Legea 10/2001. Sentința nr. 1442/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1442/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-10-2012 în dosarul nr. 1442/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1442/2012
Ședința publică de la 10 Octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Grefier A. C.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta C. –U. Națională a Cooperației de C. București, cu sediul în București, sect.1, Calea Plevnei Corp H, nr. 46-48 etaj 2, în contradictoriu cu pârâtul P. M. Huși, cu sediul în Huși .. 9, județul V. și pârâta . Huși, cu sediul în mun. Huși, ., nr. 22, J. V., având ca obiect anularea dispoziției nr. 3382/14.12.2010 și restituirea imobilului situat în mun. Huși, ., nr. 15, județul V. compus din teren în suprafață de 496 m.p. și construcțiile edificate pe acesta – Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei, cons. juridic C. O. și av. Ț. C. pentru pârâta S.C. B. SRL Huși și reprezentantul Primarului mun. Huși, consilier juridic L. I. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza, repusă pe rol, se află la al treilea termen de judecată; nu s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă; la data de 12-09-2012, prin registratura instanței s-au depus la dosar relațiile solicitate de la Primăria mun. Huși ;la data de 01-10-2012, prin registratura instanței s-au depus la dosar relații de către O.R.C. de pe lângă Tribunalul V. în sensul solicitat la termenul anterior, la data de 02-10-2012 s-a înaintat de către Prefectura V., documentația privind înființarea S.C. Olimp S.A., iar la data de 08-10-2012 s-a depus de către A. București, documentația care a stat la baza privatizării . ..
S-au verificat actele dosarului, după care instanța aduce la cunoștință părților prezente faptul că s-a depus la dosar documentația privitoare la privatizarea celor două societăți, iar după analizarea acestora s-a apreciat că nu sunt concludente soluționării cauzei, nemaifiind motive de amânare a cauzei.
Din oficiu instanța pune în discuție excepția de nulitate a Dispoziției nr. 3382 din 14-12-2010 emisă de P. mun. Huși motivat de faptul că acesta nu avea competența să soluționeze notificarea întrucât nu avea calitatea de unitate deținătoare potrivit art. 21 și 29 din Legea 10/2001 și acordă cuvântul părților cu privire la acest aspect.
Consilier juridic C. O. având cuvântul, apreciază că P. avea obligația de a identifica unitatea deținătoare și de a o înainta acesteia spre competentă soluționare, solicitând anularea dispoziției emise de P. mun. Huși.
Consilier juridic L. I. pentru P. mun. Huși arată că este de acord cu anularea dispoziției, date fiind dispozițiile legale în materie.
Av. Ț., pentru pârâta S.C. B. SRL Huși arată că împărtășește punctul de vedere al instanței, urmând a se dispune anularea Dispoziției nr. 3382 din 14-12-2010 emisă de P. mun. Huși. Se menționează că la dosarul cauzei se regăsește o hotărâre, ce urmează a fi avută în vedere de către instanță, ca și practică judiciară, depusă de către C. –Huși.
Părțile, având cuvântul la dezbateri,prin reprezentanți, solicită ca instanța să dispună anularea Dispoziției nr. 3382 din 14-12-2010 emisă de P. mun. Huși și obligarea acestuia de a înainta spre competentă soluționare notificarea nr. 233/2001 ( înregistrată sub nr._/22.11.2001 ) formulată în baza Legii nr.10/2001, către A.V.A.S. București.
La interpelarea instanței, părțile arată că nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta C. –U. Națională a Cooperației de C. București, prin reprezentant legal, a solicitat anularea Dispoziției nr. 3382 din 14.12.2010 emisă de Primarului M. Huși în baza Legii nr. 10/2001 și restituirea in natura a imobilului situat in Municipiul Huși, ..15 (fost Bld. Republicii si G. V.), jud. V. compus din teren în suprafață de 496 m.p. si construcțiile edificate pe acesta sau, în situația in care restituirea in natura nu este posibila, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Cu cheltuieli de judecata.
Reclamanta mai solicită ca, în subsidiar, în situația în care se va constata că imobilul solicitat nu este deținut de pârât, iar acesta nu s-a conformat dispozițiilor art.27 din Legea nr.10/2001, să fie anulată dispoziția contestată și să fie obligat paratul P. Mun. Huși sa identifice unitatea /persoana fizică deținătoare a imobilului revendicat si să înainteze documentația aferentă spre competentă soluționare, potrivit art.27 din Legea nr.10/2001.
În fapt, reclamanta arată că este proprietarul imobilului notificat, în calitate de succesor Institutului Național al Cooperației, ce a dobândit acest imobil in baza Ordonanței de adjudecare nr.3127/07.03.1939, transcrisă la Grefa Tribunalului Fălciu sub nr.789/1939.
În temeiul art. 21 al.1 si art. 22 din Legeanr.10/2001 republicată, a formulat notificare prin executorul judecătoresc . A., cu nr.233/2001 și înregistrată la Primăria Orașului Huși sub nr.734/2001, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului din Municipiul Huși, ..15, jud. V..
Analizând actele de restituire, P. Mun. Huși, a respins cererea prin Dispoziția nr.3382/14.12.2010, motivând ca imobilul din Huși, . nr.15 nu face obiectul Legii nr.10/2001.
Susține reclamanta că această dispoziție este netemeinică si nelegală pentru următoarele considerente:
1. cu privire la imobilele ce intra sub incidența Legii nr.10/2001:
Conform art.8 din Legea nr.10/2001 cu modificările si completările ulterioare, nu intra sub incidența prezentei legi terenurile situate in extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum si cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata, si prin Leg nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997.
Din cuprinsul dispoziției atacate nu reiese ca anterior emiterii dispoziției s-ar fi făcut cercetări cu privire la natura juridica a imobilului, cercetări dovedite prin înscrisuri.
2. cu privire la continuarea activității ca persoana juridica pana la data intrării vigoare a Legii nr.10/2001.
Dovada calității de succesoare a Institutului Național al Cooperației, a fost făcută astfel:
Prin „Legea asupra băncilor populare sătești si a casei lor centrale” publicata in Monitorul Oficial nr.288/29.03.1903, s-a creat prima instituție centrala cooperatista, numita Casa Centrala a Băncilor Populare.
În anul 1918, in locul Casei Centrale a Băncilor Populare s-a înființat Casa Central Cooperației si împroprietăririi Sătenilor, în cadrul căreia s-au creat trei instituții cooperative centrale si anume: Casa Băncilor Populare; Centrala Cooperativelor Sătești si Centrala Obștilor Sătești.
Prin Legea de organizare a Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale” din aprilie 1920, s-a organizat Direcția Cooperației Orășenești, ulterior aceasta trecând sub tutela Casei Centrale a Cooperației si Împroprietăririi Sătenilor, în baza Legii unificării cooperației din februarie 1923.
Prin Legea nr.35/1929 privind organizarea cooperației se aduc modificări sistemului cooperatist, in sensul ca se organizează Oficiul Național al Cooperației. Formele organizare prevăzute de aceasta lege sunt:
- societăți cooperative;
- federale;
- uniuni de cooperative;
- centrala uniunilor de cooperative;
- banca centrala cooperativa;
- centrala cooperativa de import si export;
În anul 1935 se aduc modificări Legii nr.35/1929, ocazie cu care se desființează Oficiul Național al Cooperației, luând ființa Centrala Cooperativa de îndrumare, organizare control.
În anul 1938, potrivit Decretului – Lege nr.2269, s-a înființat Institutul Național Cooperației, prin fuzionarea organismelor centrale, având personalitate juridica funcționând sub controlul si îndrumarea Ministerului Economiei Naționale.
Prin efectul fuziunii, trece asupra Institutului Național al Cooperației întreg patrimoniul, cu toate activele, drepturile si obligațiile de orice natura, ale organismelor naționale centrale cooperatiste ce au fuzionat în Institutul Național Cooperației.
În anul 1949, prin Decretul nr.133/02.04.1949 se reorganizează întreaga mișcare cooperatistă, care stabilea următoarele forme de organizare:
- Cooperative de C.;
- Cooperative de Producție Meșteșugăreasca;
- Cooperative de Producție Agricola;
În anul 1950, la Primul Congres al Cooperației de C., s-a adoptat Statutul Uniunii Centrale a Cooperației de C., prin care INCOOP își schimbă denumirea in U. Centrala a Cooperativelor de C. – C..
În anul 1990, prin Decretul-Lege nr.67/1990 se schimba denumirea Uniunii Centrale a Cooperativelor de C. – C., în U. Centrală a Cooperativelor de C. si Credit – C..
Prin Legea nr.109/1996 se schimba din nou denumirea în U. Națională a Cooperativelor de C. si Credit – C..
Ultima modificare a denumirii s-a făcut conform Legii nr.1/2005, privind organizarea si funcționarea cooperației, în U. Națională a Cooperației de C.- C., denumire ce a fost rezervata la Ministerul Justiției sub nr._/22.04.2005.
În toata aceasta perioadă, persoana juridica a cărei denumire s-a modificat a rămas aceeași.
Mai mult, chiar din H.C.M nr.3277/01.10.1953, pentru aprobarea unor masuri privind lichidarea operațiunilor fostului INCOOP si ale fostelor Federale, rezulta calitatea succesor a C. (anexa 5).
Susține reclamanta că U. NATIONALĂ a COOPERAȚIEI DE C. – C., ESTE SUCCESOAREA INSTITUTULUI N. AL COOPERAȚIEI.
C. nu a fost desființat sau interzis în perioada 6 martie 1945 –decembrie 1989, astfel încât consideră că nu are nevoie de hotărâre judecătorească care sa ateste faptul ca este una si aceeași persoană juridica.
Conform art.3 al.1 lit. c din Legea nr.10/2001, C. si-a demonstrat „continuarea activității juridice pana la data intrării in vigoare a prezentei legi”, prin actele depuse la dosarul Primăriei Mun. H..
Dovada calității de succesoare a fostelor societăți cooperative, a INCOOP si fostelor federale, a reținut-o si înalta Curte de Casație si Justiție, prin Decizia civilă nr.758/07.02.2008 pronunțata in dosarul nr._/2/2005.
3. Cu privire la dovada proprietății a imobilului notificat aceasta este atestată de următoarele documente: Ordonanța de adjudecare nr.3127/07.03.1939; Proces verbal din 25.10.1956; Adresa URCC Huși nr._/14.06.1961;
4. Cu privire la dovada preluării abuzive de către stat.
În ceea ce privește sarcina probei preluării abuzive a imobilului, susține reclamanta că sunt aplicabile dispozițiile art.1 lit. e) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Conform art. 25 din Legea nr.10/2001, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie asupra cererii de restituire.
Având in vedere ca P. Mun. Huși, a emis o Dispoziție, prin care a soluționat cererea de restituire, rezultă că aceasta și-a asumat calitatea de unitatea deținătoare a imobilului.
În privința termenului de introducere a contestației arată reclamanta că dispoziția le-a fost comunicată prin intermediul TRIBUNALULUI V. la data de 19.09.2011 așa cum rezultă din dovada atașată cererii.
În dovedirea cererii reclamanta a depus înscrisuri.
Pârâtul P. municipiului Huși nu a formulat întâmpinare și la solicitarea instanței a depus documentația care a stat la baza emiterii dispoziției contestate.
În termen procedural, reclamanta prin reprezentant legal, a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a . motivat de faptul că acesta este deținătoarea actuală a imobilului revendicat.
Pârâta . formulat întâmpinare peste termenul legal, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei motivat de faptul că ea este proprietara unui imobil compus din construcții și teren situat în . nr.9 dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 72/13.01.1999, or, reclamanta revendică un imobil situat la nr. 15 care are caracteristici diferite de cel deținut de ea. Nu rezultă că între cele două imobile ar exista identitate, ea nu a primit nicio notificare din partea reclamantei formulată în baza Legii nr. 10/2001 și în raport cu aceasta nu justifică calitate procesuală pasivă în această cauză.
În cauză a fost administrată din oficiu proba cu expertiză tehnică de specialitate care a răspuns următoarelor obiective: - identificarea imobilului din Huși, .. 15 menționat în Dispoziția Primarului Huși nr. 3382 din 14 decembrie 2010 și întocmirea schiței anexe; -dacă imobilul de mai sus, revendicat de către reclamanta C. atât pe drept comun, cât și în baza legii nr.10/2001, este identic cu imobilul din mun. Huși, .. 9, deținut în prezent de către pârâta . în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 72 din data de 13 ianuarie 1999.
Din oficiu s-a administrat proba cu înscrisuri în sensul solicitării de relații de la Administrația financiară a municipiului Huși, Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, Prefectura jud. V., Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul V. și Ministerul Economiei.
Analizând actele dosarului în raport cu prevederile legale incidente în cauză (Legea nr. 10/2001) tribunalul reține următoarea situație de fapt și de drept:
Reclamanta a formulat notificare în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 prin care a solicitat instituției Primăriei mun. Huși, restituirea in natura a imobilului situat in Municipiul Huși, ..15 (fost Bld. Republicii si G. V.), jud. V. compus din teren în suprafață de 496 m.p. si construcțiile edificate pe acesta sau, în situația in care restituirea in natura nu este posibila, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Reclamanta și-a legitimat dreptul de proprietate asupra bunului cu ordonanța de adjudecare nr.3127/07.03.1939, transcrisă la Grefa Tribunalului Fălciu sub nr.789/1939 și totodată și-a dovedit calitatea de succesoare a fostelor societăți cooperative.
Prin Dispoziția nr. nr.3382/14.12.2010, primarul municipiului Huși a dispus respingerea notificării motivând ca imobilul din Huși, . nr.15 nu face obiectul Legii nr.10/2001 deoarece nu a fost preluat abuziv de către stat.
Reclamanta a revendicat acest imobil și pe calea dreptului comun în contradictoriu cu . Huși, acțiune ce fac obiectul dosarului civil nr._, suspendat în baza art. 244 pct. 1 Cod proc.civilă. În același dosar s-a solicitat și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 72/13.01.1999
Expertiza efectuată în cauză a stabilit că există identitate între imobilul ce face obiectul notificării formulate de reclamantă în baza Legii nr. 10/2001 și cel dobândit de . Huși de la . în anul 1999, în acest sens fiind și poziția Primăriei mun. Huși care a precizat prin adresa nr._/20.12.2011(fila 144 dosar) că denumirea străzii pe care se afla imobilul în litigiu a suferit modificări în timp, în sensul că inițial a avut denumirea de . . prezent General T.. mobilul din Huși .. 15.
Potrivit expertului, imobilul menționat în Dispoziția Primarului Huși nr. 3382 din 14 decembrie 2010 (fila 87 din dosarul cauzei) este amplasat în zona centrala a municipiului Huși, la intersecția străzii General T. cu . de adjudecare nr. 3127/07.03.1939, imobilul adjudecat a aparținut cooperativei „Basarabia” din Huși, și se compunea din „terenul în suprafața de 496mp, pe care se afla o construcție din zid, cu sala mare în colț și alte două camere mai mici pentru prăvălie, o sală de popice, o terasă, alte două camere în curte, dependințe, un bazin, iar curtea pavata. Imobilul se afla în orașul Huși, .. 15, colț cu . cu . cu proprietatea fraților Fanștein, est cu . proprietatea domnului C.”.
Conform procesului – verbal din 25 octombrie 1956, de identificare și stabilire a situației juridice a imobilului proprietatea C. situat în Huși, .. 15, reiese faptul că . fost redenumită Bulevardul Republicii. De asemenea, imobilul este descris ca fiind compus din suprafața de 496mp teren pe care se află clădiri din zidărie de cărămidă cu planșeu din lemn și acoperiș din tablă, având instalații de apă și lumină electrică. Clădirile alcătuind un corp comun ( cu o suprafață construită de 430mp) fiind utilizate drept restaurant. Imobilul este compus dintr-o sală mare pentru restaurant, o magazie, o pivniță la subsol, o bucătărie, o sală, un wc, o marchiză, o terasă cu pardoseală de ciment, o curtea interioară.
Pentru imobilul în cauză a fost întocmită o schiță de către U. R. C. C. Huși la data de 31.08.1963 în care se poate observa amplasarea imobilului pe . de stradă, fiind învecinat pe celelalte laturi (sud și vest) de proprietăți naționalizate. Conform schiței imobilul este alcătuit dintr-o clădire având o sala mare de restaurant pe colț, o bucătărie, un bar, două magazii, o pivniță, un wc cu trei cabine, o terasă de vară și o curte interioară.
Probele administrate în cauză au relevat faptul că în fapt și în drept cea care deține în prezent imobilul în litigiu, cunoscut și ca restaurant „ Podgoriile Hușilor” este .. Aceasta l-a dobândit prin cumpărare în anul 1999 de la .>
.. a fost înființată în anul 1990 în baza Legii nr. 15/1990(fila 270) prin Decizia Prefecturii nr.690/22.10.1990 ca urmare a reorganizării Întreprinderii Comerciale de Stat Mixtă Huși în 2 societăți. Conform documentației de privatizare, imobilul în litigiu care a suferit transformări esențiale față de starea tehnică în care se afla în anul 1956, se afla în anul 1990 în administrarea fostei întreprinderi de stat ÎCSM Huși și a fost preluat cu ocazia divizării patrimoniului de către .. care, ulterior, a obținut certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul aferent construcțiilor. Nu se cunoaște modalitatea prin care imobilul proprietatea Centrocoopului și care în anul 1956 era în posesia Cooperativei de C. „ Progresul” Huși(fila 137 dosar fond) a ajuns în patrimoniul Întreprinderii Comerciale de Stat Mixtă Huși, fosta întreprindere de stat neavând niciun titlu asupra acestuia.
Cert este că la apariția legii nr. 10/2001 instituția Primăriei mun. Huși reprezentată prin primar nu avea calitatea de unitate deținătoare competentă să soluționeze notificarea conform art. 21, 26 și 29 al legii nr. 10/2001, această competență revenind autorității care a efectuat privatizarea, respectiv A. București, pentru următoarele considerente:
În speță, deținătoarea imobilului este ., o societate comercială cu capital integral privat, înființată în baza Legii nr. 31/1990, și care nu face parte din categoria entităților enumerate de legea specială care sunt obligate să dispună cu privire la soluționarea pe fond a notificării formulate de reclamantă. Aceasta a cumpărat imobilul de la o societate care a fost privatizată în anul 1990 și la care statul a fost acționar majoritar cel puțin o perioadă de timp. În aceste sens art. 21. 1 lit. e din HG nr. 250/2007 din normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, statuează că: „societățile comerciale privatizate integral sau cele constituite din inițiativă privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înființarea lor, nu sunt entități învestite cu soluționarea notificărilor.”
De asemenea, potrivit art. 29 din lege „Pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.
(3) În situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.”
În consecință, în baza dispozițiilor legale citate mai sus, instanța constată că P. mun. Huși nu avea competența legală să analizeze pe fond notificarea reclamantei, această competență revenind instituției care ca făcut privatizarea vânzătoarei . pentru care dispoziția emisă este lovită de nulitate absolută, fiind nelegală. P. mun. Huși ar fi trebuit potrivit art. 27 din Legea nr. 10/2001 să comunice persoanei îndreptățite datele de identificare a unității deținătoare.
În consecință, tribunalul va admite contestația formulată de reclamanta C. – U. Națională a Cooperației de C. cu sediul în București, .. 46-48, corp H, ., în contradictoriu cu pârâtul P. mun. Huși și . Huși și va dispune anularea Dispoziției nr. 3382 din 14-12-2010 emisă de P. mun. Huși.
Va obligă Instituția Primarului mun. Huși să înainteze spre competentă soluționare notificarea nr. 233/2001 ( înregistrată sub nr._/22.11.2001 ) formulată în baza Legii nr.10/2001, de reclamantă, A.V.A.S. București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de reclamanta C. – U. Națională a Cooperației de C. cu sediul în București, .. 46-48, corp H, ., în contradictoriu cu pârâtul P. mun. Huși și . Huși.
Dispune anularea Dispoziției nr. 3382 din 14-12-2010 emisă de P. mun. Huși.
Obligă Instituția Primarului mun. Huși să înainteze spre competentă soluționare notificarea nr. 233/2001 ( înregistrată sub nr._/22.11.2001 ) formulată în baza Legii nr.10/2001, de reclamantă, A.V.A.S. București.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 10 Octombrie 2012.
Președinte, D. E. S. | ||
Grefier, A. C. |
Red. S.D.E./26.10.2012
Tehndact. S.D.E./ A.Ci./26.10.2012
5 ex./..10.2012
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 1127/2012. Tribunalul VASLUI | Anulare act. Decizia nr. 1094/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
