Calitate procesuală pasivă. Garanţia pentru evicţiune
| Comentarii |
|
întrucât obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie restituirea preţului plătit pentru apartament, în mod firesc, în raport de dispoziţiile articolului 1337 din Codul civil, vânzătorul, care a încasat preţul imobilului vândut, are calitate procesuală pasivă, chiar dacă preţul a fost vărsat în contul Ministerului de Finanţe, acesta din urmă putând fi chemat în garanţie.
(Decizia nr. 3055 din 8 noiembrie 2001 - Secţia a IV-a civilă)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, la 22 martie 2000, reclamanţii T.D. şi T.M. au chemat în judecată pe pârâtele Primăria Municipiului Bucureşti şi S.C. "O." S.A., pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtele la plata sumei de 18.140.506 lei reprezentând preţul plătit de reclamanţi în executarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 976/1997, precum şi la despăgubiri pentru întârzierea în restituirea acestei sume în cuantumul ce se va stabili prin expertiza contabilă având ca scop reactualizarea sumei.
în motivarea cererii de chemare în judecată se arată că, la data de 20 martie 1997, reclamanţii au încheiat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin mandatarul său S.C. "O." S.A., în calitate de vânzător, Contractul de vânzare-cumpărare nr. 976/1997, în temeiul căruia au achitat vânzătorului suma de 18.140.506 lei cu titlu de preţ.
Prin Sentinţa civilă nr. 9923/1998, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a constatat nulitatea absolută a acestui contract dispunând, totodată, repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului constatat ca fiind nul. în speţă, repunerea în situaţia anterioară presupune din partea vânzătorului restituirea preţului plătit de către reclamanţi.
Prin Sentinţa civilă nr. 10494 din 10.10.2000, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis acţiunea şi a obligat pârâtele la plata sumei de 46.252.645 lei, din care suma de 18.140.506 lei reprezintă preţul primit de pârâte la încheierea Contractului de vânzare-cumpărare nr. 976/1997, iar suma de 28.112.139 lei reprezintă daune-interese datorate de pârâte pentru evicţiune.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că cererea este întemeiată, deoarece în speţă devine efectivă obligaţia de garanţie pentru evicţiune totală şi consumată, în sensul că reclamanţii-cumpărători au pierdut dreptul de proprietate asupra apartamentului ca urmare a unei tulburări de drept, iar potrivit art. 1341 şi următoarele din Codul civil, vânzătorul este dator să restituie integral preţul primit şi în plus cumpărătorul are dreptul la daune-interese potrivit dreptului comun (art. 1350 din Codul civil), inclusiv diferenţa între preţ şi sporul de valoare dobândit de lucru (art. 1344 din Codul civil).
împotriva sentinţei au declarat apel pârâtele.
Prin Decizia civilă nr. 1293/A din 13.04.2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a lll-a a respins apelul Municipiului Bucureşti, a admis apelul pârâtei S.C. "O." S.A. şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins cererea formulată împotriva S.C. "O." S.A. pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut în privinţa apelului declarat de Municipiul Bucureşti că această parte are calitate procesuală, întrucât Contractul de vânzare-cumpărare nr. 976/1997 s-a încheiat între Primăria Municipiului Bucureşti, prin mandatar S.C. "O." S.A., şi reclamanţi. Judecătoria a făcut o corectă aplicare a regulilor ce guvernează răspunderea pentru evicţiune, atâta vreme cât în virtutea art. 1338 din Codul civil nu s-au stabilit reguli derogatorii de la dreptul comun, în sensul atenuării răspunderii vânzătorului pentru evicţiune. Apelantul-pârât nu-şi poate invoca propria culpă, în sensul nepunerii în discuţie a eventualelor obiecţii pe care le-ar fi avut de formulat la raportul de expertiză contabilă, deoarece la termenul din 10.10.2000 nu s-a prezentat pentru a învedera obiecţiunile.
Apelul formulat de către S.C. "O." S.A. este întemeiat, deoarece aceasta nu poate apărea ca parte obligată în acest raport juridic obligaţional. S.C. "O." S.A. nu a încasat preţul în nume propriu, ci în calitate de mandatar al Primăriei Municipiului Bucureşti.
Decizia instanţei de apel a fost recurată de către Primăria Municipiului Bucureşti, care a formulat criticile care urmează.
Primăria Municipiului Bucureşti, ca organ deliberativ, fără personalitate juridică, nu are calitate procesuală pasivă, ci Municipiul Bucureşti reprezentat de primarul general.
Primăriei Municipiului Bucureşti nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 1336 şi următoarele din Codul civil, având în vedere că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a cărui nulitate absolută a fost constatată definitiv şi irevocabil prin hotărâre judecătorească, era de notorietate că un imobil naţionalizat poate fi oricând revendicat de către fostul proprietar sau de către moştenitorii acestuia.
Recurenta are calitate numai în ceea ce priveşte comisionul legal de 1% încasat pentru intermedierea vânzării, cuantumul sumei încasate cu titlu de preţ fiind vărsat în contul Ministerului de Finanţe, care a beneficiat de pe urma acestei vânzări.
Analizând decizia recurată, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, Curtea apreciază că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Parte în contractul de vânzare-cumpărare, desfiinţat prin Sentinţa civilă nr. 9923/1998 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, este Primăria Municipiului Bucureşti care a vândut cumpărătorilor T.D. şi M. apartamentul de care ulterior au fost evinşi.
întrucât obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie restituirea preţului plătit pentru apartament, în mod firesc, în raport de dispoziţiile art. 1337 din Codul civil, Primăria Municipiului Bucureşti are calitate procesuală pasivă, aşa cum corect au apreciat şi instanţele de fond.
Nu poate fi reţinută critica în sensul că vânzătorul nu răspunde pentru evicţiune, întrucât la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare era de notorietate că un imobil naţionalizat poate fi oricând revendicat.
La data de 20 martie 1997, când s-a încheiat vânzarea-cumpărarea, Legea nr. 112/1995 permitea chiriaşilor să cumpere apartamentele pe care le ocupau, dacă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii nu fusese depusă cerere pentru restituirea în natură către persoana îndreptăţită. Ca atare, ceea ce era de notorietate nu era posibilitatea revendicării oricând a acestor imobile, ci posibilitatea cumpărării lor în condiţiile impuse de Legea nr. 112/1995. Prin urmare, în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1340 din Codul civil, astfel încât vânzătorul să fie scutit de evicţiune, întrucât, la momentul vânzării, cumpărătorul a cunoscut pericolul evicţiunii.
Aşadar, nu se poate reţine că decizia tribunalului a fost dată cu încălcarea legii, aşa cum pretinde recurenta, tribunalul făcând aplicarea corectă a dispoziţiilor din materia răspunderii vânzătorului pentru evicţiune.
Nu este întemeiat nici cel de-al doilea motiv de recurs. Astfel, în condiţiile art. 1344 din Codul civil "Dacă lucrul vândut se află, la epoca evicţiunii, de o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească cumpărătorului, pe lângă preţul vânzării, excedentul valoric în timpul evicţiunii".
în speţă, excedentul de valoare la care este dator vânzătorul este determinat tocmai de rata inflaţiei.
împrejurarea că suma încasată cu titlu de preţ a fost vărsată în contul Ministerului de Finanţe, care a beneficiat de pe urma vânzării, îndreptăţea recurenta să formuleze o cerere de chemare în garanţie a ministerului pentru aceste sume. Pentru acest motiv însă recurenta nu poate fi obligată doar la plata comisionului de 1% încasat pentru intermedierea vânzării.
Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a considerat că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală, în speţă nefiind întrunite cerinţele art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, recursul a fost respins, cu consecinţa păstrării hotărârii atacate.
| ← Calitate procesuală pasivă. Uzucapiune | Calitate procesuală pasivă. Cote de întreţinere → |
|---|
