Invocarea nevalabilităţii unui act autentic. Notar public. Calitate procesuală pasivă
| Comentarii |
|
Din interpretarea dispoziţiilor art. 100 din Legea nr. 36/1995 reiese că notarul public nu poate fi parte în procesul în care se solicită anularea actului pe care l-a autentificat, în exercitarea atribuţiilor acordate de lege, între părţile actului juridic şi notar nestabilindu-se raporturi civile.
C.A. Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 934 din 18 noiembrie 2004, în P.J.C. 2003-2004, p. 19
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Olteniţa, judeţul Călăraşi, sub nr. 2079/2003, Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa a solicitat instanţei să dispună anularea declaraţiei numitului C.G. şi a încheierii de autentificare nr. 2924 din 17 august 2000 a notarului public M.N. din cadrul notariatului Public Olteniţa.
în motivarea cererii, s-a arătat că, prin ordonanţa nr. 1324/P/2002 din 10 iunie 2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului C.G. şi aplicarea faţă de acesta a unei sancţiuni cu caracter administrativ.
în sarcina învinuitului s-a reţinut că, la 17 august 2000, acesta a declarat în fals, în faţa notarului public, că este singurul moştenitor al defunctului său tată C.Ş., declaraţie autentificată de notarul public sub nr. 2924 din 17 august 2000, în baza căreia a beneficiat de suma de 450.663.388 lei, sumă pe care a ridicat-o conform Legii nr. 9/1998, deşi vocaţie succesorală aveau şi surorile sale, Ţ.M. şi B.D.
Prin sentinţa civilă nr. 1381/2003, Judecătoria Olteniţa a admis cererea Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, judeţul Călăraşi, şi a anulat declaraţia numitului C.G. şi încheierea de autentificare nr. 2924 din 17 august 2000 a notarului public M.N. din cadrul Notariatului Public Olteniţa.
împotriva sentinţei sus-menţionate a formulat apel pârâtul C.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Pârâtul a susţinut că sentinţa este nelegală, întrucât instanţa fondului i-a încălcat dreptul la apărare.
De asemenea, instanţa nu a verificat, în raport de data introducerii acţiunii, 12 iunie 2003, şi data emiterii ordonanţei nr. 1324/P/2002, respectiv 10 iunie 2003, dacă s-a formulat plângere împotriva ei în termen de 5 zile de la înştiinţarea prevăzută de art. 246 C. proc. pen., în raport de care se năştea dreptul la acţiune, context în care acţiunea formulată de parchet este prematură.
Mai consideră apelantul că, în raport de art. 45 C. proc. civ., Parchetul nu avea calitate procesuală activă, întrucât nu apăra interesele legitime prevăzute de art. 45 C. proc. civ.
De asemenea, în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 114 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că citaţia i-a fost înmânată apelantului cu mai puţin de 15 zile înaintea termenului de judecată, totodată, fiindu-i încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 156 C. proc. civ., drept pe care fiica sa a încercat să i-1 obţină.
In susţinerea apelului, apelantul a depus la dosar înscrisuri.
Prin decizia civilă nr. 285/A/2003, Tribunalul Călăraşi a respins excepţia de prematuritate a introducerii acţiunii formulate de apelant şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intimatului Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa şi a respins apelul formulat de apelantul-pârât C.G.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că intimatul-recla- mant Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa are calitate procesuală activă conferită de dispoziţiile art. 45 C. proc. civ., iar excepţia de prematuritate a introducerii acţiunii nu poate fi reţinută, atât timp cât plângerea împotriva ordonanţei procurorului a fost înregistrată la 7 iulie 2003 şi a fost respinsă la 1 august 2003.
De asemenea, instanţa de apel a constatat că citarea apelantului- pârât a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor art. 89 C. proc. civ., fiind respectat termenul de 5 zile prevăzut de lege sub sancţiunea nulităţii actului de procedură.
Din sentinţa apelată nu rezultă că apelantul-pârât a uzat de drepturile conferite de art. 156 C. proc. civ. şi, deci, nu i-a fost încălcat dreptul la apărare.
împotriva deciziei nr. 285/A/2003 a Tribunalului Călăraşi a formulat recurs apelantul-pârât C.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, indicând ca temei de drept dispoziţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ.
în dezvoltarea acestui motiv de recurs, C.G. a criticat hotărârea instanţei de apel, în sensul că aceasta nu s-a pronunţat în legătură cu dovezile administrate, respectiv nu a luat în considerare actele ce atestau imposibilitatea de prezentare a recurentului la instanţă şi de a-şi formula apărări în cauză, fiindu-i încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 156 C. proc. civ.; totodată, în cele două cicluri procesuale, a fost încălcat principiul egalităţii de tratament.
La data de 3 noiembrie 2004 a formulat întâmpinare intimatul M.N., notar public asociat în Biroul Notarial „Notariatul Public Olteniţa", invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport de specificul activităţii notariale, reglementată prin Legea nr. 36/1995, ale cărei norme nu prevăd citarea notarului public în cadrul unei
acţiuni în anularea sau constatarea nulităţii absolute a unui act notarial.
Curtea, analizând recursul prin prisma criticilor formulate, 1-a privit fondat, în parte.
Din analiza deciziei civile nr. 285/A/2003 rezultă că instanţa de apel a analizat actele depuse de apelant, pronunţându-se punctual asupra fiecărei critici formulate, respectiv atât în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la apărare, în condiţiile art. 156 C. proc. civ., cât şi asupra legalităţii îndeplinirii procedurii de citare, în condiţiile art. 89 C. proc. civ., susţineri în raport de care Curtea a constatat că dispoziţiile art. 304 pct. IOC. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.
In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de intimatul notar public M.N., Curtea a privit-o ca fondată.
Potrivit art. 100 din Legea nr. 36/1995: ,Actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă."
în raport de aceste dispoziţii, notarul public nu poate fi parte în procesul în care se solicită anularea sau constatarea nulităţii actului încheiat de el, deoarece între părţile care au încheiat actul şi notarul care 1-a emis nu se stabilesc raporturi civile în legătură cu acel act.
Astfel, Curtea, în baza art. 312 C. proc. civ., a admis recursul, a modificat în parte decizia recurată, a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins acţiunea faţă de pârâtul notar public M.N., pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei şi, respectiv, ale deciziei.
| ← Cerere în anularea unor înscrisuri oficiale falsificate.... | încheiere de carte funciară. Necesitatea pronunţării unei... → |
|---|
