Imobil preluat în mod abuziv. Legat universal întocmit în Germania. Nerelevanţa faptului că imobilul nu era în circuitul civil
| Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr. 3778/19 martie 2008, Judecătoria Sectorului
1 Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, a admis acţiunea reclamanţilor, a constatat nevalabilitatea titlului statului asupra imobilului din Bucureşti, str. C. nr. 21, apartament fără număr, sector I; a obligat pârâţii T.V.O. şi T.M. să lase reclamantelor în deplină proprietate şi liniştită posesie apartamentul fără număr, situat în Bucureşti, str. C. nr. 21, sector 1, compus din hol, sufragerie, dormitor, baie, bucătărie, balcon, pivniţă, în suprafaţă utilă de 47,45 mp: o cotă inclusivă de 7,34% din părţile de folosinţă comună ale imobilului de 14,82 mp teren, situat sub construcţie.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria a reţinut că reclamanţii au dovedit legătura de succesiune cu A.G., prin depunerea la dosarul cauzei a testamentului întocmit la data de 18 august 1970, deschis la data de 22 mai 1973 la Tribunalul Local din Monchengladbach, Germania, şi a acceptării succesiunii potrivit legii germane, acolo unde a avut domiciliul autoarea reclamanţilor. Potrivit clauzelor acestui testament, reclamanţii G.M. şi G.V.E. au calitatea de legatari universali.
Recurenţii au considerat că testamentul prezentat de reclamanţi emis în Germania este contrar Normelor metodologice ale Legii nr. 10/2001, se constată lipsa emolumentului pentru reclamanţi şi imposibilitatea introducerii în masa succesorală a imobilului din str. C. nr. 21, motive pentru care în speţă operează moştenirea legală, şi nu cea testamentară, iar ca efect se constată excepţia unanimităţii moştenitorilor în acţiunea de revendicare pe dreptul comun. Recurenţii au considerat că reclamanţii au calitate procesuală pentru o acţiune de revendicare pe dreptul comun asupra unui bun imobil care la data testării nu era în circuitul civil, numai în calitate de moştenitori legali, şi nu de legatari, deoarece imobilul exista şi nu era un lucru în viitor, deci nu putea să constituie obiectul legatului la data testării.
Recurenţii au menţionat că între moştenitori, pe lângă reclamanţi, apare G.D.M., cetăţean român, cu domiciliul în Germania. Calitatea de moştenitor legal a surorii lui G.M., respectiv G.D.M., permite accesul la moştenirea lui A.K., chiar dacă aceasta a stabilit numai pentru o parte a moştenitorilor legali să fie şi legatari.
Recurenţii au arătat că imobilul din România, Bucureşti, str. C. nr. 21 nu reprezintă un lucru viitor care nu a existat la momentul testării sau la deschiderea moştenirii, el reprezintă un obiect determinat care nu a aparţinut circuitului civil din România, fapt pentru care nu face obiectul legatului stabilit pe legea dreptului civil german şi dispus de testatoarea de cetăţenie germană. Imobilul din România, Bucureşti, str. C. nr. 21 a reintrat după naţionalizare în circuitul civil în anul
1995, după apariţia Legii nr. 112/1995, fapt pentru care sunt îndreptăţiţi la moştenire numai moştenitorii legali stabiliţi conform dreptului civil român, şi nu cei legatari.
în ceea ce priveşte criticile referitoare la reţinerea testamentului întocmit în Germania pentru a stabili calitatea de moştenitor, Curtea a constatat că, potrivit art. 66 lit. b) din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat, moştenirea autorului reclamantului este supusă legii române, ca lege a locului unde se află situat imobilul succesoral revendicat. Faţă de prevederile art. 68 alin. (3) din această lege, întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt socotite valabile dacă actul respectă condiţiile de formă aplicabile, fie la data când a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricăreia dintre legile următoare: a) legea naţională a testatorului; b) legea domiciliului acestuia; c) legea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat; (...).
în consecinţă, în mod corect au stabilit instanţele calitatea reclamanţilor de moştenitori ai defunctei A.G. Reţinând dobândirea de către aceasta a imobilului în litigiu şi preluarea abuzivă de către stat a acestuia în temeiul Decretului nr. 92/1950, precum şi calitatea reclamanţilor de moştenitori ai persoanei de la care s-a preluat imobilul, susţinerile recurenţilor referitoare la faptul că imobilul nu era în circuitul civil nu prezintă relevanţă în acest context. De asemenea, susţinerile recurenţilor privind existenţa altui moştenitor nu pot fi reţinute, în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat mai sus, calitatea reclamanţilor de moştenitori testamentari a fost corect stabilită în baza testamentului.
C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., decizia nr. 862/R din 7 iunie 2010
| ← Titlu de proprietate emis în temeiul Legii nr. 18/1991. Teren... | Legatari universali acceptanţi ai moştenirii care nu au... → |
|---|
