Constatarea nevalabilităţii titlului statului. Dobândirea bunului de la momentul deschiderii succesiunii. Legatar universal
| Comentarii |
|
C. civ., art. 888 Legea nr. 36/1995, art. 84
Curtea a constatat că, anterior promovării acestui litigiu, în legătură cu acelaşi imobil, reclamanta a promovat o acţiune în revendicare, soluţionată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în contradictoriu cu C.G.M.B., prin sentinţa civilă nr. 2492/12 martie 1998, acţiune care a fost admisă, autorităţile statului fiind obligate să lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie imobilul, trecut în proprietatea statului fără titlu, hotărârea judecătorească astfel pronunţată fiind irevocabilă.
în raport de dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 36/1995, concluzia este aceea că certificatul de calitate de moştenitor eliberat de notarul public în baza art. 76 şi art. 84 din Legea nr. 36/1995, în cadrul procedurii succesorale necontencioase face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor, ceea ce înseamnă că, faţă de forţa probantă
recunoscută de lege acestui act, câtă vreme acesta nu este anulat, trebuie reţinută ca dovedită calitatea reclamantei de unică moştenitoare testamentară, fără a mai fi necesară administrarea altor dovezi pe acest aspect.
Pe de altă parte, verificând conţinutul testamentului exhibat de reclamantă, Curtea a reţinut că în cuprinsul său, testatoarea menţionează expres că înţelege să lase reclamantei toate bunurile sale, ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului, şi că a înţeles ca prin acest act juridic să o instituie pe reclamantă legatară universală.
în consecinţă, faptul că în cuprinsul testamentului se arată că obiect al testamentului îl constituie toate bunurile mobile şi imobile aflate în patrimoniul defunctei la data decesului acesteia nu afectează cu nimic întinderea drepturilor dobândite de reclamantă, de vreme ce din conţinutul testamentului rezultă în mod neechivoc vocaţia acordată legatarei la întreaga moştenire, menţionându-se expres de testatoare că legatul astfel întocmit este unul universal.
în acest sens, Curtea a reţinut că, potrivit art. 888 C. civ., ceea ce caracterizează legatul universal, este vocaţia pe care o conferă legatarilor la întreaga universalitate a bunurilor dispunătorului, adică la întreaga moştenire, fără ca pentru aceasta să fie necesară enumerarea în testament sau într-un act separat a tuturor bunurilor ce compun averea testatorului, fiind suficientă folosirea unor termeni care să semnifice în mod corect intenţia testatorului de a lăsa întreaga sa avere persoanelor desemnate de el ca beneficiare ale testamentului.
Or, testamentul în cauză exprimă neîndoielnic voinţa acesteia ca întreaga sa moştenire să revină reclamantei.
Cum în patrimoniul persoanei decedate sunt cuprinse nu numai bunuri materiale, ci şi toate drepturile şi obligaţiile acestuia, iar dreptul de proprietate nu are caracter strict personal, având în vedere şi consideraţiile expuse anterior referitoare la efectele retroactive ale sentinţei civile nr. 2492/12 martie 1998 a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, deduse din aplicarea în cauză a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că în temeiul legatului universal, reclamanta a dobândit întreaga universalitate de bunuri şi drepturi deţinute de autoarea sa.
| ← Certificat de moştenitor emis în Franţa. Efecte cu privire la... | Imobil preluat abuziv de stat. Data dobândirii imobilului de... → |
|---|
