încheiere de carte funciară. Necesitatea pronunţării unei hotărâri anterioare prin care să se fi constatat nulitatea actului ce a stat la baza înscrierii
Comentarii |
|
Nu se poate constata nulitatea încheierilor de carte funciară şi nu se poate dispune rectificarea înscrierilor din cartea funciară fără a se constata în prealabil, în contradictoriu şi cu titularii dreptului înscris, faptul că actele juridice în baza cărora s-a făcut înscrierea sunt nevalabile.
încheierea de carte funciară nu reprezintă decât transpunerea în planul publicităţii imobiliare a realităţii conţinute de un act Juridic, care, dacă nu este contestat sau anulat, determină şi validitatea înscrierii.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 18.950 din 8 decembrie 2006, irevocabilă prin nerecurare, nepublicată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 3 noiembrie 2006, sub nr. 36146/299/2006, reclamanta T.F.A. a chemat în judecată pe pârâtul Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară, sector I, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a încheierilor nr. 7833 din 13 aprilie 2006 şi nr. 7835 din 22 mai 2006 şi să se dispună radierea înscrierilor din C.F. privind imobilul din str. M.A.C., nr. 53-55, sector 1, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că încheierile menţionate sunt nule. Astfel, încheierea nr. 7833 a fost emisă în baza dispoziţiei Primarului General al capitalei nr. 1284 din 14 august 2002 şi a titlului de proprietate nr. 10290/2 din 24 septembrie 2002, pe numele lui C.C., pentru imobilul teren de 102 mp din Bucureşti, str. M.A.C., nr. 53, sector 1. încheierea nr. 7835 a fost emisă în temeiul dispoziţiei Primarului nr. 1596 din 8 octombrie 2003 şi al titlului de proprietate nr. 11537/2 din 18 noiembrie 2003 pe numele lui P.G.A., pentru construcţii şi suprafaţa de teren de 107,50 mp, situate în Bucureşti, str. M.A.C. nr. 55, sector 1.
Numiţii C.C. si P.G.A. au înstrăinat imobilele menţionate către I.G. încheierile de C.F. menţionate au fost date în baza prezentării unor acte premergătoare false, întrucât reclamanta este proprietara imobilului din Bucureşti, str. M.A.C., nr. 53-55, sector 1, în temeiul certificatului de moştenitor nr. 1534 din 27 octombrie 1987, rectificat prin încheierea nr. 19320 din 15 septembrie 2006. Mai mult, din anii 1934, 1939, 1940, familia reclamantei a deţinut în proprietate casa şi terenul amintite, astfel cum rezultă şi din istoricul de rol fiscal nr. 346272 din 6 septembrie 2006.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că, în cauză, reclamanta a solicitat anularea unor încheieri de C.F., ca urmare a invocării nevalabilităţii titlurilor în temeiul cărora a operat înscrierea, pe care le apreciază ca fiind false.
Anularea încheierilor de C.F. are un caracter subsidiar, fiind grefată pe o acţiune de fond prin care să se constate nevalabilitatea titlului care a determinat înscrierea. încheierea de C.F. nu reprezintă decât transpunerea în planul publicităţii imobiliare a realităţii conţinute de un act juridic, care, dacă nu este contestat sau anulat, determină menţinerea validităţii încheierii de C.F. Astfel, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.
împotriva încheierilor de C.F. a apreciat instanţa că se poate folosi procedura rectificării, prevăzută de art. 33 din Legea nr. 7/1996, conform căruia. în cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. Conform art. 34 din acelaşi act normativ, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greşit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.
De asemenea, încheierile de C.F. pot fi atacate cu plângere. Astfel, potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr. 7/1996, încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial, iar hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel. Plângerea poate fi formulată de către orice persoană interesată, termenul calculându-se din momentul când aceasta a luat cunoştinţă de conţinutul încheierii, şi nu de la data comunicării.
Faţă de toate aceste considerente, a reţinut instanţa că nu se poate constata nulitatea încheierilor de C.F. şi rectificarea înscrierilor de C.F., fără a se constata, în prealabil, în contradictoriu şi cu titularii dreptului înscris, faptul că actele juridice în baza cărora s-a făcut înscrierea sunt false, motiv pentru care a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
← Invocarea nevalabilităţii unui act autentic. Notar public.... | Locuinţă cumpărată în baza Legii nr. 85/1992. Vânzarea... → |
---|