Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânat
| Comentarii |
|
Reclamanta DI a chemat în judecată pe pârâtele Romsilva RA, prin DS Suceava şi AJVP din Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, ele să fie obligate în solidar a-i plăti o sumă cu titlu de daune reprezentând c/valoarea unui cal şi a două vaci, mâncate de un urs.
Judecătoria Gura Humorului, prin sentinţa civilă nr.755 din 15 iunie 2000, a respins ca nefondată acţiunea reclamantei, cu motivarea că ea n-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor, pentru fiecare dintre cele trei incidente pretinse, potrivit art. 15 alin.4 din Legea nr. 103/1996.
Prin decizia civilă nr. 1865 din 24 mai 2001, Tribunalului Suceava a respins ca nefondat apelul reclamantei. Totodată, a reţinut că, potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 103/1996, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecăţii.
Recursul acesteia, care poate fi încadrat în art.304 pct.10 Cod procedură civilă, este nefondat.
Astfel, pe de o parte, din considerentele just reţinute în întâmpinare de pârâtele Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi de Direcţia Silvică Suceava, aşa-zisa notă de constatare, nedatată, a fost încheiată cu încălcarea esenţială a dispoziţiilor art. 15 alin.4 din Legea nr. 103/1996 referitoare la fondul cinegetic şi de protecţie a vânatului, din motive imputabile reclamantei, ceea ce atrage inopozabilitatea acestui înscris faţă de titularul pretinsei obligaţii (invocate).
Osebit, reclamanta recurentă nu face nici dovada proprietăţii şi a pazei juridice privind animalele despre care ea face vorbire în acţiune, iar în sarcina gestionarului fondului de vânătoare nu se poate reţine vreo conduită culpabilă.
Curtea de Apel Suceava, Secţia civilă - decizia civilă nr.339 din 5 februarie 2002
| ← Răspunderea comitenţilor pentru pagubele cauzate de prepuşii lor | Răspundere civilă. Accident rutier. Instanţa competentă → |
|---|
