In temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă, revizuirea unei hotărâri se poate cere şi atunci când un martor a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină.
Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 1940/2001 la Judecătoria Focşani, revizuientul Ş.N. a solicitat, în baza disp. art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civiă şi art. 324 pct. 3 din Cod procedură civilă revizuirea sentinţei civile nr. 1284/1999 a Judecătoriei Focşani motivat de faptul că la pronunţarea acestei hotărâri au stat declaraţiile a doi martori care, ulterior, au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.
Reţinând că la baza pronunţării sentinţei civile nr. 1284/1999 au stat declaraţiile a doi martori, care au fost ulterior condamnaţi pentru mărturie mincinoasă, prima instanţă a admis cererea de revizuire şi a respins ca nefondată acţiunea reclamantei B.E. având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1974/1996.
Prin decizia civilă nr. 818 din 3 decembrie 2001 a Tribunalului Vrancea a fost admis apelul intimatei B.E şi a fost schimbată hotărârea primei instanţe în sensul că s-a respins ca nefondată cererea de revizuire. S-a reţinut de către instanţa de apel că la pronunţarea sentinţei când a judecat fondul cauzei, instanţa a avut în vedere ansamblul probelor administrate şi nu numai declaraţiile celor doi martori mincinoşi.
Curtea de Apel Galaţi, în urma soluţionării recursului formulat de petentul Ş.N., a pronunţat decizia civilă nr. 412 din 1 aprilie 2002. Prin această decizie a fost admis recursul revizuentului, a fost modificată decizia tribunalului şi menţinută ca fiind temeinică şi legală hotărârea primei instanţe.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a avut în vedere faptul că, prin sentinţa penală nr. 1923 din 2 septembrie 1999 pronunţată de Judecătoria Focşani, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus condamnarea inculpatelor N.A. şi N.I. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută şi pedepsită de art. 260 Cod penal. A mai reţinut
instanţa că declaraţiile celor două martore au avut o înrâurire hotărâtoare la pronunţarea sentinţei a cărei revizuire s-a solicitat.
Pentru aceste motive, recursul a fost admis, apreciindu-se că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 şi art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă.
(Decizia civilă nr. 412/R/01.04.2002 )
← Cerere de revizuire. Condiţii de admisibilitate. | Revizuire. Tardivitate. Termenul în care poate fi formulată... → |
---|