Plângere contravenţională. Decizia nr. 473/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 473/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 473/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.473/R
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător D. E. S.
Judecător R.-N. O.
Grefier M.-L. M. F.
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurent U. I.
și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. -CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, declarat împotriva sentinței civile nr.24 din 7.01.2013 a Judecătoriei V., având ca obiect-plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege; nemotivat; nu s-a depus întâmpinare, cauza se află la primul termen de judecată; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care:
Având în vedere că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, după care le declară închise, lăsând cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării;
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.24 din 7.01.2013, Judecătoria V. a respins plângerea formulată de petentul U. I., domiciliat în ., . contradictoriu cu intimata CNADNR-CESTRIN, cu sediul în București, ..401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus la data de 29.10.2012, petentul U. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, anularea procesului-verbal . nr._/10.10.2012, și în subsidiar, modificarea acestuia în sensul înlocuirii amenzii aplicate cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal este nelegal și netemeinic, întrucât din descrierea faptei reiese că ar fi fost surprins circulând în localitatea Satu Nou fără a deține rovinietă valabilă însă obligativitatea rovinietei există numai pentru porțiunile de drum din afara localității, precum și că este incident un caz de nulitate absolută față de lipsa semnăturii agentului constatator, semnătura electronică neputând fi asimilată celei cerute de lege. În subsidiar, petentul a susținut că scopul legii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea unui avertisment.
În drept, au fost invocate disp. Legii 445/2001 și ale OG 2/2001.
În susținere, au fost atașate înscrisuri (f. 4-5).
Plângerea este scutită de taxă de timbru.
Deși legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare, însă prin adresa nr.9049/EX/13.11.2012 a fost anexată la dosar documentația în baza căreia s-a încheiat procesul-verbal.
La termenul de astăzi, instanța a dispus reunirea dosarului nr._ la prezentul dosar, față de admiterea excepției litispendenței invocate din oficiu.
În cauză, instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri.
Analizând probatoriul existent, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 10.10.2012, în localitatea București, un agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN a încheiat procesul-verbal . nr._, aplicând petentului U. I. o amendă contravențională în cuantum de 750 lei, pentru săvârșirea faptei prev. de art. 8 alin.1 din OG 15/2002. S-a consemnat că, la data de 21.08.2012, ora 7.47, pe DN 24 km83+450m Satu Nou, autovehiculul cu nr._ aparținând petentului a circulat fără a deține rovinietă valabilă, proba făcându-se cu foto 105101__. Procesul-verbal a fost încheiat în absența petentului și a unui martor-asistent – menționându-se că procesul verbal a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator I. A. V. cu certificatul nr._0301db48 din 9.03.2012 emis de Certsign S.A. (f.5).
Procesul-verbal a fost comunicat prin poștă la 17.10.2012(f.12). În termen legal, petentul a formulat plângere contravențională.
Analizând, în acest context, procesul-verbal atacat, sub aspectul legalității, instanța constată că acesta respectă condițiile de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, precum și că petentul nu a invocat cauze de nulitate relativă. Astfel, referitor la motivul de nulitate absolută invocat – lipsa semnăturii agentului constatator, instanța a reținut:
Potrivit art.17 din OG 2/2001, lipsa (…) semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Acesta este evident un caz de nulitate expresă – așadar, vătămarea este prezumată - și absolută – dat fiind interesul ocrotit, ceea ce conduce la concluzia că în situația constatării lipsei semnăturii agentului constatator, singura soluție legală este de admitere a plângerii contravenționale și constatare a nulității absolute a actului atacat.
În speță, instanța, contrar susținerilor petentului, a apreciat că procesul-verbal este semnat de agentul constatator, pentru următoarele motive: OG 2/2001 – act normativ cadru pentru materia contravențională – nu cuprinde referiri la modalitatea de constatare a contravențiilor prin utilizarea unor mijloace tehnice certificate ori omologate și verificate metrologic, rămânând ca în domeniile în care astfel de mijloace sunt necesare în viziunea legiuitorului, să fie emise reglementări speciale, exprese. Acesta este și cazul OG 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, care prin art. 9 alin.(2)și (3) stabilește că, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. În acest context, agentul constatator a verificat înregistrarea efectuată prin intermediul SIEGMCR și a constatat că autovehiculul aparținând petentului a circulat la data și în locul menționate fără a deține rovinietă valabilă, procedând la întocmirea unui proces-verbal în format electronic, generat și semnat electronic prin raportare la disp. Legii 455/2001 și HG 1259/2001. Instanța a observat faptul că procesul-verbal atacat se coroborează cu înscrisurile depuse de intimată, dovedind faptul că agentul constatator I.-A. V. deține un certificat calificat emis în condițiile legii 455/2001 de un furnizor autorizat, certificat care asigură identificarea sa ca semnatar al unui înscris în format electronic(f.8).
Instanța a observat că OG 2/2001 nu distinge între semnătura olografă și cea electronică, că Legea 455/2001 privind semnătura electronică prevede că aceasta se completează cu dispozițiile legale privind încheierea, validitatea și efectele actelor juridice, așadar cu dreptul comun în materia actelor juridice, și nu limitează expres aplicarea sa doar la raporturi de drept privat. Formatul scris comunicat persoanei sancționate și înscrisul în format electronic trebuie privite unitar, întrunirea condițiilor de valabilitate apreciată prin raportare la ambele formate și nu izolat, distinct.
De asemenea, din interpretarea teleologică a textului art. 17 din OG 2/2001, reiese că scopul obligației acestuia de a semna procesul-verbal constă în atestarea însușirii tuturor mențiunilor înscrisului de către autoritatea de stat împuternicită să constate contravenții și să le sancționeze, prin reprezentantul său, agentul constatator. Or, această atestare este îndeplinită atât prin semnătură olografă cât și prin semnătură electronică bazată pe certificat calificat. În concluzie, instanța apreciază că a fost încheiat un proces-verbal semnat de agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a observat că petentul, deși nu a negat lipsa rovinietei valabile la data de 21.08.2012, a invocat neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale contravenției, față de locul săvârșirii faptei – în localitatea Satu Nou, jud.V.. Cu toate acestea, potrivit art. 1 alin.(21)și (22) din OG 15/2001, tariful de utilizare se aplică pe rețeaua de drumuri naționale din România, definită la art. 1 alin. (1) lit. d), cu excepția sectoarelor de drum pentru care se vor aplica tarife de concesiune. Sectoarele de drum pentru utilizarea cărora se vor percepe tarife de concesiune și care vor fi exceptate de la plata tarifului de utilizare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului. În forma în vigoare la data săvârșirii faptei, OG 15/2001 nu prevede ce excepție de la obligativitatea achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale situația în care utilizatorii circulă pe un drum național dar în interiorul localității. Or, petentul a fost înregistrat, astfel cum rezultă și din planșa foto depusă de intimată la fila 9 din dosar, circulând pe DN 24 pe raza ., condiția referitoare la locul săvârșirii faptei este îndeplinită.
Prin urmare, instanța a reținut că în prezenta cauză, nefiind incidente motive de nulitate și nefiind probată o altă situație de fapt decât cea constatată prin procesul-verbal, acesta continuă să se bucure de forța probantă recunoscută de art.34 din O.G. 2/2001 în favoarea sa.
În aplicarea art. 34 coroborat cu art. 5(5), 21(3) și 38(3) din OG nr. 2/2001 - care permit instanței să aprecieze în soluționarea plângerii inclusiv asupra sancțiunii ce se impune a fi aplicată, astfel încât aceasta să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, și să reflecte împrejurările, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmările produse și circumstanțele personale ale contravenientului – instanța consideră că amenda contravențională în cuantum de 750 de lei reprezintă o sancțiune adecvată, singura în măsură să realizeze funcția de prevenție și educație avute în vedere prin OG 154/2001. Instanța a ținut cont și de faptul că petentul nu a negat săvârșirea faptei însă nu a invocat ori probat acoperirea prejudiciului produs – achitarea tarifului de utilizare – ori existența unor circumstanțe personale suficient de întemeiate pentru a justifica înlocuirea amenzii cu un avertisment.
În concluzie, instanța a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, fără însă a indica care sunt motivele pentru care a formulat recurs.
Petentul nu s-a prezentat în instanță la termenul de astăzi pentru a-și susține recursul declarat și nici nu a comunicat la dosar care sunt motivele de recurs.
Instanța analizând din oficiu hotărârea pronunțată de Judecătoria V., consideră că în mod corect a apreciat probatoriul administrat în cauză și a dispus respingerea plângerii formulate.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va dispune respingerea recursului formulat de petentul U. I. .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de U. I., cu domiciliul în ., ..V., împotriva sentinței civile nr.24 din 07.01.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Aprilie 2013.
Președinte, A. C. | Judecător, Ptr.D. E. S. aflată în c.o. Vicepreședinte, A. C. | Judecător, R.-N. O. |
Grefier, M.-L. M. F. |
Red.O.R.N.
Teh.red.F.M.M.
2 ex/17.04.2013
Jud.fond: R. M.R.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1372/2012. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 578/2013. Tribunalul... → |
|---|
