate în primă instanță, nu solicită cheltuieli de judecată pentru faza apelului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 754/16.03.2015 a Judecătoriei Bârlad, astfel cum a fost îndreptată și completată prin sentința civilă nr. 1336 din data de 25.05.2015, a fost admisă acțiunea reclamantului F. G., împotriva pârâtei . Distribuție SA, și a fost respinsă față de pârâta . R. SA.
S-a dispus anularea următoarelor acte emise de pârâta . Distribuție SA: nota de constatare ., nr._ încheiat la data de 23.05.2013; procesul verbal de stabilire a despăgubirilor cu ., nr._ din 17.07.2013; procesul verbal de analiză a abaterilor cu ., nr._ din data de 17.07.2013; factura fiscală ., nr._ din 17.07.2013.
A fost obligată pârâta, prin sentința civilă nr. 754/16.03.2015, să plătească reclamantului 800 lei cheltuieli de judecată, iar prin sentința nr. 1336 din data de 25.05.2015, în plus suma de 323 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. A fost dată în debit pârâta cu suma de 1000 lei reprezentând diferența de onorariu pentru expertul F. M..
Judecătoria Bârlad a reținut că acțiunea este fondată împotriva pârâtei . Distribuție SA, arătând că din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a rezultat că inscripția metrologică găsită la contor pe cele două sigilii este identică cu cea din buletinul de verificare metrologică și anume indicativul_, iar pârâtele au montat contorul de pe peretele casei pe stâlp fără să întocmească un bon a contorului, încălcând în acest fel prevederile art. 107 din H.G, nr. 1007/2004.
Se mai arată că din analiza contorului nu se poate concluziona că au fost intervenții asupra mecanismului integrator al contorului și că în documentele întocmite de pârâta . Distribuție SA, nu se face nicio referire la o posibilă acțiune asupra mecanismului integrator al contorului.
Așa fiind, a considerat prima instanță că, în mod nejustificat pârâta . Distribuție SA a întocmit actele a căror anulare se solicită prin acțiune, având în vedere că nu s-a făcut dovada că reclamantul ar fi intervenit la contorul ce deservește locuința sa.
Împotriva acestei soluții a declarat apel E.ON Distribuție R. SA, pentru pârâta . Distribuție SA, arătând că, în realitate situația de fapt a fost cu totul alta decât cea reținută de instanța de fond.
A arătat că la data de 23.05.2013 o echipă de control a societății apelante a făcut o verificare la locul de consum situat în loc. Simila, corn. Zorleni, jud. V., al consumatorului F. G., ocazie cu care s-a constatat că grupul de măsură (contorul) cu seria_ avea plombele metrologice_, neconforme și sigiliile de la capac firidă rupte. Cu ocazia verificării din 23.05.2013 a fost întocmită Nota de constatare . nr._/23.05.2013, Bonul de mișcare contor . nr._/23.05.2013 și fotografii. Ulterior, cu ocazia analizării cazului la Comisia de analiză din cadrul EON M. Distribuție S.A. au fost încheiate Procesul verbal de analiză a abaterilor . nr._/17.07.2013, Procesului verbal de stabilire a despăgubirilor . nr._/17.07.2013, iar la Comisia de reanaliza Procesul verbal de reanaliza nr. 387/03.10.2013.
A mai precizat că Nota de constatare . nr._/23.05.2013 și bonul de mișcare întocmite cu ocazia verificării în teren au fost semnate de consumator, în acest document fiind consemnate obiecțiunile consumatorului. Mai mult, cu ocazia verificării făcute la Comisia de analiză în data de 17.07.2013 s-a constatat că integratorul contorului prezenta urme de zgârieturi, urmare a intervențiilor neautorizate în interiorul contorului pentru modificare indexului (adică a consumului de energie electrică înregistrat). Aplicarea sigiliilor metrologice la grupul de măsură se face în scopul protejării contorilor împotriva unor intervenții care ar fi de natură să afecteze buna funcționare a acestuia și oferă o garanție cu privire la integritatea acestora și se face de către producător sau laboratorul de metrologie legală, cu ocazia verificării metrologice. Atât producătorul cât și biroul de metrologie legală țin evidența indicativelor de pe sigiliile aplicate. Mai mult sigiliile aplicate sunt identice, în sensul că toate sigiliile aplicate pe un contor trebuie să aibă același indicativ. Faptul că sigiliile de pe contori erau contrafăcute reprezintă o dovadă de intervenție asupra grupului de măsură, pentru că astfel sigiliul fiind afectat nu mai reprezintă o garanție a neintervenției asupra aparatului.
Practic prin distrugerea sigiliilor originale, aplicate de fabricant sau laboratorul de metrologie, devine posibil accesul la mecanismul de înregistrare al contorului. Conform art. 110 din H.G. nr. 1007/2004 și Contractul cadru de furnizare a energiei electrice, consumatorii au obligația să nu intervină asupra grupurilor de măsură plombelor metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne. Or, din analiza situației de fapt tocmai acest lucru s-a întâmplat.
A mai arătat că orice modificare făcută la modul de înregistrare a consumului de energie electrică folosește în primul rând consumatorului, el fiind beneficiarul direct al unei astfel de intervenție prin faptul că neînregistrarea corectă a consumului de energie duce la facturarea unui consum scăzut și la plata unei sume mai mici de către acesta este astfel că acesta este direct interesat în intervenția asupra grupului de măsură. Cât timp intervenția există și ea profită în principal consumatorului consideră apelanta că acesta este principalul responsabil de producerea intervenției indiferent de mijlocul prin care ea este realizată pentru că dacă consumatorul nu ar fi interesat în plata unei cantități de energie mai mică decât cea real consumată nu ar exista un motiv pentru a fi modificată instalația.
Mai mult, consideră că intervenția la contor este susținută și de analiza consumurilor de energie electrică făcută până la urmă de expert. Această analiză a fost realizată pe baza facturilor de energie electrică comunicate consumatorului (cum declară chiar expertul în răspunsul la obiecțiunile formulate de apelanta pârâtă), pe perioade anterioare datei verificării din 23.05.2013 și ulterioare acestei date, rezultând că după această dată consumul intimatului practic S-A DUBLAT. Ori, această creștere ridicată a consumului de energie (practic, încă o data, dublu, de la 5,552 kWh/zi, la 13,833 kWh/zi) pe o perioadă de 1 an nu poate fi explicat ca datorându-se unor lucrări în locuință. Practic după înlocuirea contorului cu unul care funcționa corect, acesta era consumul real al intimatului.
Referitor la concluzia primei instanțe că nu s-a făcut dovada unor intervenții la integratorul contorului, aceasta este preluată din expertiză, această afirmație a expertului fiind criticată de apelantă prin obiecțiunile formulate. De altfel, prevederile legale menționează la definiția consumului fraudulos că acesta reprezintă orice intervenție în instalația electrică, fără a preciza expres că această intervenție trebuie să se producă asupra mecanismului integrator al contorului, art. 90 din H.G. nr. 1007/2004. Mai mult, pretinsă neintervenție asupra integratorului susținută de expert și preluată de instanță nu explică cum, după înlocuirea contorului eu scria_ consumul de energie al abonatului practice s-a dublat.
Nu în ultimul rând expertul a constatat existența unor diferențe între plombele metrologice aplicate la contorul cu seria_, diferențe, care așa cum am mai arătat nu ar fi trebuit să existe. Faptul că sigiliile metrologice găsite aplicate pe contorul seria_/2006 au același indicativ cu cel aplicat în laboratorul de metrologie autorizat nu conduce la concluzia că acestea erau chiar sigiliile aplicate de laborator și că nu a existat intervenția neautorizată în interiorul contorului. Sigiliile metrologice cu indicativul_ sunt contrafăcute, fapt acceptat măcar parțial și de expert, iar prezența zgârieturilor de pe placa contorului arată modalitatea prin care s-a intervenit în mod repetat în interiorul contorului pentru a se modifica indexul real. A arătat că a depus la dosarul de fond două fotografii cu mostrele ce reflectă codificarea mărcilor metrologice folosite pentru sigilarea contoarelor verificate metrologic, precum și adresa cu nr. 3292/22.06.2011 emisă de SISE Electrica M..
În drept, a invocat apelanta dispozițiile art. 456, art. 466 și urm. Cod Procedură Civilă.
Intimatul F. G. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și păstrarea Sentinței Civile nr. 754/16.03.2015 ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Apreciază intimatul că, în mod corect, instanța de fond a reținut în considerentele Sentinței Civile nr. 754/16.03.2015 situația de fapt descrisă în conținutul cererii înregistrate la data de 27.03.2014, pe rolul Judecătoriei Bârlad, și, mai mult decât atât, probatoriul care s-a administrat în prezenta cauză, respectiv, proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea electroenergetică, vin să confirme faptul că, în această cauză nu exista un consum fraudulos de energie electrică.
Pe parcursul întregului proces, apelanta-parata S.C. E.ON M. Distribuție SA a susținut ca plombele metrologice găsite la contor electric în ziua efectuării verificării, în data de 17.07.2013, erau contrafăcute, fără a arăta modalitatea în care au fost contrafăcute aceste plombe metrologice. Apelanta-pârâta nu a menționat în niciun înscris încheiat si anume: procesul verbal de stabilire a despăgubirilor si procesul verbal de analiză a abaterilor încheiate în data de 27.11.2013, sigiliul care ar fi trebuit să fie în mod normal la data efectuării controlului.
Apelanta-parata doar se mulțumește în a face o susținere pe tot parcursul acestui proces și anume, „faptul că sigiliile erau neconforme reprezintă o dovada de intervenție asupra grupului de măsura", fără a dovedi acest fapt negativ. În documentele întocmite de pârâte nu se face nicio referire la o posibilă acțiune asupra mecanismului integrator al contorului. Mai mult decât atât, expertul precizează ca, nici în documentele întocmite de comisia de reanaliza-procesul verbal de reanaliza a abaterilor aflat la fila 20 din dosarul de fond, nu există nicio consemnare privind o intervenție asupra mecanismului integrator. În aceasta situație, apreciază intimatul că nu putem vorbi despre un consum fraudulos din moment ce expertul concluzionează că: asupra grupului de măsura nu s-a intervenit cu nimic care să afecteze funcționarea corecta a contorului.
A mai precizat intimatul că, în cadrul efectuării expertizei, expertul a cerut pârâtei . Distribuție să prezinte procedura/instrucțiunea proprie aprobata de ANRE în baza căreia a stabilit consumul de energie și neînregistrata în sistem paușal, conform art. 142 alin. 2 din HG 1007/2004, dar pârâta nu a prezentat aceasta instrucțiune. Potrivit art. 142 alin. 2 din H.G. nr. 1007/2004: "Consumul de energie electrica în sistem paușal se stabilește în funcție de puterea nominală a receptoarelor electrice și durata de utilizare normală a acestora, în conformitate cu procedurile specific elaborate de furnizor și aprobate de autoritatea competentă".
Comisia de analiza trebuia să finalizeze acest document în funcție, puterea instalată; comisia a folosit puterea instalata în calculul făcut în fișa prezentata la anexa 8 din raportul de expertiza, puterea instalată fiind înscrisă în textul notei de constatare (pag. 2); duratele de utilizare normale; nu au fost prezentate instrucțiunile prevăzute în H.G.1007/2004 la art. 142(2), situație în care comisia nu face dovada ca numărul de ore de utilizare înscris în fișa are temei legal; modul de calcul folosit de pârâta în fișa de la anexa 8 din expertiza nu respecta art. 142 (2) din H.G. 1007/2004 și rezultatul obținut de 11.436 KW pentru energia electrica consumata, nu este stabilit pe o baza legala. Tot in fisa de calcul de la anexa 8 din raportul de expertiza este trecuta energia înregistrată pe contor în perioada de recalculare de 2.383 KW, fără a se indica în baza a ce documente a fost stabilit și modul de calcul.
In aceste condiții, apreciază că modul de calcul folosit de către pârâtă nu respectă prevederile art. 142 (2) din HG nr. 1007/2004 și rezultatul obținut de 11.436 KW pentru energia electrica consumata, nu este nici el stabilit pe o baza legală.
Consideră că față de răspunsul expertului judiciar la obiectivele formulate nu se poate reține sub nicio forma, susținerea făcuta de către apelanta-pârâtă prin cererea de apel, potrivit căreia plombele metrologice găsite cu ocazia controlului erau contrafăcute, creează o prezumție simplă că s-a intervenit asupra contorului, atâta timp cât expertul concluzionează prin raportul de expertiză că nu au fost intervenții asupra contorului, că acesta funcționa normal din punct de vedere tehnic la data efectuării controlului și că inscripția metrologica găsită la contor pe cele doua sigilii este identica cu cea din buletinul de verificare metrologica si anume RO11 ChO.
Analizând sentința apelată prin prima motivelor de apel invocate de pârâtă și de instanță din oficiu și având în vedere prevederile art. 477 alin. 2 C.proc.civ., Tribunalul constată că apelul este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat anularea mai multor înscrisuri emise de pârâta . Distribuție, respectiv: nota de constatare ., nr._ încheiat la data de 23.05.2013; procesul verbal de stabilire a despăgubirilor cu ., nr._ din 17.07.2013; procesul verbal de analiză a abaterilor cu ., nr._ din data de 17.07.2013; factura fiscală ., nr._ din 17.07.2013.
Având în vedere obiectul acțiunii în anulare formulate de către reclamant, instanța de apel va analiza cu prioritate motivul de apel invocat din oficiu, referitor la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.
Astfel, scopul acțiunii în anulare este desființarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de voință cu intenția de a produce efecte juridice. Ca urmare, obiectul acțiunii în anulare îl poate constitui un act juridic unilateral, bilateral sau multilateral. Actul juridic ce este definit ca manifestare de voință cu intenția de a produce efecte juridice.
Întocmirea unei note de constatare de control, a unui proces verbal de analiză a abaterilor și a unuia de stabilire a despăgubirilor, prin care se constată o situație de fapt referitoare la starea tehnică a contorului electric din gospodăria reclamantului și se calculează despăgubirile, nu reprezintă acte juridice pentru că nu sunt în măsură să producă nască, să modifice sau să stingă un raport juridic, ci cel mult pot fi folosite ca probe în acest sens.
Totodată, facturile fiscale nu reprezintă acte juridice, acestea reprezentând doar documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau prestatorului și, eventual a cumpărătorului, respectiv a beneficiarului, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operațiunea facturată, actul prin care emitentul pretinde de la destinatarul facturii plata unei sume de bani determinată în baza unei convenții verbale sau scrise. Aceasta din urma reprezintă contractul încheiat între părți și doar acesta poate fi supus desființării prin intermediul acțiunii în anulare.
Operațiunea specială similară anulării unei facturi fiscale o reprezintă stornarea, care însă este operațiune contabilă și presupune rectificarea unei înregistrări contabile greșite făcute în cartea sau în jurnalul de contabilitate al unei întreprinderi, prin adăugarea sau scăderea unei sume echivalente cu cea greșită. Stornarea facturii se efectuează de către profesionist și în situația în care printr-o hotărâre judecătorească se constată inexistența dreptului de creanță ce rezultă din această factură.
Prin urmare, cererea în anulare a acestor acte nu poate reprezenta calea în justiție prin care reclamantul să poată să obțină înlăturarea obligației sale de plată a contravalorii facturii fiscale emise în baza acestor acte.
Astfel, acțiunea în anulare a înscrisurilor indicate prin cererea de chemare în judecată nu este admisibilă, întrucât nu aceasta este calea în justiție de care reclamantul să uzeze în vederea obținerii exonerării sale de la plata sumei de bani menționate în facturile fiscale, ci, eventual, o acțiune în constatarea inexistenței dreptului de creanță pretins de pârâtă, sau să invoce, cu titlu de apărare, neregulile prezentate în prezenta cerere de chemare în judecată, în cadrul unei acțiuni promovate de pârâtă pentru realizarea dreptului său de creanță, având în vedere faptul că facturile fiscale și actele premergătoare emiterii lor nu constituie titlu de creanță împotriva reclamantului.
În cauză, se constată că prima instanță nu a analizat aceste aspecte de ordine publică, invocate de către instanța de apel din oficiu, pronunțând o sentințe nelegală, astfel încât apelul formulat de apelanta E.ON Distribuție R. SA, pentru . Distribuție, urmează a fi admis cu consecința schimbării în parte a sentinței, în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii formulate de reclamant.
De asemenea, în condițiile art. 477 alin. 2 C.proc.civ., având în vedere soluția ce urmează a se pronunța asupra cererii principale, sentința va fi schimbată și cu privire la dispoziția de obligare a pârâtei la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în sensul că, față de prevederile art. 453 C.proc.civ., cererea reclamantului va fi respinsă.
În privința, dispoziției de obligare a pârâtei la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând diferență de onorariu expert, pentru aceleași considerente și față de lipsa culpei procesuale a pârâtei, instanța de apel constată că sarcina suportării și a acestor cheltuieli de judecată revine reclamantului, astfel încât acesta va fi obligat plătească această sumă în contul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul V..
Instanța de apel subliniază că, în lipsa unei învestiri în acest sens, nu are a se pronunța asupra sentinței civile nr. 1336/25.05.2015 a Judecătoriei Bârlad, prin care hotărârea apelată a fost completată și îndreptată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta E.ON Distribuție R. SA, pentru . Distribuție - societate absorbită prin fuziune, împotriva sentinței civile nr. 754/16.03.2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o schimbă în parte.
Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. G., CNP_, cu domiciliul în ., ., jud. V., în contradictoriu cu pârâta . R., pentru . Distribuție - societate absorbită prin fuziune, cu sediul în Târgu M., Piața Trandafirilor nr. 21, jud. M., înregistrată la ONRC sub nr. J_, CUI_, cu sediul ales pentru corespondență în Bacău, . nr. 22, jud. Bacău.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariu expert.
Obligă reclamantul să plătească în contul Biroului Local pentru Expertize Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul V. pentru expertul F. M. suma de 1.000 lei, reprezentând diferență de onorariu.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2016.
Președinte, M. C. | Judecător, O. A. C. | |
Grefier, A. C. |
Red. /tehnored.jud. MC/25.02.2016
5 ex./.>
Judecătoria Bîrlad: jud. M. R.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 101/2016.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 181/2016. Tribunalul... → |
|---|
