Condiţiile de valabilitate a actului juridic. Lipsa discernământului şi capacitatea de exerciţiu. Distincţie
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Constanţa a menţinut soluţiile primelor instanţe prin care fusese admisă acţiunea reclamanţilor şi constatată nulitatea absolută a unui contract de vânzare-cumpărare, cu motivarea că actul a fost încheiat cu lipsă de discernământ, ca urmare a bolii psihice, cu următoarea motivare.
Nulitatea este o sancţiune de drept civil care suprimă efectele actului juridic potrivnice scopului urmărit de dispoziţiile legale referitoare la condiţiile sale de validitate.
Nulitatea absolută intervine ca sancţiune dacă actul juridic este lipsit de un element esenţial, de fond, care îi condiţionează formarea, respectiv consimţământul, obiectul, cauza.
Acestea reprezintă condiţii de fond ale actului juridic prevăzute de art. 948 C. civ.
în cauză, s-a reţinut lipsa unei condiţii care intră în alcătuirea actului juridic, respectiv consimţământul, manifestarea de voinţă făcută în scopul producerii de efecte juridice.
O condiţie de validitate pentru consimţământ este ca acesta să provină de la o persoană cu discernământ.
împrejurarea că reclamanta nu a fost pusă sub interdicţie nu conduce la concluzia că aceasta avea discernământ la data încheierii actului juridic şi nici că sancţiunea nulităţii nu s-ar aplica în acest caz, validitatea unui act fiind influenţată nu numai de incapacităţile legale, ci şi de incapacitatea naturală prin lipsa voinţei conştiente în momentul întocmirii actului.
C.A. Constanţa, decizia civilă nr. 66 din 23.01.2002
