Contestaţie la titlu. Obiect
| Comentarii |
|
Pe calea contestaţiei la titlu nu se poate invoca faptul că dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice care nu pot fi aduse la îndeplinire, mijlocul procedural pus la îndemâna părţii interesate fiind revizuirea.
De asemenea, pe calea contestaţiei la titlu nu se poate invoca faptul că instanţa nu a soluţionat unele capete de cerere, partea interesată având la îndemână fie căile ordinare de atac, fie o nouă acţiune.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1.063/18.09.1996)
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti -secţia a IH-a civilă I.C. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii I.I., S.I., S.S. şi S.R.S., definirea în termeni precişi a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 1.749/1994 a acestei instanţe, prin care s-a dispus anularea schimbului de locuinţe efectuat de părţi, precum şi a contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente.
în motivarea contestaţiei Ia executare se arată că, deşi în considerentele deciziei s-a prevăzut că urmează a se schimba sentinţa, în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost completată de către reclamanta I.C., în dispozitiv nu se regăseşte nici o menţiune cu privire la două din capetele de cerere din acţiunea reclamantei şi anume evacuarea pârâţilor, precum şi la obligarea pârâtei S.C. "A." - S.A. la încheierea contractului de închiriere cu reclamanta.
Tribunalul, prin decizia civilă nr. 751 A/1996 a respins contestaţia, ca neîntemeiată, cu motivarea că hotărârea supusă executării nu a fost recurată şi de către reclamanta contestatoare, aşa cum au procedat pârâţii, ceea ce înseamnă că I.C. a fost mulţumită de hotărâre. Completarea dispozitivului cu menţiunile privind evacuarea şi încheierea unui nou contract de închiriere ar însemna o nouă judecată, care nu se poate îndeplini pe calea contestaţiei la executare.
împotriva deciziei tribunalului, contestatoarea a declarat recurs.
Critica priveşte faptul că, în mod greşit, a considerat tribunalul că prin admiterea contestaţiei s-ar impune o nouă judecată, deoarece prin intermediul contestaţiei la executare se urmăreşte definirea în termeni precişi a înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei civile nr. 1.749/1994.Prin admiterea contestaţiei se urmăreşte o punere de acord a considerentelor deciziei, în care se arată că sentinţa atacată va fi schimbată în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost completată, cu dispozitivul, în care nu se mai face nici o menţiune.
Recursul nu este fondat.
Din prevederile art. 400 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă rezultă că obiectul contestaţiei la executare poate viza înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii ce se execută (contestaţia la titlu) sau urmărirea însăşi (contestaţia la executare propriu-zisă).
Contestaţia la titlu priveşte numai măsurile luate de instanţă prin dispozitivul hotărârii. Pe cale de contestaţie la executare nu se poate invoca faptul că dispozitivul cuprinde dispoziţii potrivnice, care nu pot fi aduse la îndeplinire, mijlocul procedural pus la îndemâna părţii interesate fiind, în acest caz, revizuirea, potrivit art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă.
De asemenea, pe calea contestaţiei la titlu nu se poate invoca faptul că instanţa nu a soluţionat unele capete de cerere formulate de părţi, întrucât, pentru această ipoteză, care vizează şi prezentul recurs, partea are la îndemână fie revizuirea (art. 322 pct. 2), fie formularea unei noi cereri de chemare în judecată, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat.
Pentru situaţia contradicţiei dintre considerente şi dispozitiv, recurenta a avut la dispoziţie calea de atac a recursului, cale pe care însă nu a exercitat-o.
| ← Contestaţie la executare. Obiect | Drept de retenţie. Calificare din punct de vedere procedural.... → |
|---|
