Lipsa dovezii calităţii de reprezentant. Absenţa con-testatorilor la termenul acordat pentru semnarea cererii de chemare în judecată. Consecinţe
| Comentarii |
|
Contestaţia a fost formulată şi semnată de avocat, însă la cerere nu s-a alăturat împuternicirea avocaţială, aşa cum prevede art. 83 alin. (1) C. proc. civ., iar în cursul procesului nu s-a făcut dovada că avocatul care a semnat cererea a fost împuternicit să formuleze acţiune în justiţie şi să le reprezinte pe contestatoare în proces.
întrucât la termenul acordat pentru suplinirea lipsei semnăturii, contestatoarele, legal citate, nu s-au prezentat în instanţă pentru a semna cererea, soluţia anulării cererii de chemare în judecată, pronunţată de tribunal, este legală, în raport cu prevederile art. 133 alin. (1) şi (2) partea a doua C. proc. civ.
Nu se pot aplica dispoziţiile art 69 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora „avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp", întrucât prerogativele vizate de textul citat sunt recunoscute avocatului numai în ipoteza în care acesta a asistat partea la judecarea pricinii, situaţie care nu se regăseşte în speţă.
I.C.C.J., s. civ. şi de proprietate intelectuala, decizia nr. 5362 din 1 iunie 2006,
Reclamantele I.M.L. şi S.E. au formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 205 din 1 iunie 2004, emisă de RA A.P.P.S., în temeiul Legii nr. 10/2001.
Cererea de chemare în judecată a fost anulată prin sentinţa civilă nr. 898 din 21 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, cu motivarea că cererea de chemare în judecată nu este semnată de contestatoare, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 133 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 1381 din 12 octombrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, s-a admis apelul declarat de contestatoarele S.E. şi I.M.L. împotriva sentinţei civile nr. 898/2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, care a fost desfiinţată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Instanţa de apel a reţinut că, potrivit art. 133 alin. (2) C. proc. civ., cele două contestatoare şi-au însuşit conţinutul contestaţiei semnate de o altă persoană, situaţie în care se impune rejudecarea cauzei.
RA A.P.P.S. a declarat recurs împotriva acestei decizii.
Recurenta arată că în mod legal tribunalul a dispus anularea cererii de chemare în judecată, pentru că nu există la dosar nicio împuternicire avocaţială, iar cererea nu era semnată de reclamante.
Recursul este fondat.
Criticile formulate de recurentă făc posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar dispoziţiile acestui text sunt incidente în cauză.
Prin hotărârea atacată s-au încălcat prevederile art. 133 alin. (2) C. proc. civ. Textul menţionat nu stabileşte dreptul părţii de a-şi însuşi conţinutul cererii semnate de o altă persoană, aşa cum greşit s-a reţinut prin decizia recurată.
Articolul 133 alin. (2) C. proc. civ. dispune „lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecăţii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar când este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care a fost invocată nulitatea".
Contestaţia a fost formulată şi semnată de avocat, însă la cerere nu s-a alăturat împuternicirea avocaţială, aşa cum prevede art. 83 alin. (1) C. proc. civ., iar în cursul procesului nu s-a făcut dovada că avocatul care a semnat cererea a fost împuternicit să formuleze acţiune în justiţie şi să le reprezinte pe contestatoare în proces la tribunal.
La instanţa de apel, unde apelantele au fost asistate conform împuternicirii avocaţiale nr. 229426 din 4 aprilie 2005, s-a depus copia împuternicirii avocaţiale nr. 314617 din 7 februarie 2002, prin care avocat M.D. a fost împuternicită să exercite profesia de avocat numai în faţa executorului judecătoresc şi a organelor administrative — primărie, administraţie financiară - arhivele statului.
Cererea de chemare în judecată nefiind semnată de contestatoare, la termenul din 16 septembrie 2004 recurenta a invocat lipsa semnăturii şi, datorită lipsei contestatoarelor, s-a amânat cauza pentru termenul din 21 octombrie 2004, instanţa dispunând ca acestea să fie citate cu menţiunea de a se prezenta în instanţă pentru semnarea cererii de chemare în judecată sau pentru a face dovada că au împuternicit un avocat să formuleze acţiunea, sub sancţiunea anulării cererii.
întrucât la termenul acordat, care, conform art. 134 C. proc. civ., este socotit prima zi de înfăţişare următoare termenului la care s-a invocat lipsa semnăturii, contestatoarele, legal citate, nu s-au prezentat în instanţă pentru a semna cererea, soluţia anulării cererii de chemare în judecată, pronunţată de tribunal, este legală, în raport cu prevederile art. 133 alin. (1) şi (2), partea a doua C. proc. civ.
Nu se pot aplica dispoziţiile art. 69 alin. (2) C. proc. civ., aşa cum au susţinut intimatele prin avocat. Textul arată că: „avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp".
Prerogativele vizate de textul citat sunt recunoscute avocatului numai în ipoteza în care acesta a asistat partea la judecarea pricinii. Or, avocatul care a semnat cererea de chemare în judecată nu a fost împuternicit să le asiste pe contestatoare la judecarea pricinii de către tribunal.
Pentru considerentele expuse, recursul a fost admis, decizia atacată a fost casată şi apelul declarat a fost respins.
Notă: 1. A se vedea şi C.S.J., Secţia comercială, decizia nr. 326 din 24 ianuarie 2003, , prin care s-a constatat că recursul a fost promovat prin avocat, care nu a depus dovada calităţii sale de reprezentant al recurenţilor, respectiv împuternicirea avocaţială în condiţiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea avocaturii. în aceste condiţii, instanţa a pus în vedere reclamanţilor-recurenţi să procedeze la semnarea cererii formulate, dispoziţie asupra căreia nu s-au conformat. Faţă de cele arătate, având în vedere dispoziţiile art. 133 C. proc. civ., Curtea a reţinut că cererea de recurs nu cuprinde semnătura celor care au promovat calea de atac, situaţie în care aceasta a fost sancţionată cu nulitatea.
2. Apreciem că, deşi produc aceeaşi consecinţă juridică - anularea cererii - lipsa calităţii de reprezentant şi lipsa semnăturii sunt situaţii juridice distincte, cu reglementare separată. Astfel, prima este incidenţă în situaţia în care acţiunea a fost formulată prin mandatar, cu indicarea expresă a calităţii acestuia, dar fără a se face dovada mandatului, iar secunda când cererea apare ca fiind introdusă de parte personal, care însă nu a semnat.
| ← Acţiune în evacuare. Prezumţia relativă a mandatului tacit... | împuternicire avocaţială. Menţiuni obligatorii. Recurs.... → |
|---|
