Inexistenta unui contract de donaţie. Ofertă neurmată de acceptare
| Comentarii |
|
C. civ., art. 801, art. 813, art. 814
Autorii intimatului-reclamant (decedat pe parcursul soluţionării cauzei în apel, moştenit de soţia sa Ş.F., introdusă în proces în calitate de intimată de instanţa de apel) au încheiat în formă autentică oferta de donaţie la notariatul Local de Stat Sector 5, ofertă făcută către Consiliul Popular al Sectorului 5, în condiţiile Decretului nr. 478/1954.
Această ofertă de donaţie nu a fost urmată şi de acceptarea ei de către Consiliul Popular al Sectorului 5, beneficiarul ofertei, astfel cum rezultă din conţinutul clauzelor acesteia; prin urmare, este impropriu a se vorbi despre o donaţie, astfel cum a dispus instanţa de fond şi cum a confirmat instanţa de apel, considerentele prezentei decizii urmând a confirma soluţia în ce priveşte oferta de donaţie autentificată la Notariatul local de Stat Sector 5 pentru lipsa intenţiei de a gratifica -animus donandi.
în măsura în care în cauză s-a exhibat doar oferta de donaţie întocmită de autorii intimatei, cauza dedusă judecăţii urma a fi rezolvată pe
temeiul dispoziţiilor legale ce reglementează încheierea actelor juridice între absenţi.
Cu referire la încheierea unui contract de donaţie între absenţi, se constată că acesta presupune verificarea cerinţei a două manifestări de voinţă succesive: oferta de donaţie, acceptarea donaţiei, ambele în formă autentică, urmate de comunicarea acceptării către donator, condiţii decurgând din dispoziţiile art. 813 şi art. 814 C. civ.
Or, în speţă reiese că în ce priveşte terenul în suprafaţă de 300 mp din Bucureşti, str. C. nr. 2 (fostă str. R. nr. 2), sector 5, doar autorii soţului intimatei Ş.Ş. şi Ş.E. au întocmit oferta de donaţie către Consiliul Popular Sector 5, aceasta nefiind vreodată revocată, în timp ce această ofertă nu a fost urmată de acceptare în condiţiile art. 2 alin. (2) din Decretul nr. 478/1954 de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Sectorului 5, astfel încât cele două voinţe juridice nu s-au întâlnit, iar contractul de donaţie nu s-a perfectat, potrivit mecanismului juridic prevăzut de art. 814 C. civ. în consecinţă, nefiind emisă vreo acceptare a ofertei de donaţie, Curtea a apreciat că exced cadrului procesual obiectiv considerentele instanţei de apel din perspectiva art. 1171 C. civ. cu privire la lipsa caracterului de act autentic al acceptării ce ar fi trebuit emise de autoritatea anterior menţionată, corespunzător structurilor administrative ale vremii respective.
Prin urmare, singura manifestare de voinţă în sensul donaţiei a fost cea a autorilor intimatei, act juridic unilateral a cărui nulitate pentru lipsa cauzei s-a solicitat a se constata în prezenta speţă şi care corect a fost dispusă de instanţa de fond şi confirmată în apel; contractul presupune un acord de voinţă, prin urmare, două voinţe juridice concordante, exteriorizate în sensul producerii de efecte juridice (naştere, modificare sau stingere a unor raporturi juridice), potrivit naturii juridice a actului respectiv, fie că este un contract unilateral, fie că este un contract bilateral sau sinalagmatic.
S-a constatat că, în realitate, scopul imediat urmărit de către autorii reclamantului atunci când au formulat oferta de donaţie nu a fost nicidecum intenţia de a gratifica statul (animus donandi), ci doar intenţia de a pune capăt presiunii la care erau supuşi de autorităţile statului, în contextul în care locuinţa era deja demolată şi donarea terenului proprietatea lor era singura modalitate în care puteau obţine o altă locuinţă repartizabilă din fondul locativ de stat, cu chirie.
C.A. Bucureşti, s. a IX-a civ. şi propr. int., decizia nr. 118/R din 26 februarie 2009, nepublicată
| ← Incapacităţi relative de a primi donaţii şi legate. Situatia... | Donaţie făcută statului. Donaţie între absenţi.... → |
|---|
