Contestaţie la executare. Decizia nr. 1172/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1172/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 03-12-2014 în dosarul nr. 1172/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1172/A
Ședința publică de la 03 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEI.-M. P.
Judecător C. A.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul contestator U. A. T. . cu intimații M. V. și T. R., împotriva sentinței civile nr. 525 pronunțată la data de 22.08.2014 de Judecătoria Huși, în cauza având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, în cauză este acordat primul termen de judecată, apelul s-a declarat în termen și motivat, apelantul a depus răspuns la întâmpinare iar în cauză se solicită judecarea și în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Președintele completului constată că la dosarul cauzei s-a depus duplicat de pe decizia civilă nr. 1004/A/2014 emisă de Tribunalul V..
Cu privire la proba cu înscrisuri solicitată de apelantul contestator, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, tribunalul o încuviințează.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 525/2014 din 22.08.2014 a Judecătoriei Huși, constată următoarele;
Prin sentința civilă civile nr. 525/2014 Judecătoria Huși a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtul M. V..
A respins acțiunea civilă formulată de contestatoarea U. A. T. . cu intimatul M. V. și terțul poprit T. R..
Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere următoarele;
Analizând excepția autorității de lucru judecat invocată de intimat, instanța a constatat că aceasta este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 431 NCPC:
,, (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.”
Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
În fapt, prin sentința civilă nr. 360 pronunțată de Judecătoria R. la data de 04.09.2012 în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 214/01.02.2013 a Tribunalului Iași, îndreptată prin încheierea din data de 31.10.2012, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții M. V. ș.a., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană Iași de Aplicare a Legii 18/1991 și Comisia Comunală Dolhești de Aplicare a Legii 18/1991 și a obligat pârâtele în solidar să plătească reclamantului M. V. suma de 2010 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din data de 07.08.2013 a Judecătoriei Huși,
pronunțată în dosarul nr._, instanța a admis cererea formulată de B. G. A. cu sediul în mun. Huși, pentru creditorul M. V. și a dispus încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 360/04.09.2012 a Judecătoriei R., rămasă definitivă și a încheierii de îndreptare eroare materială din 31.10.2012, pentru recuperarea sumei de 1.005 lei.
Prin sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, instanța a dispus validarea propririi înființate de executorul judecătoresc G. A. în dosarul de executare nr. 335/2013 asupra conturilor Unității A. Teritoriale . terțul poprit T. R., până la concurența debitului datorat de Comisia de Fond Funciar Dolhești în cuantum de 1193,90 lei.
La data de 12.12.2013, pe rolul judecătoriei R. a fost înregistrată cauza cu nr._, având ca obiect contestație la executare formulată de U. A. T. . primar B. D. P. în contradictoriu cu intimatul Biroul executor judecătoresc G. A. și M. V., prin care s-a solicitat desființarea actelor de executare, constatarea nulității actului intitulat „Adresă Poprire" nr. 335/07.11.2013 emisă în dosarul de executare nr. 335/2013, întrucât este abuzivă, netemeinică și nelegală.
Contestatoarea a invocat lipsa obligației sale fața de dispozițiile titlului executoriu.
S-a reținut că, potrivit HG nr. 890/2005 în vederea aplicării legislației funciare, se constituie comisii locale și comisii județene, acestea din urmă, instituite la nivel de județ, fiind alcătuite din prefect, subprefect, secretarul general al instituției prefectului, și alte persoane, prin urmare, majoritatea persoanelor ce alcătuiesc această comisie provenind din Instituția Prefectului. Ar fi inechitabil să se considere că în cazul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 274 C.pr.civ., comisiile să obțină recuperarea cheltuielilor făcute (de exemplu în cazul în care își angajează avocat, posibilitate recunoscută de lege, sau în cazul plății unui onorariu de expert), însă în cazul în care acestea ar cădea în pretenții, partea adversă să nu își poată recupera cheltuielile prilejuite de proces.
Prin urmare, Comisiile locale și județene pot fi obligate la plata cheltuielilor de judecată. Dacă legea reglementează calitatea procesuală a comisiilor, nu stabilește însă și dacă aceasta are un patrimoniu, aspect care are relevanță în cazul executării hotărârilor judecătorești cu privire la cheltuielile de judecată.
Potrivit art. 52 din L. 18/1991, în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională. Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. Alineatul 3 al aceluiași articol stabilește că prevederile art. 274 din codul de procedură civilă sunt aplicabile.
Aceste dispoziții legale nu pot rămâne fără aplicabilitate doar pentru că nu există niște dispoziții legale care să prevadă în mod expres cum se recuperează aceste cheltuieli în condițiile în care comisiile de fond funciar nu au patrimoniu propriu.
Faptele ilicite săvârșite de organele sale obligă însăși persoana juridică, dacă au fost îndeplinite cu prilejul exercitării funcției lor. Faptele ilicite atrag și răspunderea personală a celui ce le-a săvârșit, atât fata de persoana juridică, cât și fata de cel al treilea or, stabilirea obligației de plată a cheltuielilor de judecată presupune o culpă procesuală și, deci, o faptă ilicită. Comisia locală are atribuții stabilite în vederea stabiliri dreptului de proprietate, atribuții neîndeplinite corespunzător, fapt ce a determinat ca această parte să cadă în pretenții, împrejurarea că nu a avut de unde să plătească sumele de bani invocate de Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate Dolhești, nu a putut fi primită ca motiv temeinic pentru admiterea contestației la executare iar răspunderea comisie revine prin reprezentanții săi, potrivit argumentelor prezentate mai sus.
Judecătoria Huși a reținut că intimatului i-a fost virată suma de 1004 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, ca urmare, prin efectul răspunderii solidare, astfel cum s-a dispus prin sentința civilă.
În prezenta cerere contestatoarea solicită anularea sentinței civile nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși. Această sentință putea fi atacată cu apel în situația în care una dintre părți nu ar fi fost de acord cu soluția dată.
Mai mult, deși prin prezenta cerere se solicită anularea sentinței, finalitatea urmărită de părți este identică cu cea avută în vedere în cauza cu nr._ înregistrată la data de 12.12.2013, pe rolul Judecătoriei R.. Există identitate de părți între cele două cauze, contestația la executare a fost formulată în ambele cazuri de U. A. T. ., în contradictoriu cu intimatul Biroul executor judecătoresc G. A. și M. V.. Obiectul cauzei aflată pe rolul Judecătoriei R. a fost desființarea actelor de executare, constatarea nulității actului intitulat „Adresă Poprire" nr. 335/07.11.2013 emisă în dosarul de executare nr. 335/2013, întrucât este abuzivă, netemeinică și nelegală, în prezenta cerere contestatoarea solicită anularea sentinței civile nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși.
Puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decât o singura data, iar hotărârea este prezumata a exprima adevărul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotărâre.
Efectul de „lucru judecat” al unei hotărâri judecătorești are doua accepțiuni: în sens strict, semnifica autoritatea de lucru judecat, care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre aceleași parți, pentru același obiect, cu aceeași cauza. În sens larg semnifica puterea de lucru judecat, care presupune ca hotărârea beneficiază de o prezumție irefragrabilă ca exprima adevărul si ca nu trebuie contrazisa de o alta hotărâre (obligativitatea).
Conform doctrinei de specialitate, ,,autoritatea de lucru judecat” si “puterea de lucru judecat” nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Existenta unei hotărâri judecătorești poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invoca exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleași parți, sa se discute același obiect și aceeași cauza. Altfel spus, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind soluționarea unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identitati de parti, cauza si obiect, ci este necesara doar probarea identitatii intre problema soluționata irevocabil si problema dedusă judecății, instanța de judecata fiind ținuta sa pronunțe aceeași soluție, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situația incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumției vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârii judecătorești. Cum aceasta prezumție are caracter absolut, înseamnă ca nu se poate introduce o noua acțiune in cadrul căreia sa pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate.
Doctrina și practica judiciara recente s-au pronunțat în sensul în care puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotărârii, ci ea se întinde si asupra considerentelor hotărârii, care constituie susținerea necesara a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta. De vreme ce aceeași problema dedusa judecații . aceleași parti a fost soluționata irevocabil pe cale incidentala sau pe fond ., a rezultat că acest aspect reținut de instanțe, care a stat la baza soluțiilor din dispozitivul hotărârilor, a dobândit putere de lucru judecat si, in mod corect, trebuie avut in vedere de instanța sesizata ulterior.
Cum, în speță, Judecătoria R. a analizat o dată legalitatea actelor de executare în dosarul de executare nr. 335/2013, chiar și nedefinitivă fiind sentința pronunțată de această instanță, instanța superioară a urmat a analiza și a se pronunța pe legalitatea actului atacat. Indiferent de soluția dată de aceste instanțe, contestatoarea nu poate formula mai multe cereri având același obiect și aceeași finalitate concretă, desființarea unei executări silite și a acelorași acte de executare silită.
Pentru aceste motive instanța a admis excepția invocată de intimat, iar contestația a fost respinsă.
În baza art. 453 Cod pr. civilă instanța a luat act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a formulat apel U. A. T., apreciind că sentința este netemeinică și nelegală.
În fapt, prin contestația la executare formulată și promovată în cauză, U. A. T. .>a chemat în judecată pe numitul M. V. și T. R. în calitate de terț poprit, pentru ca în baza probelor administrate, prin hotărâre judecătorească, instanța să dispună anularea titlului executoriu Sentința civilă nr.247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, întrucât este netemeinică și nelegală.
1. Sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, nu poate constitui titlu executoriu deoarece nu este definitivă și face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului V. cu termen de judecată pe data de 28.10.2014;
2.Excepția autorității puterii de lucru judecat nu putea fi primită de către instanță și datorită faptului că nelegalitatea și netemeinicia Sentinței civile nr. 112/20.03.2014 a Judecătoriei R., pronunțată în dosarul nr._, a făcut obiectul dosarului cu nr._ * aflat pe rolul Tribunalului Iași;
3.Prin Decizia civilă nr. 329/2014 din 19.09.2014 a Tribunalului Iași,
pronunțată în dosarul nr._ *, definitivă, instanța: "Admite apelul declarat de contestatoarea U. A.-T. . civile nr. 112/20.03.2014 pronunțată de Judecătoria R., sentință pe care o schimbă în tot, în sensul că:
A admis contestația la executare formulată de U. A. -T. . cu intimații M. V. și B.EJ. G. A..
A anulat poprirea înființată prin adresa nr. 335/07.11.2013 în dosarul de executare nr. 335/2013 al B.E.J. G. A.."
4.Susținerile instanței sunt netemeinice și nelegale. Ele sunt combătute vehement și pe larg de către instanța de judecată (Tribunalul Iași) prin hotărârea arătată la pct. 3.
Pe numele U.A.T. . nici un titlu executoriu și pentru acest motiv, instanța de judecată a emis o hotărâre nefondată și lipsită de temei legal.
Potrivit legii, reclamanta U.A.T. . sume debitoarei Comisia Locală Dolhești de Fond Funciar și nici nu are vreo obligație față de aceasta.
5. Nici o lege nu prevede ca în locul Comisiei Locale de Fond Funciar să fie obligată vreo altă persoană.
6. U.A.T. . face obiectul executării silite prin poprire în baza sentinței menționate anterior, având în vedere că parte în proces a fost Comisia Locală Dolhești de Fond Funciar, care este o persoană juridică diferită de U.A.T. . stabili vreo obligație în sarcina acesteia din urmă.
7. Comisia locală de fond funciar nu constituie un organ subordonat al unității administrativ-teritoriale și, potrivit legii, nu poate fi obligată una în locul celeilalte.
Pentru aceste motive, reclamanta contestatoare solicită admiterea apelului formulat ca motivat, temeinic și legal, casarea hotărârii atacate întrucât este nefondată, nemotivată, netemeinică și nelegală și anularea tuturor actelor de executare silită întocmite de pârâți față de reclamanta U.A.T. . făcute împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Intimata Direcția Generala Regionala a Finanțelor Publice lași - T. R. a formulat întâmpinare prin care a solicitat apelului ca nefondat si păstrarea sentinței civile apelate ca legala, având in vedere următoarele motive;
In fapt, prin sentința civila nr. 525/22.08.2014, instanța de fond a soluționat contestația la executare formulata de contestatoarea U. A. Teritoriala . silite derulata la cererea creditorului M. V., in sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiata.
Prin apelul formulat, apelanta solicita instanței de control judiciar admiterea apelului in sensul "casării" hotărârii atacate si anularea tuturor actelor de executare silita întocmite pârâți.
Solicită a se constata, pe de o parte, legalitatea si temeinicia sentinței apelate, raportat atât la regulile de procedura consacrate prin prevederile imperative ale Codul de procedura civila, iar, pe de alta parte, netemeinicia motivelor de apel formulate, motive pe care le califică drept nefondate, nefiind de natura a conduce la schimbarea sentinței apelate.
În mod corect instanța de fond a dispus admiterea excepției autorității de lucru judecat raportat la probatoriul administrat in cauza si la prevederile legale aplicabile spetei.
In consecința, instanța de fond a dispus respingerea contestației, menținând astfel ca legale actele de executare emise in sarcina contestatoarei.
Intimata, in calitate de terț poprit a procedat in acord cu prevederile art. 454 alin. 1 din Codul de procedura civila.
In situația îndeplinirii condițiilor legale ale executării silite, terțul poprit este obligat la respectarea prevederilor legale invocate mai sus, sub sancțiunile prevăzute de art. 460 din Codul de procedura civila.
Intimatul M. V. nu a depus întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului si dispozițiile legale aplicabile se retine că apelul este întemeiat.
In mod greșit prima instanță a reținut că sentința nr. 112/2014 a Judecătoriei R. are autoritate de lucru judecat in prezenta cauză.
Această sentință a fost schimbată in tot prin decizia nr. 329/2014 a Tribunalului Iași in sensul că a fost admisă contestația la executare formulată de UAT comunei Dolhesti si a fost anulată poprirea înființată prin adresa nr. 335/7 11 2013.
Intre cauza nr._ (in care a fost pronunțată sentința nr.112/2014 a Judecătoriei R., schimbată de Tribunalul Iași) si prezenta cauză nu există identitate de obiect, părți si cauză.
Astfel in acel dosar obiectul era de anulare poprirea înființată prin adresa nr. 335/7 11 2013 iar in prezentul dosar obiectul este de anulare sentința nr. 247/2014 a Judecătoriei Huși.
In dosarul_ părți au fost contestatoarea U. A. T. ., în contradictoriu cu intimatul Biroul executor judecătoresc G. A. și M. V. iar părțile din prezenta contestație la executare au fost: contestatoarea . M. V. si terț poprit T. R..
Astfel că intre cele 2 dosare nu există identitate perfectă de părti.
Deși cele 2 acțiuni au fost formulate ca si contestații la executare, intre cele 2 acțiuni nu există identitate de obiect si părti pentru a exista autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 112/2014, astfel cum a fost schimbată prin decizia nr 329/2014 a Tribunalului Iași.
Potrivit art. 431 NCPC, aplicabil in cauză nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
In cauză nu există identitate de obiect si părți, si implicit identitate de cauză juridică, astfel că nu există autoritatea sentinței nr. 112/2014 ce a fost schimbată prin decizia nr. 329/2014 a Tribunalului Iași.
In temeiul art. 480 NCPC se va admite apelul, se va anula sentința care nu a analizat fondul si pentru că nu s-a solicitat trimiterea spre rejudecare, se va retine cauza in vederea rejudecării.
Fată de obiectul contestatei la executare propriu – zise - anularea sentinței nr. 247/2014 a Judecătoriei H. – si de obiectul contestației la executare astfel cum este reglementat de art. 711 NCPC, tribunalul invocă excepția inadmisibilității prezentei contestații; părțile vor răspunde până la termen cu privire la această excepție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de U. administrativ teritorială . civile nr. 525/2014 a Judecătoriei Huși pe care o anulează.
Retine cauza pentru evocarea fondului si pentru a pune in discuție excepția inadmisibilității prezentei contestații la executare având ca obiect anulare sentință nr. 247/2014 a Judecătoriei Huși.
Acordă termen la 7 ian 2014.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 03 Decembrie 2014.
Președinte, I.-M. P. | Judecător, C. A. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. I.M.P.
Tehnored. I.M.P./A.V.
2 ex./29.12.2014
Comunicat 3 ex./29.12.2014
Judecătoria Huși – judecător D. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1129/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 450/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
