Suspendarea judecării cauzei, conform art. 244 pct. 1 Cod proc. civilă. Condiţii
| Comentarii |
|
Potrivit art. 244 pct. I Cod procedură civilă, instanţa poate suspenda judecata, când dezlegarea pricinii atârnă, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept, care face obiectul unei alte judecăţi.
Acţiunea reclamantului, prin care a solicitat rezilierea contractului de închiriere şi evacuarea pârâtei, nu poate fi suspendată, în condiţiile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, dacă se invocă existenţa unui alt proces civil, în cadrul căruia pârâta, prin cerere reconvenţională, a solicitat obligarea reclamantului la contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate la imobil, precum şi recunoaşterea unui drept de retenţie, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul susmenţionat.
Dispoziţiile acestui articol nu au caracter imperativ, ci lasă la aprecierea instanţei de judecată oportunitatea suspendării judecării cauzei.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 232/27.02.1995)
Prin acţiunea înregistrată la data de 1.04.1993, reclamanta Fundaţia M. a chemat în judecată pe pârâta S.C. "X." - S.R.L. pentru a se dispune rezilierea contractului de închiriere nr. 4.171/1991, încheiat între părţi şi evacuarea pârâtei.
Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, prin încheierea din 9.12.1993, a dispus suspendarea cauzei potrivit art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă, luând în considerare certificatul de grefă din care rezultă că pe rol există dosarul nr. 127/1993, prin care pârâta a solicitat de la reclamanta suma de 2 milioane lei, reprezentând îmbunătăţiri aduse imobilului, precum şi recunoaşterea unui drept de retenţie, până la achitarea sumei.
Prin decizia civilă nr. 1.753/28.10.1994, T.M.B. - secţia a IlI-a civilă a admis apelul reclamantei, a desfiinţat încheierea de şedinţă din 9.12.1993, şi a trimis cauza aceleeaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.
S-a apreciat că, pe lângă faptul că dispoziţiile art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă nu sunt imperative, textul de lege lăsând la aprecierea instanţei oportunitatea suspendării, dreptul de retenţie solicitat de pârâtă nu poate bloca soluţionarea cererii de evacuare pentru lipsă de titlu, întrucât acesta poate fi cerut oricând, chiar pe calea contestaţiei la executare.
Cererea de suspendare a fost admisă în mod greşit, pentru că duce la prelungirea nejustificată a soluţionării acţiunii, care are ca obiect rezilierea contractului şi evacuarea.
împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâta S.C. "X." -S.R.L., prin care a criticat decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât decizia a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, în speţă, a art. 1.444 Cod civil, potrivit căruia locatarii nu pot fi evacuaţi înainte de a fi dezdăunaţi de către locator.
Recursul nu este fondat.
în acţiunea introductivă de instanţă, prin care s-a cerut rezilierea contractului de locaţiune şi evacuarea societăţii pârâte din imobil, aceasta nu a solicitat, prin cerere reconvenţională, îmbunătăţirile aduse imobilului, adică constatarea acelei creanţe care este suportul dreptului de retenţie, situaţie în care instanţa de apel nu a încălcat prevederile art. 1.444 Cod civil.
Mai mult, din înscrisurile din dosar rezultă că, şi în acest al doilea dosar, iniţiativa procesului a avut-o tot reclamanta Fundaţia M, care a solicitat de la pârâtă chiria restantă.
în această fază procesuală, recurenta a formulat cerere reconvenţională, solicitând obligarea reclamantei la plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse la imobil şi recunoaşterea dreptului de retenţie.
Pe de altă parte, dreptul de retenţie a fost invocat în faza de judecată a unui alt proces civil, iar nu în faza de executare, aşa încât, în cauza de faţă, nu există nici o corelaţie între legea procesuală şi cea substanţială.
Faţă de aceste considerente, recursul promovat de societatea pârâtă va fi respins, ca nefondat
| ← Sechestru judiciar. Condiţii care justifică instituirea... | Taxe de timbru. Stabilirea cuantumului taxei de timbru.... → |
|---|
