Scrisoare de garanţie. Fidejusor necomerciant Aplicarea prezumţiei de solidaritate
| Comentarii |
|
Conform dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (2) C. com., „în obligaţiile comerciale, codebitorii sunt ţinuţi solidar, afară de stipulaţie contrarie. Aceeaşi prezumţie există şi contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garantează o obligaţie comercială".
Solidaritatea fidejusorului necomerciant, emitent al scrisorii de garanţie, cu debitorul obligaţiei principale este condiţionată de natura comercială a obligaţiei garantate şi de inexistenţa unei convenţii contrare, or, în speţă, nu se contestă caracterul comercial al contractului de credit, iar scrisoarea de garanţie face dovada neîndoielnică a voinţei fidejusorului de garanta, pentru a produce efecte juridice fiind suficient caracterul ei expres, nefiind necesară forma autentică.
C.S.J., s. com., decizia nr. 18 din 11 ianuarie 2000, în P.R. nr. 3/2001, p. 69
Prin acţiunea formulată la 9 septembrie 1998, reclamanta B.C.I.C. SA Bucureşti a chemat în judecată pârâta SC T.C. SRL Bucureşti şi giranţii P.V., P.M. (fostă P.M.) şi P.C., pentru obligarea în solidar la plata sumei de 80.000 dolari SUA, reprezentând credit restant, şi 4.502 dolari SUA, reprezentând dobânzi restante, cu cheltuieli de judecată.
în susţinerea acţiunii, reclamanta a invocat contractul de credit nr. 100 din 20 mai 1997 prin care a acordat pârâtei SC T.C. SRL Bucureşti, prin reprezentantul pârât P.C., un credit de 80.000 dolari SUA, pe termen de 3 luni, cu o dobândă de 14,5% pe an. Creditul a fost garantat de giranţii P.V. şi P.M., prin contractul de ipotecă privind imobilul situat în localitatea B., teren şi construcţie, autentificat cu nr. 4448/1997, contractul de gaj nr. 101/1997 şi scrisoarea de garanţie prin care P.C. garantează creditul cu toate bunurile sale mobile şi imobile.
Prin sentinţa nr. 4704 din 10 noiembrie 1998, Tribunalul Bucureşti, Secţia comercială, a admis acţiunea şi a obligat pârâta SC T.C. SRL Bucureşti la plata sumei de 80.000 dolari SUA, reprezentând credit restant şi 4.501,38 dolari SUA, reprezentând dobânzi bancare, cu 15.871.025 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa a respins acţiunea faţă de pârâţii giranţi P.V., P.M. şi P.C., reţinând că prin semnarea unor contracte de ipotecă sau convenţie de garanţie, aceştia nu au dobândit calitatea de fidejusori, dispoziţiile art. 42 C. com. nefiindu-le aplicabile.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei menţionate a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia comercială, prin decizia civilă nr. 886 din 14 aprilie 1999.
în pronunţarea acestei decizii, s-a reţinut că întemeiat au fost respinse pretenţiile reclamantei, întrucât giranţii nu pot fi obligaţi în solidar cu pârâta, nefiind aplicabile prevederile art. 42 C. com.
împotriva deciziei instanţei de apel reclamanta a declarat recurs prin care a susţinut că netemeinic şi nelegal a fost înlăturată răspunderea intimatelor P.M. şi P.V., întrucât acestea au garantat creditul prin contractul de ipotecă, în care s-a menţionat că renunţă la invocarea beneficiilor de diviziune şi discuţiune şi că răspund solidar cu debitorul pentru împrumuturile acordate acestuia, astfel că s-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 42 C. com. Instanţa de apel nu a motivat respingerea apelului faţă de garantul P.C., deşi acesta a emis o scrisoare de garanţie care constituie o veritabilă fidejusiune.
Recursul este întemeiat, fiind admis pentru următoarele considerente.
Contractul de credit încheiat între reclamantă şi SC T.C. SRL Bucureşti a fost garantat, conform pct. 4 din contract, prin ipotecă asupra imobilului în valoare de 43.463 dolari SUA, proprietatea girantelor P.V. şi P.M., ipotecă contractuală, prin contractul autentificat sub nr. 2075 din 21 mai 1997, precum şi prin scrisoarea de garanţie, în valoare de 30.000 dolari SUA, emisă de P.C., asociat unic al SC T.C. SRL, beneficiara contractului de credit.
Hotărârile pronunţate de instanţa de fond şi apel de respingere a acţiunii faţă de garanţii contractului de credit sunt criticabile.
în acest sens, prin contractul de ipotecă, P.V. şi P.M. au consimţit să garanteze irevocabil rambursarea creditului şi a dobânzilor aferente contractului de credit nr. 100 din 2 mai 1997, în valoare de 80.000 dolari SUA, cu imobilul teren şi construcţie situat în localitatea B., evaluat la 43.463 dolari SUA.
Având în vedere obligaţiile asumate, girantele răspund în solidar cu debitoarea pentru nerestituirea creditului şi dobânzilor, însă numai în limita sumelor garantate prin contractul de ipotecă, respectiv 43.463 dolari SUA. Ca urmare, în cazul neexecutării obligaţiei de către pârâta beneficiară a creditului, reclamanta are posibilitatea să procedeze la executarea silită a imobilului ipotecat, în temeiul art. 1824-1836 C. civ. şi art. 488 şi urm. C. proc. civ.
în ce priveşte pârâtul P.C., răspunderea acestuia se întemeiază pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) şi (2) C. com., potrivit cărora: „în obligaţiile comerciale codebitorii sunt ţinuţi solidar afară de stipulaţie contrarie. Aceeaşi prezumţie există şi contra fidejusorului chiar necomerciant, care garantează o obligaţie comercială".
în speţă, P.C. a garantat creditul şi dobânzile aferente prin scrisoarea de garanţie, până la un plafon de 30.000 dolari SUA, garanţia
urmând să se realizeze asupra întregului patrimoniu mobil şi imobil de la data contractării creditului, inclusiv creşterile ulterioare.
Solidaritatea fidejusorului este condiţionată de natura comercială a obligaţiei garantate, or, în speţă nu se contestă caracterul comercial al contractului de credit. Conform dispoziţiilor legale invocate, solidaritatea comercială nu se aplică dacă se face dovada că părţile au convenit să o înlăture. în speţă, dimpotrivă, scrisoarea de garanţie face dovada neîndoielnică a voinţei fidejusorului de a garanta, pentru a produce efecte juridice fiind suficient caracterul ei expres, nefiind necesară forma autentică.
Prin urmare, răspunderea pârâtului P.C. urmează să fie angajată în solidar cu pârâta SC S.T.C. SRL pentru nerambursare credit şi dobânzi aferente.
Faţă de cele de mai sus, recursul a fost admis, decizia atacată a fost casată şi, prin admiterea apelului aceleiaşi reclamante, sentinţa instanţei de fond a fost schimbată în parte, în sensul admiterii acţiunii şi faţă de girantul P.C., în solidar cu pârâta, pentru creditul şi dobânzile aferente, iar girantele P.V. şi P.M. răspund în solidar cu pârâta debitoare SC T.C. SRL numai în limita valorii bunurilor ipotecate.
în temeiul art. 274 C. proc. civ., intimatele au fost obligate să plătească recurentei suma de 15.921.000 de lei, cheltuieli de judecată în apel şi recurs.
| ← Credit ipotecar, inaplicabiiitatea solidarităţii garantului... | Prescripţia dreptului la acţiune privind plata ratelor.... → |
|---|
