Autoritate de lucru judecat. Condiţii
| Comentarii |
|
Atâta timp cât între cele două acţiuni promovate nu există identitate de obiect, nu poate fi reţinută autoritatea lucrului judecat, în condiţiile art. 1.201 Cod civil.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1.505/5.12.1996)
Prin sentinţa civilă nr. 7.437/1995, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâtul B.G. şi a respins acţiunea formulată de reclamanţii B.C. şi B.D.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 4.017/1994 a Judecătoriei sectorului 5 s-a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamanţii B.C. şi B.D. împotriva pârâtului B.G., având ca obiect constatarea vânzării-cumpărării terenului situat în Bucureşti, str. Sergent Major Carpea Ion, sectorul 5. întrucât există identitate de obiect, cauză şi părţi între cele două acţiuni, s-a admis excepţia autorităţii de lucru judecat.
Prin decizia civilă nr. 962/1996, Tribunalul Municipiului Bucureşti -secţia a IlI-a civilă a admis apelul reclamanţilor, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre judecare la prima instanţă, cu motivarea că cea de-a doua acţiune promovată de reclamanţi, vizând constatarea vânzării-cumpărării terenului, nu are acelaşi obiect cu cel din prima acţiune, prin care se solicita să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra acestui teren.
Recursul nu este întemeiat şi va fi respins în consecinţă.
Astfel, prin acţiunea înregistrată la Judecătoria sectorului 5, la 14.06.1993, reclamanţii B.C. şi B.D. au chemat în judecată pe pârâţii B.G., Primăria sectorului 5 şi S.C. "C." - SA., solicitând instanţei să constate că au devenit proprietari prin uzucapiunea din 30 de ani şi joncţiunea posesiilor asupra terenului din Bucureşti, str. Sergent Major Carpea Ion, sectorul 5.
Prin acţiunea înregistrată la 10.10.1995, aceiaşi reclamanţi l-au chemat în judecată pe B.G., solicitând instanţei să constate intervenită vânzarea-cumpărarea terenului în suprafaţă de 30 mp din str. Sergent Major Carpea Ion, sectorul 5.
Aşadar, în mod corect a reţinut tribunalul că nu există autoritate de lucru judecat, conform art. 1.201 Cod procedură civilă, atâta timp cât nu există identitatea de obiect între cele două acţiuni, motiv pentru care, în raport de dispoziţiile art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins, ca nefondat.
Notă: Considerăm că autoritatea lucrului judecat nu putea fi invocată nu pentru lipsa identităţii de obiect, care, de vreme ce scopul urmărit era acelaşi, respectiv dobândirea dreptului de proprietate asupra aceluiaşi teren, putea fi reţinută această identitate - ci pentru că cele două acţiuni aveau o cauză diferită, întrucât fundamentul raporturilor juridice era diferit, în prima cerere de chemare în judecată cauza o constituia uzucapiunea, pe când în cea de-a doua cerere, cauza o constituia vânzarea-cumpărarea.
| ← Asigurare de dovezi. Constatarea unei stări de fapt. Delegarea... | Cerere de chemare în judecată. Lipsa numelui pârâtului. Nulitate → |
|---|
