Contestaţie la executare. Terţ. Titlu

Comentarii

0

- Codul de procedură civilă: art. 399 alin. (1), art. 400

- Codul civil: art. 1790

Terţul nu poate opune creditorului un drept de creanţă asupra imobilului supus executării, drept născut dintr-o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare.

(Decizia civilă nr. 942 din 4 noiembrie 2010, Secţia civilă, F.Ş.)

Prin decizia civilă nr. 150 din 29 aprilie 2010 pronunţată în dosarul nr. 14040/ 55/2009, Tribunalul Arad a respins apelul declarat de către contestatoarea V.R.A. împotriva sentinţei civile nr. 68 din 11 ianuarie 2010 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul cu acelaşi număr în contradictoriu cu intimaţii I.V. şi M.l.

Prin această decizie, tribunalul a confirmat soluţia instanţei de fond care a respins contestaţia la executare formulată de către contestatoare.

Astfel, Judecătoria a constatat că, potrivit unor susţineri nedovedite în raport cu art. 1169 C. civ., contestatoarea ar fi beneficiara unei promisiuni de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul în litigiu, supus executării silite, în raport cu debitorul -pârât M.I., executarea silită imobiliară fiind iniţiată de către creditoarea I.V.

în raport de această calitate invocată, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare iniţiate de creditoarea pârâtă I. faţă de debitorul - pârât M.I., cu privire la imobilul asupra căruia ar fi fost încheiată respectiva promisiune de vânzare-cumpărare.

Judecătoria a reţinut că, potrivit art. 1169 C. civ., cel care face o propunere înaintea judecăţii are datoria să o dovedească, iar potrivit art. 973 C. civ., convenţiile nu au efect decât între părţile contractante.

Apoi, potrivit art. 1295 alin. (1) şi (2) C. civ., vânzarea este perfectă între părţi şi proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privinţa vânzătorului, îndată ce părţile s-au învoit asupra lucrului şi asupra preţului, deşi lucrul încă nu se va fi predat şi preţul încă nu se va fi numărat.

în materie de vânzare de imobile, drepturile care rezultă prin vânzarea perfectă între părţi nu pot a se opune, mai înainte de transcripţiunea actului, unei a treia persoane care ar avea şi ar fi conservat, după lege, oarecare drepturi asupra imobilului vândut.

De asemenea, potrivit art. 1073 C. civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei şi, în caz contrar, are dreptul la dezdăunare, iar art. 1077 C. civ. prevede ca, nefiind îndeplinită obligaţia de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului.

Pe de altă parte, conform art. 2 alin. (1) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, terenurile cu sau fără construcţii, situate în intravilan sau extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate numai în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.

De asemenea, conform art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ, în situaţia în care, după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă, care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.

Or, faţă de invocarea de către contestatoare a calităţii de beneficiară a uni promisiuni de vânzare - cumpărare, judecătoria a observat că această calitate n este de natură să conducă la dobândirea dreptului de proprietate, ci doar a unt drept de creanţă ce poate fi valorificat în condiţiile art. 5 alin. (2) din Titlul X al Lee nr. 247/2005, fie în ale răspunderii contractuale pentru neexecutarea contractuli conform art. 969 şi 1020 C. civ.

în concluzie, în lipsa invocării unui drept real de către contestatoare asupr bunului, care să fie dovedit cu un extras de CF, formularea de către parte a uni contestaţii la executare, în considerarea calităţii sale de creditor pe baza unui rapo juridic obligaţional faţă de debitorul supus executării silite, nu este de natură s conducă la anularea actelor de executare iniţiate de către creditorul-urmăritor.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea care a arătat că la dai de 27 august 2009 a încheiat cu debitorul a promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare, sub semnătură privată şi în prezenţa unor martori, prin care acesta i-transferat proprietatea asupra imobilului din litigiu, pentru suma de 10.000 euro, ba achitaţi pe loc, în momentul semnării actului. în acest context, apelanta s-a referit incidenţa art. 1295 C. civ., privind existenţa unei vânzări perfecte, arătând că este proprietarul de jure al imobilului, nu numai că are posesia şi folosinţa.

Tribunalul a constatat că faptul încheierii unei promisiuni de vânzare-cumpărar între contestatoare şi intimatul-debitor M.l. nu a determinat transferul proprietă asupra imobilului din litigiu în favoarea contestatoarei, la data încheierii convenţiei 27 august 2009 - acesta dobândind doar un drept de creanţă, care a fost de altfi valorificat în condiţiile art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005, aceasl acţionându-l în judecată pe promitentul-vânzător.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 11864 din 16 decembrie 2009 a Judecătoriei Ara< irevocabilă prin nerecurare la data de 8 februarie 2010 a fost admisă acţiune reclamantei V.R.A., pârâtul M.l. fiind obligat să încheie cu reclamanta un contrai autentic de vânzare - cumpărare cu privire la imobilul din litigiu, în caz contr? hotărârea instanţei urmând să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

în acel proces, pârâtul M. a arătat că achiesează în totalitate la pretenţii! reclamantei varga, fiind de acord cu admiterea acţiunii de prestaţie tabulară.

în aceste condiţii, contestatoarea V. nu poate pretinde că a dobândit dreptul c proprietate asupra imobilului anterior notării somaţiei de executare şi a ipotec execuţionale, notate în CF. Din moment ce între părţi nu s-a încheiat un contract o vânzare-cumpărare autentic, care să fie apt să transfere dreptul de proprietate, rezultă c la data dobândirii acestui drept de către contestatoare, relevantă este tocmai data de februarie 2010, când a rămas irevocabilă hotărârea judecătorească dată în mater prestaţiei tabulare, şi doar aceasta are un caracter constitutiv de drepturi, astfel că do; la această dată a operat transferul proprietăţii de la contestatoarea V.

Cu alte cuvinte, contestatoarea V. a devenit proprietarul imobilului cu mult dup notarea somaţiei şi a ipotecii execuţionale, precum şi demararea procedurilor d vânzare silită a imobilului.

în acest context, dreptul creditoarei I.V., de a urmări imobilul este statuat de ar 1790 C. civ., conform căruia creditorii care au un privilegiu sau o ipotecă înscris asupra unui imobil, îl urmăresc în orice mână ar trece. Aşadar, chiar dacă ulteric înscrierii în CF a ipotecii execuţionale, contestatoarea a obţinut hotărârea judec: torească în materia prestaţiei tabulare, creditoarea este totuşi îndreptăţită s urmărească în continuare imobilul, în scopul realizării creanţei sale.

împotriva deciziei a declarat recurs în termen contestatoarea care a susţinut că instanţa de apel a ignorat dispoziţiile art. 1295 C. civ., neobservând că este beneficiară a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care confirmă cumpărarea imobilului din litigiu, iar prin sentinţa civilă nr. 11864 din 16 decembrie 2009 a Judecătoriei Arad, irevocabilă prin nerecurare la data de 8 februarie 2010, a devenit proprietar tabular, astfel că procedura de executare silită împotriva debitorului nu mai poate fi continuată împotriva sa.

Curtea a constatat că prezentul litigiu a fost declanşat de contestatoarea care pretinde că a devenit proprietarul unui bun imobil supus executării silite şi că este un terţ în raport cu acea procedură, imobil care face obiectul dosarului execuţional nr. 477/2009 şi este proprietatea debitorului.

în acest context, instanţa de apel a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile art. 1790 C. civ., potrivit cărora creditorii care au un privilegiu sau o ipotecă înscrisă asupra unui imobil, îl urmăresc în orice mână ar trece. Aşadar, chiar dacă ulterior înscrierii în CF a ipotecii execuţionale, contestatoarea a obţinut hotărârea judecătorească în materia prestaţiei tabulare, materializată prin sentinţa irevocabilă nr. 11864 din 16 decembrie 2009 a Judecătoriei Arad, irevocabilă prin nerecurare la data de 8 februarie 2010, creditoarea este totuşi îndreptăţită să urmărească în continuare imobilul în scopul realizării creanţei sale, pentru că la data declanşării procedurii execuţionale, proprietar tabular al imobilului era debitorul M.l.

în această situaţie, singurele apărări sau opoziţii pe care le poate face noul proprietar sunt fie oferta de purgă făcută creditorului, fie o acţiune în răspundere pentru evicţiune (redhibitorie) îndreptată împotriva vânzătorului, câtă vreme privilegiul creditorului-intimat I.V. este consolidat de dispoziţiile art. 1790 C. civ. raportat la dispoziţiile art. 39 şi urm. din Legea nr. 7/1996 republicată.

în consecinţă, Curtea a constatat că recursul este neîntemeiat şi l-a respins ca atare.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: