Situaţie juridică minor. Sentința nr. 171/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 171/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 171/2016
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:004._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
SENTINTA CIVILA Nr. 171/2016
Ședința publică de la 09 Februarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. A. C.
Grefier M. T.
Ministerul Public reprezentat de procuror G. R.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V., prin reprezentant legal, cu sediul în mun. V., Șoseaua Națională V.-Iași nr. 1, jud. V., în contradictoriu cu pârâta U. C.-L., CNP_, cu domiciliul în mun. Bârlad, .. 19, jud. V., avand ca obiect – situatie juridica minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., prin consilier juridic B. M., pârâta U. C.-L..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, procedura completă, cauza este al II-lea termen de judecată; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, s/au depus relatiile solicitate .
Consilier juridic B. M., depune la dosar declarația managerului de caz, numita Protop O. A..
Pârâta U. C.-L. prezinta instantei doua fotografii cu cei doi copii minori.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 318 și 319 Cod pr.civilă, sub prestare de jurământ și în conformitate cu dispozițiile art.321 și 323 Cod pr.civilă, s-a procedat la audierea martorului I. B., declarația acestuia fiind consemnată într-un proces-verbal și după ce a fost citită și semnată s-a atașat la dosarul cauzei.
Instanta, acordă cuvântul pentru a se indica eventuale cereri prealabile.
Reprezentantul Ministerului Public și reprezentantul reclamantei si parata, arată că nu formulează cereri prealabile și excepții de invocat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat în temeiul dispozițiilor art.392 Cod procedură civilă tribunalul deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul pe cererea de chemare în judecată.
Consilier juridicBarbu M., având cuvântul arată că din întregul material probatoriu minorul U. Râul C. este un copil neglijat, motiv pentru care solicită instanței admiterea actiunii, să se dispuna asupra înlocuirii măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului U. Râul C. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R., acordarea alocației de plasament conform art.128 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, cu modificările și completările ulterioare, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, decăderea din exercițiul drepturilor părintești ale mamei.
Pârâta U. C.-L., având cuvântul arata ca nu este de acord cu acțiunea reclamantei si solicita reintegrarea copilului U. Râul C. in familie. F. cheltuieli de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază cererea reclamantei ca fiind întemeiată.
Solicită admiterea actiunii, să se dispuna asupra înlocuirii măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului U. Râul C. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R., acordarea alocației de plasament conform art.128 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, cu modificările și completările ulterioare, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată. Nu solicita decăderea din exercițiul drepturilor părintești ale mamei.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod pr. civ., tribunalul declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 395 Cod pr.civ. a trecut la deliberare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data 03.11.2015 sub nr._, Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu sediul în V., . -Iași, nr. 1, reprezentată legal de domnul I. A. Ș. - director general în contradictoriu cu U. C. L., CNP_, cu domiciliul legal în mun. Bârlad, . și domiciliul în fapt în mun.Bârlad, ..19, jud.VasIui, solicită să se dispuna asupra situației juridice a copilului U. Râul C., născut la data de 23.06.2013, CNP_, în mun. Bârlad, fiul U. C. L.. Filiația față de tată nu a fost stabilită.
In fapt, copilul U. Râul C., provine din relația de tip uniune liberă dintre mama copilului cu numitul P. C., în familie existând mai mulți copii. Reprezentanții Centrului de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., s-au autosesizat cu privire la situația copiilor familiei U., întrucât „mama își folosește copiii pentru a câștiga bani din cerșit. Fie caniculă, fie ger, inconștienta mamă pune în pericol viața micuților ei, dar și propria sănătate."""" (articol apărut în presa locală, EST NEWS). Cazul a fost înregistrat sub nr._/23.09.2015.
Există istoric legat de intervenția instituției, întrucât Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei mun.Bârlad, a solicitat în baza adresei nr 3391 din 06.12.2013, coroborat cu sesizarea Spitalului de Urgență Bârlad în baza adresei_ / 25.11.2013, să intervina în favoarea acestor copii existând suspiciunea de neglijare manifestată de către mamă, în sensul că mama practică cerșetoria împreună cu copiii în diferite locații de pe raza mun.Bârlad. La momentul respectiv s-a intervenit prin consilierea mamei pentru îmbunătățirea abilităților ce îi revin în calitate de părinte, în acest sens atât mama cât și bunica au consimțit sub semnătură personală că vor respecta angajamentul cu privire la asumarea drepturilor și obligațiilor părintești față de copii.
Cu ocazia evaluării climatului socio-familial, efectuată de către reprezentanții Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei mun. Bârlad, conform Anchetei sociale nr.5808/30.09.2015 se relevă faptul că mama, U. C. L. a fost identificată în diferite zone ale municipiului Bârlad, că își folosește copiii pentru a câștiga bani din cerșit. Familia locuiește faptic, în mun.Bârlad, ..19, într-o casă alcătuită din două camere și dependințe, fără apă curentă, într-o stare de igienă nesatisfăcătoare. Mama, U. C. L., nu deține condiții materiale și garanții morale pentru creșterea și educarea copiilor. Femeia este cunoscută în comunitate, cerșind mila trecătorilor în fața unui magazin din zona „Stadion ", in curtea spitalului sau în fața Bisericii Sf. E. . Unii enoriași o cunosc de trei-patru ani și o caracterizează ca fiind o persoană insistentă în ultimul timp, obligând cetățenii să îi dea un bani sau alimente. Aceasta an de an dă naștere la câte un copil pe care îl ia cu ea la cerșit. Deoarece mai mult își petrece timpul cu copiii în stradă aceasta nu poate să-și îndeplinească obligațiile de părinte. Viața și securitatea tuturor copiilor sunt primejduite în familie în sensul că nu sunt igienizați, alimentați corespunzător.
Reprezentanții Poliției mun. Bârlad, în baza adresei cu nr._ / 01.10.2015, relevă faptul că mama a fost sancționată în repetate rânduri pentru cerșetorie.
Pentru aceste motive s-a instituit plasamentul în regim de urgență al copilului la asistentul maternal profesionist N. R. (atestat nr.520/2014), cu domiciliul în ., jud.V., conform Sentinței civile nr.l337/06.10.2015(ordonanță președințială), care a fost de acord să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea copilului.
In concluzie, având în vedere că minorul U. Râul C. a fost un copil neglijat, solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispuna asupra înlocuirii măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului U. Râul C. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R., acordarea alocației de plasament conform art.128 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, cu modificările și completările ulterioare, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești, directorului general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., obligarea mamei să presteze acțiuni sau lucrări de interes local între 20 și 40 de ore lunar pe durata aplicării măsurii de protecție specială pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința, în conformitate cu prevederile art.67 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, decăderea din exercițiul drepturilor părintești ale mamei.
In drept, invoca dispozițiile art.41 alin.3, art.62 alin.l lit.b, art.66 alin.3, art.70 alin.3, art.128 și art.139 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În susținerea cererii, s-au depus înscrisuri.
La data de 23.11.2015 parata U. C. L., în calitate de mamă a minorului U. RÂUL C., în legătură cu acțiunea având ca obiect "înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului U. RÂUL C. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R. și decăderea din drepturile părintești a mamei", acțiune promovată de Direcția G. De Asistență Socială Și Protecția Copilului V. formuleaza întâmpinare prin care solicita respingerea acțiunii promovată deoarece nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea unei asemenea acțiuni.
Nu sunt îndeplinite condițiile "înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență al copilului U. RÂUL C. cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R. și decăderea din drepturile părintești a mamei".
A solicitat efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliu sau care să constate că în prezent are condiții corespunzătoare de creștere și educare a minorului, astfel încât să nu fie pusă în primejdie dezvoltarea fizică, psihică și socială a acestuia, că are resurse fianciare pentru creșterea minorului și că are condiții de locuit decente pentru minor, ea ca mamă are un comportament schimbat privitor la sarcinile care îi revin în această calitate și are capacitatea de a acorda îngrijirile necesare copilului.
In drept, invoca disp. art. 201 alin.l și art.205 din NCPC.
Analizând cererea reclamantei, în raport de actele dosarului și a dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
În fapt, copilul U. R. C., născut la data de 23.06.2013, este fiul pârâtei din prezenta cauză, neavând stabilită filiația față de tată. Minorul beneficiază în prezent de măsură de protecție specială a plasamentului în regim de urgență la asistentul maternal profesionist N. R., conform sentinței civile nr. 1337/06.10.2015, emisă pe cale de ordonanță președințială de Tribunalul V., deoarece în cadrul familiei naturale îi sunt puse în primejdie dezvoltarea fizică, socială și educațională ( filele 15-17 dosar).
În drept, potrivit art. 70 din Legea nr. 272/2004:
„(1) În situația plasamentului în regim de urgență dispus de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.
(2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
(3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.”
De asemenea, potrivit art. 106 Noul Cod Civil, ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege.
Separarea copilului de părinții săi are loc cu titlu excepțional și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului, confom art. 33 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Serviciilor publice de asistență socială le revine obligația de a lua toate măsurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.
Față de aceste dispoziții legale, rezultă că instanța trebuie să verifice dacă motivele care au determinat măsura de protecție a copilului subzistă. Astfel, pentru a decide cu privire la înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, instanța trebuie să verifice dacă subzistă motivele care au determinat luarea măsurii de protecție specială.
De asemenea, deși este reală susținerea pârâtei referitoare la faptul că răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile față de copil, iar, în subsidiar, responsabilitatea revine colectivității locale din care fac parte copilul și familia sa, în acest sens fiind și dispozițiile art.5 din Legea nr.272/2004, Tribunalul constată că reclamanta a dovedit că subzistă motivele care au determinat luarea măsurii de protecție specială, iar pârâta nu a dovedit existența modificării împrejurărilor de fapt care sunt de natură să ducă la concluzia că încetarea măsurii de plasament luată față de minor și reintegrarea acestuia în familie este în interesul superior al copilului.
Astfel, cazul familiei pârâților a ajuns în atenția D.G.A.S.P.C. V., ca urmare a faptului că reprezentanții Centrului de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V. s-au autosesizat cu privire la situația copiilor familiei U., întrucât „mama își folosește copiii pentru a câștiga bani din cerșit. Fie caniculă, fie ger, inconștienta mamă pune în pericol viața micuților ei, dar și propria sănătate."""" (articol apărut în presa locală, EST NEWS) (fila 38 dosar).
Situația pârâtei și a copiilor acesteia se află în atenția reprezentanților reclamantei de mai mult timp, la data de 28.08.2015, pârâta semnând un angajament prin care a arătat că se va ocupa corespunzător de creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, lucru care, conform evaluărilor efectuate de către reclamantă, nu s-a întâmplat, aceasta practicând în continuare cerșetoria.
Din ancheta socială inițială efectuată la locuința pârâtei de Primăria mun. Bârlad la data de 12.08.2015 (filele 31-32) rezultă că pârâta a fost identificată în diferite zone ale mun. Bârlad că își folosește copiii pentru a câștiga bani din cerșit și că locuiește într-o casă alcătuită din două camere și dependințe, fără apă curentă, într-o stare de igienă nesatisfăcătoare.
Din raportul de evaluare psiho-socială realizat de către reclamantă, rezultă că minorul se află în situație de risc, aflându-se permanent într-un mediu insecurizant, pe fondul incapacității mamei de a răspunde pozitiv nevoilor esențiale ale copilului de asigurare a hranei, a îmbrăcămintei, a igienei, nevoilor de educație, de sănătate fizică și psihică, cât și nevoilor emoționale ( filele 6-9 dosar).
Pe parcursul derulării procedurii judiciare, pârâta a depus întâmpinare în cauză și au solicitat administrarea de probatorii pentru a dovedi că are condiții materiale și că prezintă garanții morale pentru creșterea copiilor.
Martora audiată la solicitarea acesteia, B. N. (fila 54) a arătat că este prietenă cu mama pârâtei și că a vizitat anul trecut pârâta de aproximativ 2-3 ori, locuiește împreună cu soțul și copiii ei, condițiile din locuință sunt bune, copiii sunt sănătoși, îngrijiți și curați. Mama are un comportament bun față de copii și nu a văzut-o la cerșit împreună cu copiii. De asemenea, martorul I. B., audiat la cererea pârâtei, a arătat că a văzut-o pe pârâtă împreună cu copiii săi la bunica maternă aproape zilnic, copiii erau bine îmbrăcați, nu a văzut-o pe pârâtă să aibă vreun comportament necorespunzător față de copii, nu a văzut-o niciodată pe pârâtă cu copiii la cerșit, dar el nici nu prea merge în oraș.
Din raportul de evaluare psihilogică nr. 2157/25.10.2016 (filele 52-53 dosar) rezultă că nu s-au schimbat condițiile care au condus la instituirea măsurii de protecție, în sensul că mama nu dispune de abilități parentale pentru asumarea declarației ce îi revin. Pe perioada măsurii de protecție, mama a vizitat copiii o dată, aducându-le dulciuri, fiind recomandate ședințe de consiliere psihologică. Copilul prezintă agitație psiho-motorie, atașament dezorganizat, prezintă stare de alertă, hipervigilență, sentiment crescut de abandon, carențe afective, apatic, murdar, flămând.
Din declarația asistentului social responsabil de caz rezultă că, în repatate rânduri, a identificat-o pe pârâtă la cerșit, în diverse zone ale municipiului Bîrlad, aceasta fiind însoțită de cei trei copii minori în permanență.
În ceea ce privește garanțiile materiale pe care le prezintă pârâta, tribunalul constată că aceasta nu are un loc ce muncă, veniturile familiei fiind doar alocațiile copiilor.
În consecință, nu rezultă din actele dosarului că este în interesul superior al minorului să fie reintegrată alături de pârâtă, instanța apreciind ca fiind subiective depozițiile martorilor propuși de aceasta, având în vedere că sunt prieteni de familie cu pârâta, nu cunosc îndeaproape situația familiei pârâtei, iar declarațiile lor nu se coroborează cu restul materialului probatoriu admnistrat în cauză care a format convingerea instanței că pârâta nu a conștientizat pe deplin că este necesar schimbarea comportamentului său și perfecționarea abilităților parentale, în acest sens fiind necesar să urmeze ședințe de consiliere, urmând ca după această etapă să se reeaprecieze asupra oportunității reintegării copilului în familie.
Rezultă, așadar, că minorul se află în continuare în dificultate, fiind lipsit de ocrotire părintească corespunzătoare, așa încât se impune ca acesta să beneficieze în continuare de măsura plasamentului.
Legea nr. 272/2004, ca de altfel orice reglementări în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, se subordonează principiului interesului superior al copilului, iar acest interes reclamă ca minorul să beneficieze în continuare de protecție.
Față de aceste aspecte, instanța va dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru minor cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R. a declarat că dorește să se ocupe în continuare de creșterea și educarea copilului. Conform raportului de potrivire-acomodare, copilul s-a integrat în noua familie, beneficiază de condiții de locuit corespunzătoare și îi sunt asigurate o îngrijire de calitate și protecție. Urmează ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite, de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V., potrivit art. 66 alin. (3) din Legea 272/2004.
În temeiul art. 128 din aceeași lege, urmează a acorda alocația de plasament minorei.
Potrivit art. 67 alin. (2 ) din același act normativ, instanța va obliga pârâta, privitor la care nu s-a făcut dovada că obține venituri, să presteze, pentru întreținerea minorului, 30 de ore lunar fiecare, acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința.
De asemenea, față de dispozițiile art. 100 alin. 4 din Legea nr. 272/2004, urmează a obliga pârâții a se prezenta la ședințe de consiliere.
Privitor la capătul de cerere având ca obiect decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești, Tribunalul reține următoarele considerente:
Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat și decăderea pârâtei din drepturile părintești, iar motivarea în fapt a cererii privește doar copilul R. C., arătându-se că mama nu dispune de abilități parentale pentru gestionarea și asumarea responsabilităților parentale, aceasta neglijând minorul.
Astfel, tribunalul nu poate ignora prevederile art. 9 din Noul Cod de procedură civilă privitor la dreptul de dispoziție al părților, potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, ceea ce presupune dreptul părților de a determina cadrul procesual, prin stabilirea limitelor judecății, sub aspectul obiectului, precum și dispozițiile art. 397 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă care stipulează că instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății, ea neputând acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel. Reclamanta a solicitat decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești, iar motivarea în fapt a cererii privește doar copilul R. C., deci doar cu privire la acest aspect instanța se poate pronunța. Chiar având în vedere principiul rolului activ al judecătorului, instanța nu se poate substitui voinței părților și nici să încalce principiul disponibilității în procesul civil. În consecință, în limitele investirii date – decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești cu privire la minorul R. C. - instanța nu ar putea aprecia altfel obiectul cererii deduse judecății, fără a acorda altceva decât s-a solicitat, dacă s-ar pronunța cu privire la decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești cu privire la toți copiii săi. Mai mult, nu s-ar respecta dreptul la apărare al părților, având în vedere că decăderea s-ar stabili pe baza probelor, or pârâta a avut posibilitatea să-și formuleze apărări și probe în contradovadă doar privitor la cererea cu care reclamantul a investit instanța, decăderea cu privire la minorul R. C..
Conform dispozițiilor art. 508 din Noul Cod civil, instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, consum de alcool sau stupefiante, purtare abuzivă, neglijență gravă în exercitarea obligațiilor părintești ori prin atingere gravă a interesului superior al copilului.
Apreciază tribunalul că decaderea din drepturile părintești în cadrul dispozitiilor art. 508 din Noul Cod civil, invocate de reclamantă ca temei juridic al acțiunii, constituie cea mai gravă sancțiune civilă ce se poate lua împotriva părinților care prin felul de exercitare a drepturilor părintești, respectiv dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, consum de alcool sau stupefiante, purtare abuzivă, neglijență gravă în exercitarea obligațiilor părintești ori prin atingere gravă a interesului superior al copilului.
În prezenta speță, prin cererea introductivă reclamanta a reproșat pârâtei faptul că aceasta nu dispune de abilități parentale pentru gestionarea și asumarea responsabilităților parentale, minorul R. C. fiind supus neglijării socio-familiale severe.
Material probatoriu a confirmat susținerile reclamantei, însă instanța apreciază că nu ne aflăm în cazurile de decădere din drepturile părintești reglementate expres și limitativ de art. 508 din Noul cod civil și că faptul că pârâta nu dispun de abilități parentale pentru gestionarea și asumarea responsabilităților parentale a fost deja avut în vedere de instanță la menținerea măsurii de protecție specială pentru minor.
În consecință, instanța apreciază că reclamanta nu a dovedit existența vreunuia dintre cazurile de decădere din drepturile părintești reglementate expres și limitativ de art. 508 din Noul Cod civil, aceasta reprezentând cea mai gravă sancțiune civilă luată împotriva părinților.
Astfel, criteriul de bază în toate litigiile de familie în care sunt implicați copiii îl reprezintă principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului. Potrivit jurisprudenței CEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesele copilului este întotdeauna de o importanță fundamentală (cauza Johansen împotriva Norvegiei, paragraful 64), că interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un comportament deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie privată de drepturile sale părintești în interesul superior al copilului (cauza Gnahore împotriva Franței, paragraful 59). Totodată, CEDO subliniază totuși că acest interes prezintă un dublu aspect: pe de o parte, să le garanteze copiilor o evoluție într-un mediu sănătos, iar, pe de altă parte, să mențină legăturile acestora cu familia, cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat a fi nedemnă deoarece distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de rădăcinile sale (cauza Maumousseau și Washington împotriva Franței, paragraful 67).
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanța urmează a admite, în parte, cererea reclamantei, prin respingerea, ca neîntemeiat, a capătului de cerere având ca obiect decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V., prin reprezentant legal, cu sediul în mun. V., Șoseaua Națională V.-Iași nr. 1, jud. V., în contradictoriu cu pârâta U. C.-L., CNP_, cu domiciliul în mun. Bârlad, .. 19, jud. V..
Respinge capătul de cerere având ca obiect decăderea pârâtei din exercițiul drepturilor părintești, ca neîntemeiat.
Dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență pentru copilul U. R.-C., CNP_, cu plasamentul la asistentul maternal profesionist N. R..
Dispune ca drepturile și obligațiile părintești să fie exercitate, respectiv îndeplinite, de directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V..
Dispune acordarea alocației de plasament prevăzută de art. 128 din Legea nr. 272/2004.
Obligă pârâta să presteze, pentru întreținerea copilului, 30 de ore lunar acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ teritorială în care au domiciliul sau reședința.
În temeiul art. 100 alin. 4 din Legea nr. 272/2004, obligă pârâta de a se prezenta la ședințe de consiliere.
Executorie.
Cu drept de a formula cerere de apel, care se va depune la Tribunalul V., în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. O. ADELINATATARU M.
Red. C.O.A../Tehnored. T.M./C.O.A
5 ex./ comunicat câte un exemplar reclamantei Direcția G. De Asistență Socială Și Protecția Copilului V., pârâtei U. C.-L. și Parchetului de pe L. Tribunalul V.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 107/2016. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 95/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
