Imobil preluat abuziv de stat. Data dobândirii imobilului de către succesori
| Comentarii |
|
C. civ., art. 700 Legea nr. 36 /1995, art. 88 Legea nr. 10/2001
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, reclamanţii C.M., C.F. şi D.M. au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, în contradictoriu cu pârâta D.V., să dispună obligarea pârâtei să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, str. C.K. nr. 17, sector 2 la mansarda corpului B, compus din 2 camere şi dependinţe, cota indiviză din părţile de folosinţe comune ale imobilului şi cota indiviză din terenul situat sub construcţie care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4273/5 februarie 1999, încheiat de pârâtă în baza Legii nr. 112/1995, cu cheltuieli de judecată.
Prin cererea conexă înregistrată la data de 1 martie 2007, pârâta-reclamantă a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu reclamanţii-pârâţi, să constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 114/14 iunie 1996 emis de BNP D.S., cu motivarea că respectivul act constată că de pe urma defunctei C.S.E., decedată la data de 15 martie 1968, a rămas ca unic moştenitor, în calitate de fiu, C.I., decedat la data de 22 septembrie 1985, astfel încât a fost eliberat cu încălcarea evidentă a prevederilor art. 700 C. civ., în sensul că moştenitorul nu a acceptat succesiunea în termenul de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii şi, mai ales, că aceasta a fost deschisă pe numele unei persoane decedate anterior datei întocmirii certificatului de moştenitor.
Reclamanţii-pârâţi au formulat întâmpinare la cererea conexă, arătând că este valabil certificatul de moştenitor, deoarece autorul lor, C.I., a acceptat tacit succesiunea de pe urma defunctei C.S.E., în termenul legal prevăzut de art. 700 C. civ., făcând acte de dispoziţie asupra bunurilor ce au aparţinut defunctei, astfel încât certificatul de moştenitor este valabil.
Au precizat reclamanţii-pârâţi că şi în situaţia în care s-ar face abstracţie de acceptarea tacită a moştenirii defunctei C.S.E. de către autorul reclamanţilor, certificatul de moştenitor a cărei anulare se solicită a fost validat prin acceptarea realizată în baza art. 5 alin. (4) din Legea nr. 112/1995 a art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cât priveşte socotirea de drept ca acceptanţi ai succesiunii a moştenitorilor de la data depunerii cererii de restituire a imobilului în baza Legii nr. 112/1995 şi repunerea de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul Legii nr. 10/2001, faţă de împrejurarea că reclamanţii au formulat notificări în baza ambelor acte normative.
Cu privire la cererea conexă, instanţa de fond a reţinut că s-a solicitat anularea certificatului de moştenitor nr. 114/14 iunie 1996, eliberat de pe urma defunctei C.S.E., în condiţiile în care pârâta-reclamantă nu a invocat o vocaţie succesorală în ceea ce o priveşte şi drepturi succesorale în persoana sa de pe urma defunctei şi, în aceste condiţii, văzând şi dispoziţiile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, instanţa a apreciat că aceasta nu justifică un interes în anularea actului.
II. în cadrul apelului declarat de pârâta-reclamantă, Tribunalul a reţinut următoarele:
împrejurarea că la momentul deschiderii succesiunii apartamentul în litigiu nu se afla în masa succesorală nu este de natură a conduce la ideea că C.I., autorul reclamantelor din prezenta cauză, nu ar fi avut calitatea de succesor şi proprietar al bunului în litigiu, calitate transmisă prin certificatul de moştenitor nr. 665/22 mai 1986 soţiei sale C.I., C.F., fiică, fiind străină de succesiune prin neacceptare D.M.
Faptul că aceasta din urmă este străină de succesiune este o problemă ce urmează să fie reglementată între moştenitorii legali, întrucât, prin formularea notificării în temeiul Legii nr. 10/2001 şi în temeiul Legii nr. 112/1995, acestea au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii potrivit art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 10/2001. Hotărârea pronunţată nu a fost atacată şi de pârâta-reclamantă.
C.A. Bucureşti, s. a IX-a civ. şi propr. int., decizia nr. 81/R din 11 februarie 2010
| ← Constatarea nevalabilităţii titlului statului. Dobândirea... | Imobil preluat în mod abuziv de stat. Absenţa din masa... → |
|---|
