Revendicare imobiliară. Decizia nr. 6/2016. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 6/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 6/2016

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:006._

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

CIVILĂ

DECIZIE Nr. 6/R/2016

Ședința publică de la 26 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător A. A.

Judecător O. M. V.

Grefier A. C.

---------------

Pe rol se află pronunțarea asupra cererilor de recurs formulate de recurentul – intimat - pârât O. C., și recurentele – intimate - pârâte E. M. și N. D., prin procurist S. Ortansa N., în contradictoriu cu intimații C. D. și B. D., împotriva sentinței civile nr.357 din 18.05.2015 a Judecătoriei Huși, având ca obiect - revendicare imobiliară, cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 19 ianuarie 2016 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când în conformitate cu art. 260 (1) Cod procedură civilă 1865, pronunțarea cauzei s-a amânat pentru termenul de astăzi.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursurilor constată următoarele,

Prin sentința civilă nr. 357 din 18.05.2015 a Judecătoriei Huși s-a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâte.

A admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul O. C., domiciliat în mun. B., .. 213, județul B., împotriva pârâtelor:

- E. M. și N. D., cu domiciliul procedural la domiciliul procuristei S. Ortansa-N., din mun. B., ., ., jud. B.,

- C. D. și B. D.-I., domiciliate în mun. B., ., jud. B..

A obligat pârâtele să respecte dispozițiile sentinței civile nr. 5619 pronunțată la data de 22.06.1998 de Judecătoria B. și a actului de adjudecare nr. 11/2002 emis de executor judecătoresc P. A., legalizat sub nr. 4822 din 24.06.2005 de Birou Notarial Individual V. E., acesta din urmă așa cum a fost modificat și anulat parțial prin decizia civilă nr. 410 pronunțată la data de 17.12.2007 de Tribunalul B., în sensul că a obligat pârâtele să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele suprafețe de teren:

1. 2,64 ha teren agricol amplasat în extravilanul comunei Lopătari, jud. B., situat în tarlaua 39, punctul Runcuri, cu următoarele vecinătăți:

- N-S. V.

- E-P. D.

- S-moștenitorii defunctului Z. D.

- V-moștenitorii defunctului Z. D.

2.0,50 ha pădure amplasată în tarlaua 13, parcela 257, ., cu următoarele vecinătăți:

- N-mostenitorii defunctului Z. D.

- E-creasta

- S-A. V.

- V-drum.

În baza art. 274 Cod pr.civilă a obligat pârâtele să achite reclamantului suma de 990 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pe fondul cauzei, din analiza și coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Prin sentința civilă nr. 5619 pron. la data de 22.06.1998 de Judecătoria B., s-a partajat averea rămasă de pe urma defunctului Z. D. și s-au atribuit părților loturile propuse de expert după cum urmează:

1. soției supraviețuitoare Z. Finița i-a fost atribuit lotul I format din:

- teren extravilan în suprafață de 2,785 ha situat în tarlaua 39 Runcuri;

- teren extravilan în suprafață de o,5o ha din tarlaua 13 – P..

2. E. M., N. D. și B. D. au primit lotul nr.II, care s-a atribuit pârâtelor în cote egale de 1/7 din 6,57 ha, după cum urmează:

- teren extravilan în suprafață de 2,495 ha din tarlaua 39 - Runcuri;

- teren extravilan în suprafață de 0,29 ha din tarlaua 119 - Secătura;

- teren extravilan în suprafață de o,5o ha din tarlaua 13 – P..

În raportul de expertiză, expert P. L. a stabilit că suprafața totală de teren ce a trebuit lotizată a fost de 6,57 ha, compusă din 5,28 ha în tarlaua 39 Runcuri, 0,29 ha in tarlaua 119 Secătura și 1 ha în tarlaua 13 P..

În schițele anexă la expertiză, în varianta 2 expertul a împărțit suprafața de teren din pct. Runcuri, stabilind pentru fiecare lot câte 2,64 ha, suprafața de teren din pct. Secătura, stabilind pentru fiecare lot câte 1450 m.p. și suprafața de teren din pct. P. stabilind pentru fiecare lot câte 5000 m.p. Schițele pentru varianta 2 sunt aproape identice cu cele pentru varianta 1, fiind inversată doar atribuirea loturilor.

Așadar, în considerentele hotărârii se validează varianta 2 de lotizare, dar descrierea loturilor este cea din varianta 1.

În anul 2005, O. C. a sesizat Judecătoria B. cu o cerere de îndreptare a erorii materiale, pentru neconcordanțele dintre conținutul raportului de expertiză și schițele anexă. O. C. a promovat această acțiune în calitate de procurator al lui Z. Finița. Prin încheierea din camera de consiliu din 22.07.2005 s-a respins cererea de îndreptare a unor erori materiale strecurate în sentința civilă nr.5619/1998. O. C. a declarat apel, respins prin decizia nr.759/16.12.2005 a Tribunalului B..

E. M., B. D. și Z. D. au formulat și ele o cerere de îndreptare a erorii materiale, cerere admisă, prin încheierea din data de 19.03.2003, în sensul că în dispozitivul sentinței nr.5619/1998 la lotul 2 se va trece cota de 1/6 din 6,57 ha teren, în loc de 1/7.

Între Z. Finița și O. C. s-au purtat mai multe procese civile, s-au exercitat și toate căile de atac, iar prin aceste hotărâri judecătorești Z. Finița a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către O. C.. O. C. s-a adresat inițial executorului judecătoresc R. V. pentru executarea silită a acestor cheltuieli, iar apoi executorului judecătoresc P. A., care a conexat cele două dosare execuționale.

Executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a suprafețelor de teren deținute de debitoarea Z. Finița, respectiv 2,64 ha în pct. Runcuri, 0,145 ha în pct. Secătura și 0,50 ha pădure. La 3 termene de licitație nu s-au prezentat licitatori, astfel că, la cererea lui O. C., executorul judecătoresc P. A. a adjudecat în favoarea acestuia bunurile imobile scoase la vânzare.

Prin actul de adjudecare din data de 23.08.2002, legalizat sub nr. 4822 din 24.06.2005, executorul judecătoresc declară adjudecat definitiv de către O. C. bunul imobil situat în . compus din:

1. 2,785 ha teren agricol amplasat în extravilanul ., în două puncte:

a)2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri cu următoarele vecinătăți:

N-S. V.

E-P. D.

S-moștenitorii defunctului Z. D.

V-moștenitorii defunctului Z. D.

b)0,145 ha în tarlaua 119, punctul Secătură, în imediata vecinătate a pârâului Slănic, având următoarele vecinătăți:

N-pârâul Slănic

E-moștenitorii defunctului Z. D.

S-drum

V-Z. I.

2. 0,50 ha pădure amplasată în tarlaua 13, parcela 257, . cu următoarele vecinătăți:

N-moștenitorii defunctului Z. D.

E-creasta

S-A. V.

V-drum.

Executarea silită efectuată asupra suprafețelor de teren situate pe raza comunei Lopătari nu respectă dispozitivul sentinței civile nr.5619/1998 a Judecătoriei B.. Astfel, prin sentința civilă nr.5619 se atribuie numitei Z. Finița lotul 1 compus din:

- teren extravilan în suprafață de 2,785 ha situat în tarlaua 39 Runcuri;

- teren extravilan în suprafață de o,5o ha din tarlaua 13 – P..

Iar actul de adjudecare se menționează că O. C. devine proprietarul suprafețelor:

a)2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri

b)0,145 ha în tarlaua 119, punctul Secătură,

c) 0,50 ha pădure

Chiar dacă între considerentele sentinței de partaj și dispozitiv există neconcordanțe, doarece și expertiza conține greșeli și chiar dacă au existat erori în ceea ce privește individualizarea și atribuirea loturilor, relevant este dispozitivul hotărârii în care se menționează clar că Z. Finița devine proprietară pe suprafețele:

- teren extravilan în suprafață de 2,785 ha situate în tarlaua 39 Runcuri;

- teren extravilan în suprafață de o,5o ha din tarlaua 13 – P..

Se observă că în punctul Secătură, defunctul Z. D. deținea 0,29 ha, și, deși expertul a format două loturi pe schița anexă, în dispozitivul sentinței de partaj, întreaga suprafață de 0,29 ha din tarlaua 119 - Secătura se atribuie în proprietate pârâtelor E. M., N. D. și B. D.. Z. Finița nu primește teren în punctul Secătura, astfel că, în mod eronat, prin actul de adjudecare se atribuie reclamantului O. C. și 0,145 ha în tarlaua 119, punctul Secătura.

Prin decizia civila nr. 410 din 17.12.2007 a Tribunalului B., actul de adjudecare din data de 23.08.2002 a fost anulat in parte in ceea ce privește suprafața de 0,145 ha din punctul Secătura și rămâne valabil în ceea ce privește adjudecarea de către reclamant a suprafeței de 2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri și a celei de 0,50 ha pădure.

Din declarațiile martorilor audiați in cauza, nu a rezultat că paratele au ocupat în fapt terenul ce a revenit reclamantului. Deoarece aceste declarații au fost date pe parcursul anului 2006, instanța a admis efectuarea unei expertize tehnice pentru a verifica situația terenului la momentul actual (expert S.). Divergența dintre părți are ca obiect terenul din punctul „Runcuri", reclamantul susține că a adjudecat terenul în suprafață de 2,785 ha în punctul "Runcuri" ce corespunde cu suprafața din lotul 1 al debitoarei sale Z. Finita și este menționat în sentința nr. 5619/22.06.1998 de partaj și care constituie titlu executoriu și că în această suprafață este cuprinsă și suprafața de 0,15 ha aparținând numitului A. C..

Din concluziile expertizei efectuată în dosar_ de expert S., instanța a reținut că:

1.terenurile atribuite părților prin sentința civila nr. 5619/1998, conform raportului de expertiza P., varianta II, sunt:

- lotul 1 reclamanta Z. Finița primește:

- suprafața de 2.785 ha in ., cu vecinătăți:

N - S. V.,

E - P. D.,

S - lotul 2,

V- lotul 2 si A. C.

- suprafața de 0.50 ha pădure in .:

N - lotul 2,

E - creasta,

S - A. V.,

V - drum

- lotul 2 parații E. M., N. D., B. D. primesc:

- suprafata de 2.495 ha in . cu vecinătăți:

N - S. V.,

E - lotul 1 si A. C.,

S - C. D.,

V - Pisca O. si S. T.,

- suprafața de 0.29 ha in . vecinătăți:

N - parau Slanic,

E - B. R.,

S - drum,

V - Z. I.

- suprafața de 0.50 ha pădure in .:

N - Z. I.,

E - creasta,

S - lotul 1,

V - drum;

Expert P. nu a întocmit pentru varianta II schițele pentru . pentru . aceasta cauza nu s-a făcut punerea in executare a sentinței si părțile nu au folosit terenurile așa cum a rezultat din sentința de partaj nr. 5619/1998 .

Lotul atribuit lui Z. Finița corespunde cu terenul atribuit reclamantului prin actul de adjudecare din data de 23 august 2008, modificat prin decizia civila nr. 410/2007 a Tribunalului B. si prin procesul verbal de îndreptare a erorii materiale din 14.04.2006. Transpunerea pe teren nu s-a făcut deoarece nu au existat schițe de partaj conform variantei II din sentința de partaj nr. 5619/1998.

În lotul atribuit lui Z. Finița nu a fost inclus terenul rămas lui A. C. sau A. D., conform schiței si a calculelor din expertiza P., suprafața identificata si măsurata a fost de 5.43 ha din suprafața de 5.28 ha (lotul 1 - 2.785 ha si lotul 2 - 2.495 ha ) a fost partajata părților si suprafața de 1500 mp a rămas lui A. C.. Familia A. nu are acte de proprietate pentru terenul respectiv si nu are teren în vecinătatea părților.

Posesia terenurilor după partaj s-a făcut fără a se pune în aplicare schițe ale expertizei deoarece acestea nu au existat pentru varianta II. În momentul efectuării expertizei terenul in litigiu are suprafața identificata si măsurata de 5.3940 ha din care:

- 4657 mp folosește Pisca O. din lotul reclamantului O. C. si din lotul paratelor, prin înțelegere, pe teren sunt construite un garaj si un grajd,

- 5164 mp + 4235 mp folosește A. D. din loturile părților, in jurul casei sunt construite anexe,

- 1645 mp, plus 7625 mp, plus_ mp pășune împădurita mp folosește Pisca O. din lotul paratelor, prin înțelegere,

- 8720 mp plus 10.503 mp pășune împădurită folosește A. D. din lotul reclamantului O. C. prin înțelegere,

- 782 mp folosește S. T. din lotul pârâtelor deoarece gardul dintre proprietăți nu este construit pe hotar.

Deși expert S. a precizat că nu poate concluziona daca pârâtele ocupa vreo suprafața de teren aparținând reclamantului, deoarece din expertiza P. nu rezulta dimensiunile parcelelor partajate; nu s-a făcut punerea in execuție a sentinței civile nr. 5619/1998, intre partí au fost litigii fara a se finaliza până in prezent schițe ale partajului, A. D. ocupa fără acte o suprafața mare din terenul ambelor loturi, instanța a considerat că cererea reclamantului este întemeiată. Acțiunea reclamantului întrunește și elementele unei cereri în revendicare, și ale unei acțiuni negatorii, reclamantul pretinzând ca pârâtele să nu-i mai conteste dreptul de proprietate dobândit prin actul de adjudecare și să-i elibereze eventual, suprafețele pe care este proprietar. Situația litigioasă a părților se datorează unei erori existente în expertiza efectuată la partaj și imposibilității practice a părților de a intra în posesia exactă a terenurilor atribuite, deoarece acestea nu au fost corect identificate în expertiză. Deși expert S. prezintă o variantă de lotizare și atribuire a terenurilor, instanța nu se poate pronunța pe aceste variante, nefiind investită cu o astfel de cerere, de reatribuire loturi.

În concluzie, deși prin sentința de partaj, numitei Z. Finița i-a fost atribuită suprafața de 2,785 ha situat în tarlaua 39 Runcuri, prin actul de adjudecare, i se atribuie reclamantului O. doar 2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri. Prin același act de adjudecare se atribuie în mod eronat lui O. și teren în punctul Secătura, în suprafață de 0,145 ha. Această eroare este îndreptată doar parțial, actul de adjudecare se anulează parțial, pentru terenul din punctul Secătura, dar pentru diferența de la 2,64 ha, la 2,785 ha atribuită concret lui Z. Finița nu se face vorbire. Practic, această diferență de suprafață este încă proprietatea defunctei Z. Finița. Reclamantul nu poate pretinde mai mult decât a adjudecat și decât este menționat în actul de adjudecare, respectiv 2,64 ha, în punctul Runcuri, plus pădure – 0,50 ha. Nu poate pretinde întreaga suprafață primită de Z. Finița la partaj, pentru că nu are titlu valabil pentru diferența precizată.

În ceea ce privește temeiul juridic în baza căruia reclamantul a formulat prezenta cerere, instanța a precizat următoarele:

Acțiunea în revendicare este o acțiune petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se găsește; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea lucrului. Prin acțiunea în revendicare se apără dreptul de proprietate și se pune în discuție coexistența dreptului de proprietate, în cazul în care are ca obiect un bun imobil proprietate personală sau individuală, reclamantul trebuie să probeze că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat; în favoarea pârâtului operează o prezumție relativă de proprietate, desprinsă din faptul posesiunii bunului. Proba dreptului de proprietate se face prin titlul de proprietate, care poate să fie un act translativ sau declarativ (hotărâre judecătorească, act de partaj, o tranzacție etc.).

În speță s-a făcut dovada că reclamantul este proprietar pe următoarele suprafețe de teren, drept dobândit prin actul de adjudecare nr. 11 din 23.08.2002:

1. 2,64 ha teren agricol amplasat în extravilanul comunei Lopătari, jud. B., situat în tarlaua 39, punctul Runcuri, cu următoarele vecinătăți:

- N-S. V.

- E-P. D.

- S-moștenitorii defunctului Z. D.

- V-moștenitorii defunctului Z. D.

2.0,50 ha pădure amplasată în tarlaua 13, parcela 257, .>

B., cu următoarele vecinătăți:

- N-mostenitorii defunctului Z. D.

- E-creasta

- S-A. V.

- V-drum.

Potrivit art. 480 din Vechiul Cod Civil: ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege”. Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel”.

Din probele administrate a rezultat că pârâtele, chiar dacă nu dețin în mod direct posesia și folosința terenurilor în litigiu, prin atitudinea pe care o au în dosarele aflate de ani de zile pe rolul instanțelor, contestă dreptul de proprietate al reclamantului. Cum reclamantul, în calitate de proprietar neposesor are dreptul să ceară recunoașterea dreptului său de proprietate și restituirea lucrului de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, instanța a apreciat astfel cererea reclamantului întemeiată și a fost admisă.

În baza art. 274 Cod pr.civilă, instanța a obliga pârâtele să achite reclamantului, suma de 990 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert. De asemenea, reclamantul a fost obligat să achite doamnei expert S. M. suma de 1356 lei, reprezentând diferență onorariu neachitat.

Împotriva sentinței de fond au declarat recurs pârâtele E. M. și N. D., prin procurist S. Ortansa N., precum și reclamantul O. C..

Pârâtele E. M. și N. D., au arătat pe excepție, că lipsa calității procesuale active a reclamantului au invocat-o numai în ce privește suprafața de 0.29 ha, aflată în tarlaua 119 "Secătură", care, la partaj, nu a făcut parte din lotul debitoarei, Z. Finita, ci al lor, al pârâtelor, prin urmare reclamantul nu putea sa o adjudece, situația de fapt fiind restabilită corect de către instanță, respectiv prin decizia civilă nr. 410/ 17.12.2007 a Tribunalului B..

Tot pe excepție, arătă instanței ca autoritatea de lucru judecat a fost ridicată numai asupra acestei suprafețe de 0,29 ha, care deja era intrata în lotul paratelor, prin sentința civila nr. 5619 din 22.06.1998 a Judecătoriei B..

Pe fond, arată că în mod șicanator reclamantul a introdus acțiunea în revendicare deoarece proprietatea și posesia suprafețelor pe care le-a adjudecat, mai puțin suprafața de 0,29 hasituata în punctul „ Secătura" este folosit netulburat personal sau prin persoane interpuse, suprafață de teren care i-a fost atribuita prin varianta II omologata de instanța prin Sentința Civila nr. 5619/22.06.1998, a Judecătoriei B., debitoarei sale, Z. Finita, care a intrat de la acea data în sfera autorității de lucru judecat.

Din raportul de expertiza al expert S. M., a rezultat fără putința de tăgada ca, reclamantul prin persoane interpuse, respectiv numita A. D., ocupa o suprafața mult mai mare decât cea adjudecata, si, prin urmare, diferența de la cea adjudecata si pana la cea efectiv ocupata este din terenul paratelor. În consecința, după cum lesne se poate constata, reclamantul este cel care le-a tulburat posesia, si nu invers.

Reclamantul O. C., apreciază că sentința de fond este nelegală și netemeinică în conformitate cu prevederile art. 304 punctele 5,6,7 și 8 din Codul de pr. civilă, solicitând a se face aplicarea art. 304 indice 1 Cod pr. civilă, cu consecința admiterii recursului și desființarea în parte a sentinței nr. 357/2015, desființarea încheierii de ședință din data de 06.06._, cu admiterea obiectivelor expertizei pârâtelor și desființarea celorlalte încheieri.

Arată reclamantul că sentința de fond este nelegală întrucât instanța a admis numai în parte acțiunea, respectiv doar cu privire la suprafața de 2,46 ha teren din suprafața de 2,785 hectare teren, al lotului nr. 1 din sentința civilă nr. 5619/1998 și 0,50 hectare pădure.

Arată că prin sentința recurată este obligat nelegal și la plata onorariului expert, în sumă de 1356 lei către expert S. M., onorariu ce a fost triplat prin încheierea de ședință din data de 16.12.2013.

Se arată că în mod nelegal prima instanță a admis obiectivele expertizei, pârâtelor, ce le-au fost respinse de către Judecătoria B., fiind încălcate astfel norma de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității.

În mod nelegal instanța a acordat pârâtelor în lotul nr. II mai mult cu 1045 mp teren în T 39 Runcuri, decât li s-a partajat prin sentința civilă nr. 5619/1998, respectiv suprafața de 2,46 ha teren.

Se arată de către reclamant că sentința cuprinde motive contradictorii, străine față de natura pricinii și față de probele depuse la dosar, se arată că i se acordă numai 2,46 ha în T 39 Runcului și 0,50 ha pădure, față de suprafața de 2,785 ha teren, pentru care plătește impozit din anul 2002, conform certificatului de atestare fiscală nr. 4425/2013 eliberat de Primăria Lopătari, jud. B..

Instanța de fond a interpretat greșit dispozitivul deciziei civile nr. 410/2007, în sensul că din suprafața de 2,785 hectare teren din T 39 Runcului al lotului nr. 1 din sentința civilă nr. 5619/1998 adjudecați, i s-ar fi anulat suprafața de 1450 mp.

Arată că în mod nelegal este obligat și la plata onorariului de expert pentru un raport de expertiză în care cotele laturilor terenurilor trecute în schițele raportului de expertiză nu corespund cu cotele reale aflate în teren.

Din actele și lucrările dosarului de față, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul reține următoarele:

Cu privire la recursul declarat de către E. M., N. D.,Tribunalul reține că criticile formulate împotriva instanței de fond vizează soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului O. C. în promovarea cererii de revendicare a suprafeței de 0,29 ha teren situat în pct.Secătură, dar și obligarea recurentelor-pârâte la plata sumei de 990 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Motivele de recurs invocate de către recurente sunt nefondate.

Instanța de fond a obligat pârâtele să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie următoarele suprafețe de teren: 2,64 ha teren agricol amplasat în extravilanul comunei Lopătari, jud. B., situat în tarlaua 39, punctul Runcuri, precum și suprafața de 0,50 ha pădure amplasată în tarlaua 13, parcela 257, ..

Instanța de fond nu a obligat pârâtele să lase în deplină proprietate reclamantului vreo suprafață de 0,29 ha teren situat în pct.Secătură. De fapt, această suprafață de teren nici nu a aparținut debitoarei ce a fost executată silită, Z. Finița.

Prin sentința civilă nr.5619/1998 a Judecătoriei B. i s-a atribuit numitei Z. Finița lotul 1 compus din: teren extravilan în suprafață de 2,785 ha situat în tarlaua 39 Runcuri; teren extravilan în suprafață de o,5o ha din tarlaua 13 – pădure.

În actul de adjudecare s-a reținut, în mod eronat, că O. C. devine proprietarul suprafețelor de 2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri, 0,145 ha în tarlaua 119, punctul Secătură, 0,50 ha pădure.

Prin sentința de ieșire din indiviziune, întreaga suprafață de 0,29 ha din tarlaua 119, pct. Secătură se atribuie în proprietate pârâtelor E. M., N. D. și B. D., iar numitei Z. Finița nu i se atribuie teren în punctul Secătura.

Ca urmare a acestui fapt, prin decizia civila nr. 410 din 17.12.2007 a Tribunalului B., actul de adjudecare din data de 23.08.2002 încheiat de B. P. A. a fost anulat, in parte, in ceea ce privește suprafața de 0,145 ha din punctul Secătura. Adjudecarea s-a menținut doar în ceea ce privește suprafața de 2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri și suprafața de 0,50 ha pădure.

Cu privire la cele de la doilea motiv de recurs invocat, cel privitor la suportarea cheltuielilor de judecată, Tribunalul reține că este nefondat. Instanța de fond a făcut, în mod corect, aplicarea dispozițiilor art.274 Cd.pr.civ potrivit căruia ,,partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.,,

Cheltuielile de judecată efectuate de către părți vor fi suportate de partea care pierde procesul, iar obligarea la plata acestor cheltuieli are în vedere culpa procesuală. Astfel, partea culpabilă nu va suporta numai propriile cheltuieli, ci și cele efectuate de către partea în favoarea căreia s-a pronunțat hotărârea.

Prin admiterea acțiunii în revendicare a reclamantului, pârâtele au căzut în pretenții, astfel că în mod corect s-a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.Aceasta cu atât mai mult cu cât recurentele nu au formulat critici împotriva hotărârii prin prisma dispozițiilor de admitere a acțiunii în revendicare.

Chiar dacă din probele administrate, inclusiv concluziile expertului expert S. M. rezultă că pârâtele nu ocupă vreo suprafața de teren din proprietatea reclamatului, Tribunalul nu poate analiza aceste aspecte în lipsa unor motive de recurs formulate de către pârâte.

Raportat considerentelor arătate mai sus, Tribunalul constată că recursul formulat de E. M., N. D. este nefondat, urmând să fie respins.

Cu privire la recursul declarat de către O. C., Tribunalul constată că și acesta este nefondat.

Instanța de fond nu a întocmit actele de procedură cu neobservarea formelor legale, așa încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 105 al.1 indice 1 Cd.pr.civ.

Pentru efectuarea expertizei topometrice de către exp. S. M. s-au comunicat acesteia obiectivele propuse de către părți și încuviințate de către instanță.

După ce s-a luat cunoștință de către părți de conținutul raportului de expertiză, instanța, la data de 21.10.2013, a încuviințat cererea ambelor părți de a fi comunicate expertului mai multe obiecțiuni la raportul de expertiză.

Doamna expert S. M. a răspuns la aceste obiecțiuni, însă recurentul-reclamant nu a fost mulțumit de cele arătate de către expert,în primul rând datorită faptului că nu s-au respectat dispozițiile sentinței civile nr.5619/1998 a Judecătoriei B., iar, pe de altă parte, pentru faptul că nu s-a trasat o linie de hotar între proprietatea sa și cea a pârâtelor.

Tribunalul constată că reclamantul O. C. nu a investit Judecătoria B. și Judecătoria Huși cu o cerere de granițuire a proprietății sale de cea a pârâtelor.

Din concluziile expertizei efectuată de expert S. rezultă că terenurile atribuite părților prin sentința civila nr. 5619/1998, conform raportului de expertiza P., varianta II, sunt pentru Z. Finița suprafața de 2.785 ha in ., suprafața de 0.50 ha pădure in .> parații E. M., N. D., B. D. s-a atribuit suprafata de 2.495 ha in ., suprafața de 0.29 ha in . 0.50 ha pădure in . că exp. P. nu a întocmit schițele pentru varianta 2 de lotizare, pentru terenurile din tarlaua 39 Runcuri si pentru tarlaua 119 Secatura, nu s-a putut pune în executare din sentința de partaj nr. 5619/1998 a Judecătoriei B. .Aceasta nu înseamnă că dispozițiile acestei sentințe civile, în ceea ce privește componența loturilor dar și atribuirea lor, ar putea fi modificate. Aceasta sentință, rămasă definitivă, a intrat în puterea lucrului judecat și în mod corect a fost avută în vedere la întocmirea raportului de expertiză de către exp. S..

Prin decizia civila nr. 410 din 17.12.2007 a Tribunalului B., actul de adjudecare din data de 23.08.2002 încheiat de B. P. A. a fost anulat, in parte, in ceea ce privește suprafața de 0,145 ha din punctul Secătura. Adjudecarea s-a menținut doar în ceea ce privește suprafața de 2,64 ha în tarlaua 39, punctul Runcuri și suprafața de 0,50 ha pădure.

Instanța de fond a analizat corect întinderea dreptului de proprietate al reclamantului prin raportare la sentința civilă nr. 5619/1998 a Judecătoriei B., dar și la ordonanța de adjudecare așa cum a fost modificată prin decizia civila nr. 410 din 17.12.2007 a Tribunalului B..

Cu privire la obligarea reclamatului la plata diferenței de onorariu expert în sumă de 1356 lei, instanța de fond a aplicat în mod corect disp. art.202 al.2 Cd.pr.civ privitor la plata experților.Instanța de fond a aprobat onorariul definitiv în sumă de 2156 lei și a dispus ca diferenta rămasă neachitată în sumă de 1356 lei să fie achitată de către reclamant.Proba cu exepertiză topografică a fost solicitată de către reclamant, iar plata onorariului de către expert s-a dispus a fi achitată de către acesta.

În condițiile în care pârâtele au căzut în pretenții, instanța de fond a dispus asupra acestor cheltuieli efectuate de către reclamant în sensul că o parte dintre acestea, respectiv 990 lei să fie suportate de către pârâte.

Raportat considerentelor arătate mai sus, Tribunalul constată că recursul formulat de O. C. este nefondat, urmând să fie respins.

În baza art.312 Cd.pr.civ. va fi meținută sentința civilă nr.375 din 18.05.2015 a Judecătoriei Huși.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de E. M., N. D. și O. C. împotriva sentinței civile nr.375 din 18.05.2015 a Judecătoriei Huși, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2016.

Președinte,

M. C.

Judecător,

A. A.

Judecător,

O. M. V.

Grefier,

A. C.

Red./tehnored. jud. AA/18.02.2016

2 ex./19.02.2016

Judecătoria Huși: jud. C. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Decizia nr. 6/2016. Tribunalul VASLUI