încredinţarea minorilor. Interesul superior al copilului

Comentarii

0

Interesele copilului ce urmează a fi încredinţat, în temeiul art. 42 C. fam., sunt legate nu numai de posibilităţile materiale ale părinţilor, ci şi de vârsta minorului, de comportarea părinţilor înainte de desfacerea căsătoriei, de gradul de ataşament şi de preocuparea pe care le-au manifestat, cât şi de legăturile afective care s-au stabilit între părinte şi copil.

Decizia civilă nr. 463 din 28 octombrie 2009

Prin sentinţa civilă nr. 68/6.01.2009 a Judecătoriei Iaşi, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta-pârâtă C.A.M., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C.I. Totodată, judecătoria a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant, a declarat desfăcută din culpă comună căsătoria părţilor, a încredinţat pârâtului-reclamant spre creştere şi educare pe minora C.O.P., reclamanta-pârâtă fiind obligată la plata către pârâtul-reclamant, în folosul minorei C.O.P., a sumei de 150 euro lunar cu titlu de pensie de întreţinere, începând cu data introducerii cererii reconvenţionale, 14.10.2008 şi până la majorat. S-a stabilit în favoarea recla-mantei-pârâte dreptul de a avea legături personale cu minora C.O.P., la domiciliul reclamatei-pârâte după următorul program: în prima şi a treia săptămână din fiecare lună, de sâmbătă de la orele 10,00 până duminică la orele 18,00, în fiecare vacanţă de vară timp de o lună, în luna august, precum şi în vacanţele de primăvară şi iamă, timp de o săptămână.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul la data de 19 august 2000 şi s-au separat în fapt în anul 2007, când reclamanta-pârâtă a părăsit ţara. Relaţia soţilor a fost una zbuciumată, soţul fiind o fire agresivă şi geloasă, consumând alcool, provocând scandaluri. S-a mai reţinut că minora fiind ataşată de tată, acesta îi poate asigura condiţii de viaţă nonnale.

împotriva sentinţei civile a Judecătoriei Iaşi a declarat apel C.A.M., iar prin decizia civilă nr. 408/4 mai 2009 a Tribunalului Iaşi a fost admis, sentinţa fiind schimbată în parte, în sensul că: a încredinţat reclamantei-pârâte spre creştere şi educare pe minora C.O.P., cu obligarea pârâtului-reclamant să plătească 83 lei cu titlu de pensie lunară de întreţinere, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la majoratul copilului.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că era în interesul minorei a fi încredinţată apelantei spre creştere şi educare. Faptul că bunica paternă se îngrijea de copil, astfel cum s-a reţinut, nu este un motiv pentm a-1 încredinţa pârâtului.

împotriva deciziei civile nr. 408/4 mai 2008 a Tribunalului Iaşi, a declarat recurs C.I., criticând sentinţa recurată pentm că nu s-a făcut anchetă socială la domiciliul mamei, aceasta locuind în Italia, neavând loc de muncă, fiind consumatoare de alcool şi neocupându-se de întreţinerea minorei, ci dimpotrivă, neglijând-o permanent.

Examinând decizia recurată prin prisma criticii ce vizează încălcarea sau greşita aplicare a principiului interesului superior al copilului (principiu fundamental în dreptul familiei), curtea de apel a constatat că recursul formulat este întemeiat.

Potrivit legii, copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi, fiind responsabili pentm creşterea şi educarea minorului.

în măsura în care există neînţelegeri între părţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, acestea vor fi soluţionate de instanţa de judecată ce va avea în vedere, în primul rând, interesul superior al copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale. Minora C.O.P. era ataşată de mamă, aşa cum a rezultat din certificatul de psihodiagnostic emis de cabinetul de psihologie al policlinicii din Iaşi la data de 11 septembrie 2009 şi, interpelată de psiholog, a tăcut referire la situaţii privind violenţa domestică în familie, cauzată de comportamentul abuziv al tatălui faţă de copil şi mamă.

Susţinerile recurentului că mama ar fi fost o consumatoare de alcool, că nu s-ar fi preocupat a-i asigura minorei condiţii necesare pentm o dezvoltare corespunzătoare, nu au fost susţinute de probele administrate în cauză. Totodată, a mai reţinut curtea că s-a efectuat ancheta socială la domiciliul minorei, iar mama s-a reîntors din Italia pentm a se ocupa de creşterea minorei.

Prin urmare, în mod legal tribunalul, constatând că minora manifesta un mai mare ataşament faţă de mamă, iar depărtarea de mediul ce îi conferea siguranţă şi stabilitate i-ar fi putut crea dificultăţi de ordin emoţional, criticile din recurs au apămt ca nefondate şi nu au fost de natură să atragă modificarea hotărârii recurate. în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., curtea de apel a respins recursul.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: