Uzucapiune. Calitate procesuală pasivă a unităţii admi-nistrativ-teritoriale. Reprezentare

Comentarii

0

C. civ., art. 1837 Legea nr. 215/2001, republicată, art. 21, art. 62 Legea nr. 18/1991, republicată, art. 26 alin. (1)

Calitatea procesuală pasivă, în acţiunile ce au ca obiect stabilirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor situate în intravilanul localităţilor, ce au regimul juridic stabilit prin art. 26 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, revine unităţii admi-nistrativ-teritoriale reprezentate în justiţie de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Decizia civilă nr. 441 din 23 octombrie 2009

Prin sentinţa civilă nr. 12764/05.11.2008, Judecătoria Iaşi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului municipiul Iaşi, prin primar, şi a respins acţiunea reclamantei comunitatea Z. din Iaşi.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietăţii bunurilor imobile, faţă de dispoziţiile Codului civil, respectiv art. 1837, care defineşte prescripţia ca un mijloc de a dobândi proprietatea şi art. 645, potrivit căruia proprietatea se dobândeşte, între altele, şi prin prescripţie.

Articolul 1890 C. civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil, dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă şi sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani. Prescripţia achizitivă reprezintă o sancţiune aplicată proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedării lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept. Astfel, dreptul de proprietate ce se invocă pe calea prescripţiei achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.

Potrivit dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, oraşele, municipiile şi judeţele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină, în condiţiile în care, astfel cum prevede art. 23 din acelaşi act normativ, consiliile locale şi primarii reprezintă autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii, fiincţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice ale localităţii, în condiţiile legii.

Pentru ca municipiul Iaşi să aibă calitate procesuală pasivă în cauză era în sarcina reclamantei să dovedească faptul că acesta avea în patrimoniu terenul din Iaşi, str. X. Din probele administrate în cauză, declaraţiile de martori, respectiv expertiză, nu a rezultat că terenul era în proprietatea municipiului, martorii declarând că terenul era al comunităţii Z., fapt rezultat şi din concluziile raportului de expertiză. Din niciun înscris depus la dosar, nu a rezultat că reclamanta ar fi pierdut proprietatea cu privire la imobil şi că aceasta ar fi intrat în proprietatea municipiului Iaşi prin expropriere.

Cum reclamanta căreia îi revenea sarcina probei nu a dovedit calitatea de proprietar al municipiului Iaşi asupra imobilului teren situat în Iaşi str. X, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului municipiului Iaşi şi a respins acţiunea reclamantei ca fiind introdusă împotriva unei persoane ce nu avea calitate procesuală pasivă.

Apelul formulat de reclamanta comunitatea Z. a fost respins prin decizia civilă nr. 287 din 23.03.2009 pronunţată de Tribunalul Iaşi, cu aceeaşi motivare.

împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs reclamanta, criticând-o ca netemeinică şi nelegală şi susţinând că în mod greşit instanţa de apel nu a ţinut cont de dispoziţiile art. 12 pct. 5 din Legea nr. 213/1998, care prevăd că în litigiile având ca obiect dreptul de proprietate asupra bunului, calitate procesuală activă are statul, reprezentat în unităţile teritorial-administrative, prin primarul municipiului, oraşului sau comunei şi care nu au aplicabilitate şi în situaţiile în care nu pot fi identificaţi foştii proprietari.

în ceea ce priveşte Legea nr. 215/2001, s-a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 19, potrivit cărora „unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, iar în litigiile referitoare la acest patrimoniu în justiţie, unitatea administrativ-teritorială va fi reprezentată de primar”. A mai arătat recurenta că pe imobilul teren din Iaşi str. X a fost o sinagogă, clădire demolată, terenul la acea vreme, în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, trecând în proprietatea statului.

Verificând actele şi lucrările dosarului, raportat la motivele de recurs formulate şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, curtea de apel a constatat că, prin acţiunea introductivă la instanţă, recurenta-reclamantă a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul municipiul Iaşi, prin primar, să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la imobilul teren situat în Iaşi, str. X, în suprafaţă de 592,93 mp şi înscrierea acestui drept în cartea funciară a imobilului.

Uzucapiunea fiind acel mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a unui imobil în timpul şi în condiţiile prevăzute de lege, ea apare ca o sancţiune îndreptată împotriva proprietarului nediligent, acesta fiind cel care are calitate procesuală pasivă într-o astfel de acţiune.

Instanţa de apel, păstrând soluţia instanţei de fond a constatat că municipiul Iaşi nu avea calitate procesuală pasivă, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că acesta ar fi avut în patrimoniul său terenul din Iaşi, str. X. Insă, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, terenurile situate în intravilanul localităţii care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri, fără moştenitori, trec în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului, după caz, şi în administrarea primăriilor. Coroborând acest text de lege cu art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, republicată, a rezultat că în cauzele în care se punea în discuţie dreptul de proprietate al statului cu privire la un astfel de teren, calitate procesuală pasivă avea unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se afla situat imobilul. Potrivit art. 62 din acelaşi act normativ, primanil reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie, iar art. 21 alin. (2) statuează că unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate Injustiţie de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Aşadar, greşit ambele instanţe au concluzionat că municipiul Iaşi, prin primar, nu putea fi parte în proces, municipiul Iaşi reprezentat prin primar având calitate procesuală pasivă în cauză.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (2) C. proc. civ. şi că procesul s-a soluţionat fără a se intra în cercetarea fondului, curtea de apel a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Iaşi.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: