Acţiune în anularea unui act juridic. Lipsa calităţii procesuale active a Parchetului
| Comentarii |
|
Potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. (1) C. proc. civ., Ministerul Public poate porni acţiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicţie şi dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
în acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii relative a unui act unilateral, respectiv a declaraţiei pe proprie răspundere a pârâtului, întrucât părţile care au formulat plângerea penală nu se încadrează în categoriile expres menţionate în alin. (1) al art. 45 C. proc. civ., Parchetul nu are calitate procesuală activă.
C.A. Braşov, Secţia civilă, decizia nr. 1519/R din 4 ianuarie 2006, în Culegere de practică judiciară pe anul 2006, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2007, p. 173
Prin sentinţa civilă nr. 1028 din 14 decembrie 2004, Judecătoria Zărneşti a admis acţiunea formulată de reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti, în contradictoriu cu pârâtul N.I.
A fost desfiinţat înscrisul ce conţine declaraţia pârâtului N.I., dată la 9 aprilie 2004, prin care a arătat că imobilul înscris în cartea funciară nu formează obiectul unui litigiu aflat pe rolul instanţelor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 319/A din 14 octombrie 2005, Tribunalul Braşov a respins atât excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Parchetul de pc lângă Judecătoria Zărneşti, cât şi apelul declarat de apelantul-pârât N.I. împotriva sentinţei, pe care a păstrat-o.
Instanţa de apel a reţinut că reclamantul are calitate procesuală activă, în temeiul art. 45 C. proc. civ., art. 445 C. proc. pen. şi art. 184
C. proc. civ., iar soluţia primei instanţe este temeinică, citarea pârâ- tului-apclant realizându-se în conformitate cu prevederile legale.
împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul N.I., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 şi IOC. proc. civ.
Acesta a criticat hotărârea atacată pentru greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, fără citarea, în calitate de intimate, a părţilor vătămate care au formulat plângere penală la soluţionarea pe fond a apelului, în condiţiile în care recurentul era plecat în străinătate şi nu a primit acţiunea reclamantei odată cu citaţia.
Mai mult, declaraţia considerată falsă a fost evaluată de instanţă ca atare, fără a fi analizate consecinţele juridice pe care le-a produs aceasta în fapt şi nici împrejurarea că persoana care a formulat plângerea penală nu avea niciun mandat din partea celor care se consideră părţi vătămate.
în temeiul art. 137 C. proc. civ., instanţa a analizat cu prioritate excepţia reiterată de recurent, care a fost considerată fondată.
Conform art. 45 alin. (1) C. proc. civ., Ministerul Public poate porni acţiunea civilă doar în cauzele civile în care se tinde la apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, interzişilor şi dispăruţilor, sau în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în orice fază a acestuia, dacă apreciază că este necesară pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Acţiunea de faţă, introdusă, în calitate de reclamant, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti, are ca obiect o acţiune în nulitate relativă a unui act unilateral, respectiv a declaraţiei pe proprie răspundere a pârâtului N.I.
întrucât părţile care au formulat plângerea penală nu se încadrează în categoriile expres menţionate în alin. (1) al art. 45 C. proc. civ., Parchetul nu are calitatea procesuală de a porni o astfel de acţiune.
Această abilitare nu este conferită parchetului nici prin sintagma „în alte cazuri prevăzute de lege", câtă vreme nu există o dispoziţie specială.
Articolul 445 C. proc. pen., invocat de instanţa de apel în respingerea excepţiei, se referă la punerea în executare a dispoziţiilor civile din cadrul unei hotărâri ce a constatat că un înscris este fals, neputând fi asimilat unei abilitări a parchetului de a introduce o acţiune civilă.
De asemenea, art. 184 C. proc. civ., menţionat de instanţa de apel, nu este în măsură să acorde calitate procesuală activă reclamantului, întrucât el sc află în capitolul destinat administrării probelor în procesul civil, respectiv în cadrul procedurii de înscriere în fals, procedură care se declanşează, însă, în cursul unui proces civil aflat în derulare.
Pentru considerentele de mai sus, excepţia invocată de pârât în cadrul motivelor de recurs a fost admisă şi, în consecinţă, acţiunea a fost respinsă ca fiind introdusă de o persoană fără calitate.
| ← Dol prin reticenţă. Nulitatea căsătoriei | Proces civil. Participarea Ministerului Public. Calitate... → |
|---|
