Acţiune în anularea hotărârii AGA. Distincţie între nulitatea absolută şi relativă. Condiţii de exercitare a acţiunii. NCPC

Comentarii

0

Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 86 din 26 ianuarie 2015

Prin sentinţa civilă nr. 1763/11.06.2014 a Tribunalului Specializat Cluj pronunţată în dosar nr. cu nr. unic 8/1285/2014, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâta SC C.I.A. SA Cluj Napoca.

S-a respins ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, acţiunea reclamantului MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, în contradictoriu cu pârâţii SC CIA. SA, C.V.F., H.A.M., M.I., M.S., N.S.V., P.H.M., P.A., T.L., SC B. S.R.L., având ca obiect anulare hotărâre AGA.

Pentru a dispune în acest sens, tribunalul a reţinut că prin cererea formulată la data de 6 ianuarie 2014, înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj sub nr. de dosar 8/1285/2014, reclamantul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii S.C. C.I.A. S.A. Cluj Napoca, C.V.F., H.A.M., M.I., M.S., N.S.V., P.H.M., P.A., T.L. şi SC B. SRL, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea tuturor actelor întocmite în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii comerciale S.C C.I.A. S.A, Cluj-Napoca, din data de 30.10.2010 si toate actele subsecvente şi totodată cele ulterioare acestei adunări, repunerea Ministerului Educaţiei Naţionale în situaţia anterioară Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii comerciale S.C C.I.A.

S. A. Cluj-Napoca, din data de 30.10.2010.

În motivare, reclamantul a arătat că în anul 1991, pe structura întreprinderii de stat Centrul T.C.E. Cluj cu unic acţionar a fost înfiinţată S.C. Compania de Informatica Aplicata SA Cluj-Napoca aceasta fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Cluj cu numărul de ordine J12/148/01.03.1991.

Începând cu anul 1993 au avut loc modificări succesive în structura acţionariatului şi a capitalului social al S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca prin intrarea în societate a acţionarilor FPS< asociat nou şi FPP ... - asociat nou - precum şi prin ieşirea din societate a Centrului

T. C.E. Cluj.

Prin HGR nr. 452/16.05 2002 privind transferul acţiunilor deţinute de stat la Societatea Comercială "C.I.A." - S.A. Cluj-Napoca din administrarea Autorităţii pentru Privatizare ţi Administrarea Participaţiilor Statului în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, acţiunile deţinute de stat la SC C.I.A. S.A. Cluj-Napoca au fost transferate din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC) acesta fiind împuternicit să exercite in numele statului toate drepturile acţionarului la societatea comercială în cauză.

Potrivit protocolului privind transmiterea acţiunilor, înregistrat sub nr.2909/11517/2002, APAPS a cesionat ministerului un număr de 18.510 acţiuni nominative în valoare de 3.975.948.000 lei (valoare nedeterminată), acţionarii fiind următorii : persoane fizice (asociat tip listă) - 2.293 acţiuni, în valoare de 492.536.400 lei. reprezentând 8.77% din capitalul social; Ministerul Educaţiei si Cercetării - asociat nou - 18.510 acţiuni. în valoare de 3.975.948.000 lei - 70,79 % din capitalul social; SIF ... - 5345 acţiuni. în valoare de1.148.106.000 lei 20,44% din capitalul social.

Structura acţionariatului şi a capitalului social, in forma prezentată mai sus, a fost menţinută până la data de 30.04.2008. când, potrivit informaţiilor preluate de pe pagina web a Bursei de Valori Bucureşti, a intervenit modificarea structurii acţionarilor, prin tranzacţionarea acţiunilor la bursă. Astfel, au fost vândute acţiunile deţinute de SIF ... către SC B. SRL Cluj Napoca, care a preluat 22,48% din capitalul social, aferent unui număr de 5.879 acţiuni.

Ulterior acestui moment, s-a constat existenţa următorilor acţionari: Ministerul Educaţiei şi Cercetări: - 18.510 acţiuni în valoare de 397.594,8 lei 70.79% din capitalul social, S.C. B. S. R. L, 5.879 acţiuni în valoare de 126 2 80.9 lei - 22,48 % din capitalul social, alţi acţionari - 1.759 acţiuni, in valoare de 37.783.3 lei 6.73 % din capitalul social.

Potrivit informaţiilor preluate de pe aceeaşi pagină web la data de 31.12.2010 capitalul majoritar (70,79%) era încă deţinut de Statul Roman, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar următoarea postare indică faptul că la data de 25.03.2011 Statul Român, se

regăseşte la poziţia „alţi acţionari”, cu acelaşi număr de acţiuni dar cu un procent în capitalul social al S.C C.I.A. S.A. Cluj-Napoca (CIA) de 6,2670 %.

Astfel, se constată faptul că la data de 25.03 2011, Statul Român, prin minister, nu mai figurează ca deţinător al pachetului majoritar de acţiuni, acesta fiind transferat in proprietatea unor persoane fizice şi juridice private, cu toate consecinţele defavorabile ce decurg din această acţiune.

Modificarea actului constitutiv şi a structurii acţionariatului SC C.I.A. SA Cluj-Napoca în defavoarea statului, a avut loc în următoarele circumstanţe:

Pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii comerciale, programată a se întruni în data de 30.10.2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului a emis o procură specială înregistrată sub nr. 14.346/29.10.20 12 prin care a împuternicit un reprezentant cu drept limitat de vot. Deşi nu exista documente din care să rezulte votul legal exprimat - inclusiv semnătura acestui reprezentant - în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii comerciale din data de 30.10.2010, s-a aprobat adoptarea unui nou act constitutiv. Consecinţa acestui demers a constat in pierderea calităţii Statului Român de acţionar majoritar cu 70,79% din capitalul social, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului devenind astfel acţionar minoritar, cu 6.27%, în condiţiile în care nu a avut loc o vânzare de acţiuni, schimbarea proporţiei capitalului social fiind rezultatul unei emisiuni de noi acţiuni posibile numai în condiţiile unei noi evaluări a patrimoniului societăţii.

Astfel, începând cu luna martie 2011, structura acţionariatului este următoarea: SC B. SRL Cluj-Napoca - 157.139 acţiuni - 53,20% din capitalul social, P.A. - 119.399 acţiuni -40,43 % din capitalul social, alţi acţionari - 18.818 acţiuni - 6,37% din capitalul social, aşa cum rezultă din informaţiile preluate de pe pagina Web a Bursei de Valori Bucureşti.

Consecinţele pierderii calităţii de acţionai majoritar a Statului Român prin Ministerul Educaţiei sunt semnificative. Societatea deţine în patrimonial său o clădire P+4E, cu o suprafaţă desfăşurată de 2937 mp, amplasata pe un teren în suprafaţa de 3.668,87 mp, imobile estimate la valoarea de 2.400.000 euro, din care stalul roman, prin cele 70,79 procente deţinute în capitalul social, a pierdut 1.700.000 euro

In acest imobil funcţionează Biblioteca Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca precum şi spatii destinate activităţilor didactice şi de cercetare. In condiţiile de faţă, acţionarul majoritar - altul decât Ministerul Educaţiei - poate schimba destinaţia imobilului, poate să dispună dezafectarea spaţiilor destinate învăţământului sau orice altă acţiune contrară intereselor instituţiei de învăţământ (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca).

Pârâta C.I.A. SA prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că înţelege să invoce excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

S-a arătat astfel că potrivit art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990: „Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, de oricare dintre acţionarii cure nu au luat parte la adunarea generată sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei”.

Cu alte cuvinte, legea însăşi stabileşte categoriile de acţionari care au legitimitate procesuală activă: cei care nu au luat parte la adunarea generală în care a fost adoptată hotărârea atacată şi cei care, deşi au luat parte, au votat contra şi au cerut să se insereze acest aspect în procesul verbal al şedinţei. În ceea ce priveşte acţionarii care au votat pentru adoptarea hotărârii, atât doctrina cât şi practica sunt unanime în a statua faptul că aceştia nu pot contesta hotărârea pe care anterior au votat-o.

Astfel, pârâta a arătat că potrivit înscrisului intitulat „Procură specială pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC C.I.A. SA CLUJ din

30.10.2010/31.10.2010”, înscris emis de reclamant şi purtând nr. 14346/29.10.2010, reiese faptul că a fost împuternicită doamna B.D.Z. să participe la în numele Ministerului la adunarea generală şi să voteze pentru adoptarea hotărârii.

În cuprinsul înscrisului intitulat „Proces verbal de constatare a numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea Adunării Generale Extraordinare a Acţionari lor SC C.I.A. SA Cluj-Napoca din data de 30.10.2010”, se menţionează faptul că doamna B.D.Z. a fost prezentă la AGA, în calitate de reprezentant al Ministerului.

Pârâta a mai arătat că din procesul verbal a încheiat la 30.10.2010 cu ocazia AGEA reiese cu claritate rezultă faptul că a fost votată în unanimitate de cei prezenţi hotărârea adunării generale, deci şi de reclamant.

Analizând toate aceste înscrisuri, nu se poate decât să se ajungă la concluzia că reclamantul a fost prezent la adunarea generală din data de 30.10.2014 şi a votat pentru adoptarea hotărârii pe care azi o atacă.

In aceste condiţii, este evident că este o situaţia în care hotărârea din data de

30.10.2010 a fost atacată de un acţionar care a votat pentru adoptarea ei, sens în care, în considerarea dispoziţiilor art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990, se impune admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă, aceeaşi LSC impune, tot în cuprinsul art. 132, persoana care stă în judecată ca şi pârâtă. Astfel, conform alin. 5 al acestui articol cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentată prin consiliul de administraţie, respectiv prin directorat”.

Faţa de această dispoziţie legală, pârâta a arătat că înţelege să invoce şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor de rândul 2-10, persoane care nu pot participa în acest litigiu în calitate de pârâţi. Chiar dacă consideră că excepţiile invocate vor face inutilă analiza motivelor invocate referitoare la fondul pricinii, nu poate, totuşi, să nu arate instanţei de judecată ca o lectură atentă a acestora nu a relevat niciun motiv de presupusă nulitate a hotărârii atacate.

Reclamantul nu a indicat vreun text de lege care să nu fi fost respectat în adoptarea hotărârii din data de 30.10.2010. În acest context, nu are cum să facă o analiză a „motivelor” de nulitate, nici din punctul de vedere al normei legale încălcare şi nici al interesului ocrotit de aceste norme, pentru a putea să o analizeze dacă cererea introdusă este sau nu prescrisă.

Singura nemulţumire a reclamantului are în vedere o reducere a cotei sale de capital în societatea pârâtă, aspect care nici măcar nu are vreo legătură cu hotărârea atacată.

Pârâtul P.A. prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii introductive înţelegând să invoce pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale pasive a sa arătând şi faptul că pe fond cererea este nefondată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

Pârâtul a mai arătat, pe cale de excepţie, că cererea introdusă de către reclamant a fost înaintată pe deoparte împotriva societăţii C.I.A. SA CLUJ, precum şi în contradictoriu cu ale persoane fizice şi juridice. Este adevărat ca la data de 30.10.2010 la această societate s-a ţinut în mod legal o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor, şi care a avut ea ordine zi adoptarea unui act constitutiv nou al societăţii. Hotărârea de aprobare a actului constitutiv fiind aprobată în unanimitate de către toţi acţionarii prezenţi inclusiv şi de către reprezentantul reclamantei.

Este de neînţeles cum după 4 ani de la adoptarea acelei hotărâri unul dintre acţionari atacă in instanţă această hotărâre, fixând totodată şi un cadru procesual peste dispoziţiile legale.

Legea nr. 31/1990 modificată şi republicată prevede în mod expres în art. 132 alin. 5 că cererea de anulare a unei Hotărâri AGA se soluţionează în contradictoriu cu societate nu şi în contradictoriu cu alte persoane fizice sau juridice.

În atare situaţie, pârâtul arată că înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive, solicitând admiterea ei şi respingerea cererii reclamantei.

Pe fondul cauzei, pârâtul solicită să se constate că cererea înaintata de reclamanta este şi nefondată, nefiind invocat nici un motiv de nulitate a actelor întocmite în cadrul Adunării Generale Extraordinare, nici în ceea ce priveşte modul de convocare a acesteia, nici în ceea ce priveşte desfăşurarea ei, respectiv nici cu privire la hotărârile adoptate în unanimitate de către acţionari.

Pârâtul N.S.V. prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii introductive înţelegând să invoce pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale pasive a sa arătând şi faptul că pe fond cererea este nefondată. Solicită de asemenea obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

În motivare, referitor la excepţie, pârâtul a arătat că cererea introdusă de către reclamant a fost înaintata pe deoparte împotriva societăţii C.I.A. SA CLUJ precum şi în contradictoriu cu ale persoane fizice şi juridice.

La data de 30.10.2010 la C.I.A. SA CLUJ s-a ţinut în mod legal şi statutar o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor care a avut ca ordine zi adoptarea unui act constitutiv nou al societăţii. Hotărârea de aprobare a actului constitutiv a fost aprobată în unanimitate de către toţi acţionarii prezenţi, inclusiv de către reprezentantul reclamantei. Hotărârea AGEA din 31.10.2010 a fost publicată pentru opozabilitate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr. 4675/17.11.2010 şi nu a fost atacată în termenul prevăzut de art.132 din Legea nr.31/1990 republicată şi actualizată

Legea nr. 31/1990 modificata şi republicată prevede în mod expres în art. 132 alin. 5 că cererea de anulare a unei Hotărâri AGA se soluţionează în contradictoriu cu societatea şi nu în contradictoriu cu alte persoane fizice sau juridice.

În atare situaţie înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive a sa şi respingerea cererii reclamantei.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat să se constate că cererea înaintată de reclamanta este nefondată, nefiind invocat nici un motiv de nulitate a actelor întocmite în cadrul Adunării Generale Extraordinare, nici în ceea ce priveşte modul de convocare a acesteia, nici în ceea ce priveşte desfăşurarea ei, respectiv nici cu privire la hotărârile adoptate în unanimitate de către acţionari.

Pârâtul C.V.F. prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii introductive înţelegând să invoce pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale pasive a sa arătând şi faptul că pe fond cererea este nefondată. Solicită de asemenea obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

În motivare, referitor la excepţie pârâtul a arătat că cererea introdusă de către reclamant a fost înaintata pe deoparte împotriva societăţii C.I.A. SA CLUJ precum şi în contradictoriu cu ale persoane fizice şi juridice.

La data de 30.10.2010 la C.I.A. SA CLUJ s-a ţinut în mod legal şi statutar o Adunare Generală Extraordinară a Acţionarilor care a avut ca ordine zi adoptarea unui act constitutiv nou al societăţii. Hotărârea de aprobare a actului constitutiv a fost aprobată în unanimitate de către toţi acţionarii prezenţi, inclusiv de către reprezentantul reclamantei. Hotărârea AGEA din 31.10.2010 a fost publicată pentru opozabilitate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a nr. 4675/17.11.2010 şi nu a fost atacată în termenul prevăzut de art.132 din Legea nr.31/1990 republicată şi actualizată

Legea nr. 31/1990 modificata şi republicată prevede în mod expres în art. 132 alin. 5 că cererea de anulare a unei Hotărâri AGA se soluţionează în contradictoriu cu societatea şi nu în contradictoriu cu alte persoane fizice sau juridice.

În atare situaţie înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive a sa şi respingerea cererii reclamantei.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat să se constate că cererea înaintată de reclamanta este nefondată, nefiind invocat nici un motiv de nulitate a actelor întocmite în cadrul Adunării Generale Extraordinare, nici în ceea ce priveşte modul de convocare a acesteia, nici în ceea ce priveşte desfăşurarea ei, respectiv nici cu privire la hotărârile adoptate în unanimitate de către acţionari.

Reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale prin răspunsurile la întâmpinările formulate a arătat că din analiza documentelor ataşate adresei instanţei de judecată din data de 18.03.2014 înregistrată la MEN sub nr.34.925/21.03.2014, reiese necesitatea ca, premergător răspunsului şi a precizărilor, să fie reţinute excepţiile şi susţinerile pârâţilor S.C. C.I.A. - S.A Cluj-Napoca, N.S.V., C.V.F. şi P.A., după cum urmează : a) excepţia lipsei calităţii procesuale active a M.E.N, b) excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor de rang 2-10: e) lipsa precizării motivelor de nulitate; d) prescripţia dreptului la acţiune .

Prin raportare la susţinerile pârâţilor S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca, N.S.V.. C.V.F., reclamantul a arătat că având în vedere faptul că, în aplicarea principiului disponibilităţii, reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual şi limitele cererii de chemare în judecată, apreciază ca necesară următoarea argumentare ţinând seama de distincţia dintre calitatea procesual activă a M.E.N şi calitatea procesual pasivă a pârâţilor de rang 2-10.

Calitatea procesual activă a M.E.N., în raport de petilele cererii introductive de instanţă care face obiectul dosarului nr. 8/1285/2014 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj - Secţia Comercială, este justificată de următoarele împrejurări.

Pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca programată a se întruni în data de 30.10.2010, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului a emis procura specială înregistrată sub nr. 14346/29.10.2010 prin care a împuternicit un reprezentant cu drept limitat de vot in persoana d-nei B.Z.D..

Referitor la această procură specială, pârâta SC. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca, in demonstraţia pe care o face scriptic prin întâmpinare, nu a reţinut data comunicării actului, respectiv data de 29.10.2010. Aceasta data însă reiese chiar din lecturarea copiei comunicată de pârâta instanţei de judecată.

Prin urmare, reclamantul a arătat că din procesele verbale comunicate de societatea pârâtă instanţei de judecată nu reiese nici faptul că reprezentanta reclamantului ar fi votat efectiv şi nici vreo menţiune referitoare la neregularităţi ce rezultă din faptul că procura acesteia a fost comunicată societăţii cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare.

Unanimitatea voturilor despre care societatea pârâtă face vorbire în întâmpinare nu poate decât să facă trimitere, prin extrapolare, la reglementarea cuprinsă în art. 283 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital conform căreia, în cazul dobândirii sau majorării unei participaţii la capitalul social al unei entităţi reglementate, efectuata cu încălcarea prevederilor legale si a reglementărilor emise în aplicarea prezentei legi, drepturile de vot aferente respectivei deţineri sunt suspendate de drept. Acţiunile respective se iau in considerare la stabilirea cvorumului necesar adunării generale a acţionarilor.

Ţinând seama de prevederile art. 125 alin. (3) din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 şi de cele ale art. 283 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, chiar dacă s-a reţinut prezenta reclamantului prin reprezentant, la A.G.E.A. din data de 30.10.2010, aceasta a putut fi luată în considerare doar la stabilirea cvorumului nu şi pentru un vot valabil exprimat.

Împrejurarea că procura specială prin care reclamantul a împuternicit un reprezentant cu drept limitat de vot în persoana d-nei B.Z.D. a fost înregistrată sub nr. 14.346/29.10.2010, adică cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare, implicit, a condus la nerespectarea dispoziţiilor art. 115 din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 conform cărora: „(1) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de

vot, iar la convocările următoare prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot. (2) Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societăţii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societăţii se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi. In actul constitutiv se pot stipula cerinţe de cvorum şi de majoritate mai mari”.

Prin cererea introductivă de instanţă, s-a solicitat constatarea nulităţii tuturor actelor întocmite in A.G.E.A. din datata de 30.10.2010, a tuturor actelor subsecvente şi a celor ulterioare adunării in discuţie.

Formularea acestui petit al prezentei acţiuni a vizat împrejurarea că în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii comerciale din data de 30.10.2010, s-a aprobat adoptarea unui nou act constitutiv stabilindu-se totodată, ca dată de înregistrate, data de 15.11.2010, conform Raportului curent nr. 579/01.11.2010.

Conform Raportului curent nr. 610/10.11.2010, urmarea A.G.E.A din data 30.10.2010 a avut loc A.G.E.A din data de 10.11.2010 când s-a discutat aprobarea majorării de capital social şi aprobarea perioadei de subscriere şi vărsare a aporturilor in numerar.

Urmare a neregularităţilor existente cu ocazia A.G.E.A. din data de 30.10.2010 dar nemenţionate in niciun proces verbal, minută etc. referitor la A.G.E.A din data de 10.11.2010 a fost întocmit Raportul curent completator nr.647/18.11.2010 al cărui conţinut este mai mult decât edificator cu privire la necesitatea verificării valabilităţii procurilor pentru adunarea ulterioară şi pentru preîntâmpinarea unei situaţii similare celei din data de 30.10.2010.

În acest Raport completator s-a reţinut că, referitor la prevederile convocatorului privind A.G.E.A. din data 11.12.2010 (...) articolul 2 din convocator va avea următorul conţinut: Formularele de procuri speciale pentru reprezentarea acţionarilor in adunarea generală precum şi materialele de şedinţă pot fi consultate de acţionari începând cu dala de

10.11.2010.

Existenţa acestui raport argumentează încă odată neregularităţile care determină şi justifică solicitarea reclamantului privind constatarea nulităţii tuturor actelor întocmite in A.G.E.A. din data de 30.10 2010, a tuturor actelor subsecvente şi a celor ulterioare acestei adunări.

De altfel, cu privire la acest aspect, din interogarea paginilor web ale Bursei de Valori Bucureşti, nu reiese existenţa vreunei împrejurări similare care să necesite un Raport completator referitor la hotărâri privind modificarea actului constitutiv şi majorarea de capital social referitor la SC C.I.A. S.A. Cluj-Napoca.

La data de 11.12.2010 a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor când, conform Raportului curent nr.702/13.12.2010, a fost aprobată în unanimitate, prima majorare de capital social al SC C.I.A. S.A. Cluj-Napoca.

Din interogarea paginii web a Bursei de Valori Bucureşti se reţine că, la data de

25.12.2010, au fost înregistraţi acţionarii existenţi ca urmare a majorării de capital cu acordarea dreptului de preferinţă deşi, din cele prezentate, nu reiese legalitatea demersurilor societăţii parate,

Consecinţa hotărârilor A.G.E.A. din 30.10.2010, din 10.11.2010 şi din 11.12.2010 a constat în pierderea calităţii Statului Român de acţionar majoritar cu 70,79% din capitalul social, Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului devenind astfel acţionar minoritar, cu 6,27%.

Prin urmare, calitatea procesuală activă a reclamantului este pe deplin justificată în raport de petitele cererii introductive de instanţă care face obiectul dosarului nr. 8/1285/2014 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj - Secţia Comercială .

Calitatea procesual pasivă a pârâţilor de rang 2-10, în raport de petitele cererii introductive de instanţă care face obiectul dosarului nr. 8/1285/2014 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj - Secţia Comercială, este justificată de următoarele împrejurări: nu a fost consemnata in niciunul dintre documentele ataşate întâmpinării de către societatea pârâta luarea la cunoştinţă de către toţi cei prezenţi la A.G.E.A. din data de 30.10.2010 a neregularităţilor referitoare la reprezentarea subscrisului minister şi a legalităţii/nelegalităţii votului exprimat in temeiul procurii speciale înregistrată sub nr. 14.346/20 10.2010. Aplicarea dispoziţiilor art.132 alin. 5 din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 referitor la reprezentarea pârâţilor de rang 2-10 de către consiliu/director respectiv de către directoratul societăţii s-ar verifica în situaţia in care n-ar fi necesar ca fiecare dintre cei prezenţi la A.G.E.A din data de 30.10.2010 să comunice instanţei în ce măsură s-au respectat procedurile legale, dacă a fost luat in considerare eventualul vot al reprezentantei reclamantului, dacă s-a pus în discuţie necesitatea prezentării procurii acesteia cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare şi, nu în ultimul rând, motivele pentru care s-a omis menţionarea acestui aspect în procesele verbale prezentate instanţei de judecată.

Interesul direct pentru respectarea legalităţii procedurilor al S.C.B. S.R.L. devenită de la data de 24.10.2013 - data modificării denumirii - S.C. A.A. S.R.L care în conformitate cu menţiunile din Raportul curent nr.501/29.09.2010 a solicitat convocarea A.G.E.A. din data de

30.10.2010 şi conform Raportului curent nr.610/10.11.2010, convocarea A.G.E.A. din data de 11.12.2010.

Interesul direct pentru respectarea legalităţii procedurilor al pârâtului P.A. care, conform adreselor nr. 1666/03.11 2010 şi nr. 1690/05.11.2010, prin S.C. I.C.I. S.A. în calitate de intermediar, la data de 03.11.2010 şi la data de 05.11.2010, a cumpărat un număr de 1477 acţiuni şi respectiv 80 acţiuni de la emitenta pârâtă S.C CIA." - S.A. Cluj-Napoca: de altfel, la data de 19.11.2010, conform adresei nr. 1772/19.11.2010. aceeaşi societate intermediară a cumpărat pentru paratul P.A. încă 40 de acţiuni de la emitenta pârâtă S.C. „C.I.A." - S.A. Cluj-Napoca: adică, tranzacţionările respective au avut loc tocmai în perioada cuprinsă între A.G.E.A. din data de 30.10.2010 şi A.G.E.A. din data de 11.12.2010.

Prin urmare, reclamanta arată că este justificată şi calitatea procesual pasivă a pârâţilor de rang 2-10 care, desigur, pot avea unul sau mai mulţi reprezentanţi legali, fie împreună, fie separat.

Din descrierea împrejurărilor prin care a argumentat calitatea procesual activă a sa în prezenta cauză, reclamantul susţine că rezultă întrunirea în mod cumulativ a celor patru condiţii necesare exercitării prezentei acţiuni civile - existenţa dreptului dedus judecăţii, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală .

Din aceleaşi împrejurări reiese şi faptul că procura specială înregistrată sub nr.14.346/29.10.2010 emisă de reclamant care a avut calitate de acţionar majoritar al S.C. C.I.A." - S.A. Cluj-Napoca la data de 30.10.2010 şi care a împuternicii un reprezentant cu drept limitat de vot în persoana d-nei B.Z.D. nu a reprezentat un act juridic în temeiul căruia respectivul reprezentant ar fi putut vota in mod legal pentru adoptarea hotărârii A.G.E.A. din data de 30.10.2010.

Nulitatea este acea sancţiune de drept civil care lipseşte actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă. Având in vedere faptul că nulităţile absolute sunt determinate fie de lipsa unui element esenţial al actului juridic -consimţământ, obiect, cauză, formă - fie de nesocotirea unei dispoziţii imperative a legii aşa cum reiese din împrejurările descrise în prezenta cauză si ţinând seama de condiţiile exercitării acţiunii civile, mai exact de condiţia interesului prin care se înţelege folosul practic urmărit de cei care recurge la acţiunea civilă, reclamantul apreciind faptul că prezenta acţiune în constatarea nulităţii absolute a actului juridic, în speţă a hotărârii A G.E.A. din data de

30.10.2010 şi, pe cale de consecinţa, a celor din dala de 10.11.2010 respectiv din 11.12.2010, este pe deplin justificata.

De altfel, acţiunea in constatarea nulităţii absolute a actului juridic înţeleasă ca varietate a acţiunii in nulitate şi servind ca mijloc procesual celui interesat de a cere în justiţie desfiinţarea retroactivă a unui act juridic lovii de nulitate absolută presupune, în primul rând, analiza regimul juridic al nulităţii absolute care se concretizează în următoarele reguli: nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes adică atât de părţile actului juridic cât şi de persoanele care nu au participat la încheierea actului juridic dar care justifică un interes propriu, de instanţă din oficiu, de procuror, precum şi de alte organe prevăzute de lege. Este de remarcat importanţa acestei reguli mai ales pentru faptul că in temeiul art. 1247 alin. (3) din Noului cod civil - neaplicabil la data de 30.10.2010 dar relevant prin exemplificare - pentru instanţă, invocarea nulităţii absolute este nu numai o posibilitate, ci chiar o obligaţie : „instanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, pe cale de acţiune sau de excepţie, fiind, deci, imprescriptibilă.

Având in vedere regula imprescriptibilităţii nulităţii absolute a actului juridic. prin art. 1249 alin. (I) din Noul Cod Civil, se statuează in mod explicit că „dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe calc de excepţie. Aşadar, nici in raport de noile reglementări, nulitatea absolută a actului juridic nu este supusă prescripţiei extinctive, indiferent dacă se valorifică pe cale de acţiune sau pe cale de excepţie.

În principiu, nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare expresă şi nici prin confirmare tacită. Şi această regulă se regăseşte, de asemenea, în noile reglementări. Potrivit art. 1247 alin. (4) Noul Cod Civil, „actul juridic lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege”.

Prin raportare la prezenta cauză dedusă judecăţii şi la legea aplicabilă, pentru exemplificare, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 379/17 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială, instanţa a menţinut hotărârea dată de tribunal şi a apreciat că la data adoptării hotărârii care a făcut obiectul cauzei, partea reclamantă avea calitatea de acţionar a! societăţii pârâte motiv pentru care hotărârea de modificare a actului constitutiv a fost lovită de nulitate absolută, dat fiind caracterul imperativ al normelor încălcate.

În aplicarea principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, s-a reţinut ca tribunalul a constatat şi nulitatea absolută a actelor subsecvente.

Relativ la excepţia tardivităţii, aceasta a fost respinsa, faţa de dispoziţiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 3 1/1990 care declară acţiunea în constatarea nulităţii absolute imprescriptibila.

Pe de altă parte, reclamantul apreciază că nu poate fi reţinuta nici apărarea pârâţilor referitoare la faptul că, pentru opozabilitate, hotărârea A.G.E.A. din data de 30.10.2010 a fost publicata in Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. nr.4675/17.1 1.2010.

Nulitatea actului trebuie analizata şi din perspectiva opozabilităţii actelor adoptate, data fiind materia specială a societăţilor comerciale reglementata de dispoziţiile Legii nr. 31/1990, cu precizarea că părţile nu se pot prevala de prezumţia de valabilitate a actului juridic încheiat ai încălcarea legii, chiar de către acestea, întrucât prezumţia de valabilitate se aplică doar faţă de terţi.

Reclamantul a mai arătat că deşi nulitatea absolută ocroteşte un interes general, un asemenea interes nu exclude şi existenţa unui interes individual, iar persoana - fizică sau juridica - care invoca nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obţinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv; în caz contrar, acţiunea va fi respinsa ca lipsită de interes.

Prin raportare la această regulii, reclamantul a arătat că promovarea prezentei acţiuni a fost determinată atât de neregularităţile comunicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cât şi de următoarele aspecte: a) S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca deţine în patrimoniul său o clădire P+4E cu o suprafaţă desfăsurată de 293 7mp, amplasată pe un teren in suprafaţă de 3.668,87 mp; aceste imobile au fost estimate la valoarea aproximativă de 2.400.000 euro din care valoarea deţinută de Statul Roman pana la sfârşitul anului 2010 a fost de aproximativ 1.700.000 euro, prin raportare la cele 70,79 procente avute în calitate de acţionar majoritar. b) Aceste imobile au fost destinate desfăşurării activităţii Bibliotecii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în incinta lor fiind amenajate şi spaţii destinate activităţilor didactice şi de cercetare. c) In condiţiile de faţă, acţionarul majoritar - altul decât Ministerul Educaţiei Naţionale - poate schimba destinaţia imobilului, poate să dispună dezafectarea spaţiilor destinate învăţământului sau orice altă acţiune contrară activităţilor de învăţământ.

Aşadar, reclamantul a arătat că, chestiunea interesului care nu reprezintă o oarecare reducere a cotei de capital în S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca aşa cum lasă să se înţeleagă societatea pârâtă in întâmpinarea sa ci interesul promovării prezentei acţiuni este justificat prin precizările de la punctele I şi II.

Faţă de nedumerirea pârâtului P.A. referitor la posibilitatea de a ataca un act juridic „după 4 ani”, reclamantul a arătat că cei „4 ani” sunt de fapt „3 ani neîmpliniţi”, socotiţi de la data publicării hotărârii A.G.E.A. din data de 11.12.2010 în Monitorul Oficial al României sau chiar de la data de 25.12.2010 când au fost înregistraţi acţionarii existenţi ca urmare a majorării de capital prin hotărârea A.G.E.A. din data de 11.12.2010 şi când a fost notată menţiunea acordării dreptului de preferinţă fără ca acordarea acestui drept să fie ancorată in realitate.

Decretul nr. 167/1958 a promovat o soluţie radical diferită faţă de ceea ce s-a conturat prin aplicarea art. 1890 din Vechiul Cod civil. Potrivit act. 2 din acest act normativ, „nulitatea unui act juridic se poate invoca oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie”. Prin urmare, posibilitatea de a introduce oricând o anumita acţiune sau de a invoca „oricând” o anumită excepţie, nu înseamnă altceva decât faptul ca atât acţiunea cât şi excepţia în cauză au o existenţă atemporală, adică sunt imprescriptibile.

A mai reţinut tribunalul că în fapt, la data de 30.10.2010 Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SC C.I.A. SA Cluj Napoca, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 5206/28.12.2010.

Potrivit procesului-verbal al adunării generale, încheiat la 30.10.2010 (fila 84), la Adunarea Generală Extraordinară a participat şi reclamantul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, prin reprezentant B.D.Z., conform procurii speciale nr. 14346/29.10.2010.

În acest sens, se reţine că reprezentantul reclamantului, a depus, în vederea participării la Adunarea Generală, înscrisul intitulat „Procură specială pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC C.I.A. SA CLUJ din 30.10.2010/31.10.2010”, emis de reclamant, având nr. 14346/29.10.2010.

Potrivit procurii depuse, reclamantul a împuternicit pe doamna B.D.Z. să participe la Adunare, în numele Ministerului şi să voteze pentru adoptarea hotărârii. Reţinându-se că adoptarea hotărârii s-a realizat cu unanimitate de voturi de către cei prezenţi, împrejurare atestată de procesul-verbal de la fila 85, rezultă că reprezentantul reclamantului a votat conform împuternicirii exprese acordate, pentru adoptarea hotărârii.

Relativ la legitimarea procesuală activă, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 132 alineat 2 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora „Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării in Monitorul Oficial al României, Partea a IV a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat

parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al şedinţei”.

Rezultă astfel din prevederile legii nr. 31/1990 că acţionarii care au votat in favoarea hotărârii lovite de nulitate ori s-au abţinut de la vot nu are calitatea de a introduce acţiunea în nulitate, o alta soluţie echivalând cu încurajarea propriei turpitudini.

În justificarea calităţii sale procesuale active, reclamantul a învederat instanţei că procura de reprezentare la Adunarea din 30.10.2010, a fost comunicată doar la data de

29.10.2010. În acest sens, au fost invocate dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 conform cărora: „Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau in termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancţiunea pierderii exerciţiului dreptului de vot în acea adunare. Procurile vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta in procesul-verbal”.

Or, raportat la această împrejurare, se susţine că din procesele verbale comunicate de societatea pârâtă instanţei de judecată nu reiese nici faptul că reprezentanta ministerului ar fi votat efectiv, nici vreo menţiune referitoare la neregularitatea ce rezultă din faptul că procura acesteia a fost comunicată societăţii cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare. Împrejurarea că procura specială prin care ministerul a împuternicit un reprezentant cu drept limitat de vot în persoana d-nei B.D.Z. a fost înregistrată sub nr. 14.346/29.10.2010, adică cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare, a condus, implicit, arată reclamantul, la nerespectarea dispoziţiilor din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 conform cărora: „(1) Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot”.

Instanţa a reţinut, însă, că aspectele relevate de către reclamant nu pot conduce la o altă concluzie cu privire la lipsa calităţii sale procesuale active în prezentul demers judiciar, în condiţiile în care dispoziţiile art. 132 alin. 2 sunt lipsite de echivoc în privinţa condiţiilor în care acţionarii pot supune controlului instanţei legalitatea unei hotărâri AGA. Legitimitatea procesuală activă este, aşadar, independentă de eventualele consecinţe ale nedepunerii în termenul legal a procurii de reprezentare a unui acţionar la adunarea generală şi nu poate fi justificată prin invocarea propriei culpe în îndeplinirea obligaţiilor legale prevăzute pentru participarea la adunarea generală.

Ca urmare, s-a constatat că potrivit art. 32 Ncpc, pentru a fi parte în orice proces civil, trebuie îndeplinite următoarele condiţii, care sunt în acelaşi timp şi condiţii de exercitare a acţiunii civile: calitatea procesuală, capacitatea procesuală, justificarea unui interes şi formularea unei pretenţii, calitatea procesuală fiind în mod expres definită de art. 36 Ncpc.

Totodată, întrucât în materia anulării hotărârilor adunării generale a acţionarilor, art. 132 din legea nr. 31/1990 stabileşte în concret care sunt persoanele care au calitate procesuală activă şi reţinând că în cauza de faţă reclamantul nu este un acţionar care să îndeplinească condiţiile textului amintit, fiind un acţionar care a participat la adunare şi a votat pentru adoptarea hotărârii, instanţa urmează a admite excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată în cauză şi, pe cale de consecinţă, a respinge prezenta acţiune ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale pentru următoarele motive:

A. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond în prezenta cauza dedusă judecăţii, este neîntemeiată

I. Deşi instanţa de fond a reprodus în mare parte susţinerile M.E.N., totuşi, practicaua sentinţei nr. 1763/11.06.2014 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr.

8/1285/2014, nu surprinde cele două chestiuni esenţiale care justifică fără putinţă de tăgadă calitatea procesuală activă a subscrisului minister:

a) M.E.N. nu a invocat reprezentarea viciată, ci a supus verificării de către instanţa de judecată a procedurii convocării care implică inclusiv verificarea procurilor în cazul reprezentanţilor acţionarilor.

b) Pentru stabilirea persoanelor care au calitate procesuală activă, trebuie tăcută distincţia între anulare şi acţiunea în constatarea nulităţii absolute.

În legătură cu această din urmă chestiune, a precizat că înţelege să se raporteze la dispoziţiile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990 conform cărora acţiunea în constatarea nulităţii absolute poate fi formulată şi de orice persoană interesată.

Astfel, în primul rând, s-a arătat că, în temeiul textului de lege invocat, şi acţionarii care au votat în favoarea unei hotărâri, pot formula acţiune în constatarea nulităţii absolute, deoarece, în acest caz, legiuitorul limitat acest drept la anumiţi acţionari, cum a făcut în cazul acţiunii în anulare conform art. 132 alin. 2.

De asemenea, că soluţia în discuţie se justifică având în vedere atât faptul că nulitatea absolută priveşte nerespectarea unor dispoziţii de ordine publică cât şi o interpretare semantică a textului de prevede că acţiunea poate fi formulată „ai de orice persoană interesată Această formulare presupun alte persoane interesate, care nu pot fi decât acţionarii excluşi de alineatul anterior, (adică cei precizaţi în dispoziţiile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990).

Aşadar, în mod neîntemeiat, prima instanţă s-a dezinvestit de cercetarea fondul ii pricinii dedusă judecaţii "reţinând în considerente că „relativ la legitimarea procesuală activă" sunt incidente şi dispoziţiile art. 132 alin. 2 LSC potrivit cărora „Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie în termen de 15 zile de Ia data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal al şedinţei”.

II. Deşi instanţa de fond, în mod greşit, reţine în considerente că, „relativ la legitimarea procesuală activă, sunt incidente dispoziţiile art. 132 alin.2 LSC, arată totuşi că apărările ministerului se întemeiază pe cu totul alte argumente juridice : „în justificarea calităţii sale procesuale active, reclamantul a învederat instanţei că procura de reprezentare la Adunarea din data de 30.10.2010 a fost comunicată doar la data de 29.10.2010" iar „în acest sens au fost invocate dispoziţiile art.125 alin.3 din LSC conform cărora Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancţiunea pierderii exerciţiului dreptului de vot în acea adunare. Procurile vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal".

Totodată, prima instanţă arată în considerentele hotărârii pronunţate că „aspectele relevate de către reclamant m pot conduce la o altă concluzie cu privire la lipsa calităţii procesuale active în condiţiile în care dispoziţiile art. 132 alin. 2 din LSC sunt lipsite de echivoc în privinţa condiţiilor în care acţionarii pot supune controlului instanţei legalitatea unei hotărâri AGA", precizând şi faptul că „Legitimitatea procesuală activă este independentă de eventualele consecinţe ale nedepunerii în termenul legal a procurii de reprezentare a unui acţionar la adunarea generală şi nu poate fi justificată prin invocarea propriei culpe în îndeplinirea obligaţiilor legate prevăzute pentru participarea la adunarea generală".

Surprinzător însă, şi contradictoriu totodată, aceeaşi instanţă de fond reţine că, în justificarea calităţii sale procesuale active, reclamantul a învederat împrejurarea conform căreia „ ... din procesele verbale comunicate de societatea pârâtă instanţei nu reiese nici faptul că reprezentanta ministerului ar fi votat efectiv, nici vreo, menţiune referitoare la neregularitatea ce rezultă din faptul că procura acesteia a fost comunicată societăţii cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare. "

Având în vedere menţiunile din considerente, prima instanţă apreciază cu privire la existenţa/inexistenţa calităţii procesuale active fără a face cel puţin trimitere la chestiunile de drept învederate de subscrisul minister conform cărora:

a) Pentru validarea deliberărilor Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, se are în vedere posibilitatea convocării succesive (ziua stabilită prin AGA sau ziua imediat următoare) iar această posibilitate legală nu vizează numai prezenţa acţionarilor care deţin cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot (pentru prima convocare) ori prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot (convocările ulterioare).

b) Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi sau, în cazul reducerii sau a majorării capitalului social, spre exemplu, hotărârile se iau cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi, cu menţiunea că, în actul constitutiv se poate stipula o altă cerinţă de cvorum şi de majoritate.

c) Voinţa socială se formează în organul de deliberare care este adunarea generală a acţionarilor, ca organ colectiv alcătuit din totalitatea acţionarilor societăţii, iar pentru a asigura rolul pe care organele societăţii îl au în viaţa acesteia, Legea nr.31/1990 a stabilit anumite formalităţi privitoare la procedura convocării, formarea corectă a voinţei sociale fiind indiscutabil legată de respectarea principiilor care guvernează procedurile legale.

Astfel, în cauza dedusă judecăţii în care M.E.N. nu a invocat reprezentarea viciată ci a supus verificării către instanţa de judecată a procedurii convocării care implică inclusiv verificarea procurilor în ca reprezentanţilor acţionarilor, opinăm că, raportat la excepţia lipsei calităţii procesuale active a subscrisei instituţii invocată de părţile adverse, principala preocupare a instanţei de fond ar fi trebuit să vizeze semnele de întrebare legate de împrejurarea că împuternicita M.E.N. pentru A.G.E.A. din data de 30.10.2010, respectiv reprezentanta cu drept limitat de vot în persoana d-nei B.Z.D., a fost „acceptată si de ceilalţi acţionari ai societăţii care nu au formulat nicio obiecţiune în privinţa ei".

Susţinerea apelantului are în vedere faptul că aprecierea referitoare Ia calitatea procesuală activă a M.E. este în strânsă legătură cu natura juridică a prezentei acţiuni şi determinată de intempestivitatea cu s-au luat deciziile din cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 30.10.2010 ştiut fiind faptul că o procură poate fi revocată în orice moment mai cu seamă dacă se consideră că prevederile acesteia pot prejudicia ireversibil o entitate juridică.

Având în vedere considerentele precizate, consideră netemeinică şi nelegală concluzia primei instanţe conform căreia „Legitimitatea procesuală activă este independentă de eventualele consecinţe ale nedepunerii în termenul legal a procurii de reprezentare a unui acţionar la adunarea generală şi nu poate fi justificată prin invocarea propriei culpe în îndeplinirea obligaţiilor legale prevăzute pentru participarea la adunarea generală.""

B, Raportat la natura juridică a acţiunii, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre ale cărei considerente sunt nelegale.

I. Deşi ministerul a subliniat de fiecare dată natura juridică a cererii introductive de instanţă precizând că este proba despre o acţiune în nulitate absolută, imprescriptibilă, cu consecinţa constatării nulităţii tuturor actelor întocmite în A.G.E.A. din data de 30.10.2010, a tuturor actelor subsecvente şi a celor ulterioare acestei adunări, prima instanţă nu a făcut vorbire despre această chestiune şi, drept consecinţă, prin aprecierile precizate în considerente, în mod greşit a calificat prezenta acţiune ca fiind o acţiune în nulitate relativă .

In apărările sale, pârâtul a făcut trimitere la teoria actului juridic civil, care consideră că este admis bilă invocarea nulităţii şi pe cale amiabilă.

Astfel, plecând de la ideea că hotărârile A.G.A. sunt acte de voinţă interna s-a arătat că acestea pot fi revocate sau modificate oricând de către adunarea generală sub condiţia respectării drepturilor terţilor dobândite de aceştia între timp.

Astfel, se face distincţie între executarea sau nu a hotărârii A.G.A. cu precizarea că aceasta nu va putea fi executată mai înainte de aducerea Ia îndeplinire a formalităţilor de publicitate prevăzute de art. 131 alin. 4 pentru a fi opozabile terţilor.

Din analiza acestui text de lege, rezultă, aşadar, că singura posibilitate a societăţi în sensul „revocării*" propriei hotărâri este de a nu da curs formalităţilor de publicitate deoarece nepublicarea are la bază principiul simetriei juridice şi al principiului majorităţii pe baza căruia se formează noua voinţă a societăţii.

Prin urmare, raportat la situaţia prezentată în cauza dedusă judecăţii, am arătat că pârâta S.C. „C.I.A." - S.A. Cluj-Napoca ar fi trebuit să verifice legalitatea procedurii iniţiate pentru data 30.10.2010 şi constatând neregulile despre care am făcut vorbire, ar fi avut posibilitatea să-şi revoce propria hotărâre prin neefectuarea formalităţilor de publicitate.

Din analiza chestiunilor prezentate, se poate observa că menţinerea doar a acţiunii în anulare, ca mijloc unic si specific de control al legalităţii hotărârilor adunării nu justifică întotdeauna interesul acestora de aş exercita/valorifica drepturile deoarece respectivul interes este dat tocmai de regimul distinct al celor două nulităţii - relativă şi absolută - şi al efectelor pe care le-ar putea avea asupra legalităţii fiinţării societăţii.

Ţinând seama de analiza chestiunilor de drept învederate, se subliniază încă o data faptul că se află în prezenţa unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute justificată de prevederile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990 a re precizează că acţiunea poate fi formulată şi de orice persoană interesată adică şi de acţionarii care au votat in favoarea unei hotărâri.

Aşa cum s-a arătat, aceştia pot formula acţiune în constatarea nulităţii absolute, deoarece, în acest caz, legiuitorul nu a mai limitat acest drept la anumiţi acţionari, cum a făcut în cazul acţiunii în anula e conform art. 132 alin. 2.

II. Deşi în practicaua hotărârii pronunţate de prima instanţă se face referire la interesul MEN referitor a promovarea prezentei acţiuni, din considerentele respectivei hotărâri lipsesc tocmai trimiterile la ordinea publică care susţine calitatea procesuală activă a subscrisului minister.

Pentru soluţionarea prezentei cauze deduse judecăţii este necesar i se răspunde la următoarei întrebări:

- care este măsura necesară distincţiei între interesul societăţii şi interesul acţionarului?

Totodată, necesitatea ca instanţa să răspundă la atare întrebări rezultă din coroborarea textelor legale în materie cu opiniile doctrinei ţinând seama totodată de practica judecătorească neunitară care conturează existenţa unor breşe sau contradicţii cu privire la regimul juridic al nulităţii absolute.

Astfel, a subliniat că, deşi în genere, reclamantul urmăreşte si un interes personal, în prezenta cauză se recunoaşte în primul rând caracterul social al demersului avându-se în vedere scopul formator în realizare unei voinţe conforme cu legea şi actul constitutiv. Aşadar:

S-a arătat că greutatea distincţiei între cazurile de nulitate absolută şi cele de nulitate relativă este determinată de situaţia în care dispoziţiile legale nu indică natura nulităţii iar pentru acest motiv criteriul folosit în doctrina clasică este cel al naturii interesului protejat de dispoziţia legală în fiecare caz în parte: nulitatea este absoluta când interesul protejat este de ordine publică şi nulitatea este relativă când interesul protejat este personal.

Având în vedere faptul că interesul M.E.N. în promovarea si susţinerea prezentei acţiuni este cu precădere de ordine publică, nu se poate afirma că a fost realizat scopul instituirii regulii depunerii procurii la societate; pe de altă parte, susţinerile doctrinare precizate fac inoperant principiul turpitudinii - nemo auditur promiam turpitudinem allegans -

despre care, în mod greşit face vorbire prima instanţă în argumentarea soluţiei date arătând că „Legitimitatea procesuală activă este independentă de eventualele consecinţe ale nedepunerii în termenul legal a procedurii de reprezentare a unui acţionar la adunarea generală şi nu poate fi justificată prin invocarea propriei culpe în îndeplinirea obligaţiilor legale prevăzute pentru participarea la adunarea generală."

S-a statuat faptul că sancţiunea nulităţii absolute intervine când lipseşte un element esenţial pentru formarea actului juridic, precum consimţământul, cauza, obiectul şi forma.

S-a arătat însă că, lipsa unor astfel de elemente, nu poate fi transpusă tale-quale în cazul hotărârilor A.d.A. având în vedere că acestea sunt rezultatul voinţei acţionarilor prezenţi.

Cu toate acestea, pentru ca acţionarii să poată vota corespunzător, atât în doctrină cât şi în practică s-a arătat că, în cazul hotărârilor A.G.A., adunarea trebuie convocată şi să desfăşoare conform dispoziţiilor legii.

Prin urmare, interesul promovării prezentei acţiuni nu reprezintă o oarecare reducere a cotei de capital în SC C.I.A. SA Cluj-Napoca, ci este un interes de ordine publică, deoarece imobilele deţinute de societate au fost destinate desfăşurării activităţii Bibliotecii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în incinta cărora au fost amenajate şi spaţii destinate activităţilor didactice şi de cercetare iar în prezent, acţionarul majoritar - altul decât Ministerul Educaţiei -poate schimba destinaţia imobilului, poate să dispună dezafectarea spaţiilor destinate învăţământului sau să dispună orice altă acţiune contrară activităţilor de învăţământ.

Pentru toate cele arătate, se solicită admiterea cererii de apel, constatarea faptului că MEN are calitate procesuală activă raportat Ia cauza dedusă judecăţii ce face obiectul prezentului dosar, şi pe cale de consecinţă, judecarea fondului pricinii în temeiul documentelor si a argumentelor legale menţionate care justifică admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată si precizată.

Intimata C.I.A. SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Soluţia instanţiei de fond, atacată prin prezentul apel, a fost de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului apelant, în considerarea faptului că reclamantul este un acţionar care a participat la adunarea generală şi a votat pentru adoptarea hotărârii, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. 132 alin. 2 C.pr.civ.

Prin apelul declarat MEC atacă soluţia instanţei de fond, invocând o serie de motive care ar justifica, în opinia sa, calitatea procesuală activă.

In cele ce urmează se va încerca să se facă o analiză a motivelor care se referă la soluţia instanţei de fond, care s-a pronunţat asupra unei excepţii.

Chiar dacă se consideră că soluţia corectă este cea a instanţei de fond, totuşi se va opri atenţia şi asupra susţinerilor care ating fondul cauzei, pentru a face astfel o analiză completă a apelului declarat.

Astfel, chiar dacă apelantul a stabilit că toate motivele au în vedere soluţia dată pe excepţie, unele dintre ele (nelegalitatea convocării) se referă la fondul cauzei. In aceste condiţii, aşa cum s-a arătat anterior, se va face prima dată o analiză a motivelor ce au în vedere soluţia instanţei de fond, urmând ca apoi să ne oprim atenţia şi asupra susţinerilor referitoare la fondul cauzei.

I. În ceea ce priveşte calitatea procesuală activă, trebuie să se facă trimitere, în primul rând, la dispoziţiile art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990 conform cărora:

„Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. "

Cu alte cuvinte, legea însăşi stabileşte categoriile de acţionari care au legitimitate procesuală activă: cei care nu au luat parte la adunarea generală în care a fost adoptată hotărârea atacată şi cei care, deşi au luat parte, au votat contra şi au cerut să se insereze acest aspect în procesul verbal al şedinţei. In ceea ce priveşte acţionarii care au votat pentru adoptarea hotărârii, atât doctrina cât şi practica sunt unanime în a stătuta faptul că aceştia nu pot contesta hotărârea pe care anterior au votat-o

Se solicită să se ţină cont de faptul că reclamantul MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE a participat la adunarea generală extraordinară din data de 30.10.2010, prin reprezentant, şi a votat pentru adoptarea hotărârii astăzi atacate.

S-a depus la dosarul instanţei înscrisul intitulat „Procură specială pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SC C.I.A. SA CLUJ din 30.10.2010/31.10.2010", înscris emis de apelant şi purtând nr. 14346/29.10.2010.

Din conţinutul acestuia reiese faptul că a fost împuternicită doamna B.D.Z. să participe la în numele Ministerului la adunarea generală şi să voteze pentru adoptarea hotărârii.

In continuare, se învederează cuprinsul înscrisului intitulat „Proces verbal de constatare a nr. acţiunilor depuse şi îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pt. ţinerea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SC C.I.A. SA Cluj-Napoca din data de 30.10.2010" , din care rezultă faptul că doamna B.D.Z. a fost prezentă la AGA, în calitate de reprezentant al Ministerului.

In final, se face trimitere la procesul verbal a încheiat la 30.10.2010 cu ocazia AGEA din care reiese cu claritate rezultă faptul că a fost votată în unanimitate de cei prezenţi hotărârea adunării generale, deci si de reclamant.

Analizând toate aceste înscrisuri, nu se poate decât să ajunge la concluzia că apelantul a fost prezent la adunarea generală din data de 30.10.2014 şi a votat pentru adoptarea hotărârii pe care a atacat-o.

In aceste condiţii, este evident că ne aflăm într-o situaţia în care hotărârea din data de 30.10.2010 a fost atacată de un acţionar care a votat pentru adoptarea ei, sens în care, în considerarea dispoziţiilor art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990, soluţia instanţei de fond este una corectă.

În apelul declarat Ministerul Educaţiei încearcă să abordeze problema dintr-o altă perspectivă: arată că nulitatea invocată ar fi una absolută, aspect care îi permite să atace hotărârile AGA pe care le-a votat.

În cele ce urmează se va analiza această abordare, demonstrând instanţei lipsa de temeinicie a susţinerilor apelantului.

În primul rând, din lectura acesteia rezultă faptul că s-ar putea identifica, ca şi motiv de anulare a hotărârii atacate, reprezentarea viciată a apelantului în cadrul adunării generale din data de 30.10.2010.

Deşi a lecturat cu mare atenţie conţinutul cererii introductive, nu am reuşit să identificăm vreun alt presupus motiv care susţine cererea de anulare a hotărârii atacate.

În drept a cererii, care este : art. 194 şi urm. C.pr.civ., OUG 80/2013, OG 92/2003, HGR 452/2002, Legea 71/2011.

La cel de-al doilea termen de judecată — din data de 04.06.2014 reclamantul depune un înscris, pe care îl intitulează precizări privind cererea introductivă" în care încearcă să modifice cauza cererii de chemare în judecată, indicând câteva articole din Legea 31/1990 şi din Legea 297/2004.

Dispoziţiile art. 204 alin. 1 C.pr.civ. stipulează faptul că : „Reclamantul poate să-şi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat”.

Primul termen la care reclamantul a fost legal citat a fost în data de 07.05.2014, dată la care Ministerul Educaţiei a fost reprezentat de d-nul consilier juridic A.V..

Cu alte cuvinte, reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată după primul termen la care a fost legal citat.

In acest caz sancţiunea pe care legea o impune este cea a decăderii, cu consecinţa nulităţii modificării, temeiul fiind art. 185 alin. 1 C.pr.civ. conform căruia:

„Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. "

In acest context, modificarea cererii de chemare în judecată - din perspectiva cauzei acesteia, peste termenul impus de lege, este lovită de nulitate.

Dată fiind expunerea anterioară, rezultă faptul că, în ceea ce priveşte cadrul procesual pe care instanţa de apel trebuie să-l aibă în vedere, acesta se limitează la elementele stabilite prin cererea de chemare în judecată: părţi, obiect şi cauză a acţiunii.

Or, în ceea ce priveşte cauza acţiunii, aceasta se limitează la motivul invocat în cererea introductivă: reprezentarea viciată a apelantului în cadrul adunării generale din data de 30.10.2010.

Acesta este contextul pe care instanţa va trebui să-l aibă în vedere în momentul analizării cauzei de nulitate invocată: absolută sau relativă. In această problemă doctrina şi practica este unanimă, în sensul în care reprezentarea viciată în cadrul unei adunări generale este un motiv de nulitate relativă:

Sunt hotărâri lovite de nulitate relativă cele care:

- au fost luate cu participarea şi votul unor persoane lipsite de capacitatea deplină de exerciţiu sau care nu au fost reprezentate în mod valid în cadrul adunării generale (CA. Bucureşti, s.a. V-a, dec. Nr. 937/2002, în C.P.CJ-CA.B 2002, p. 151-152) "(St. D. Cărpenaru ş.a. - Legea societăţilor comerciale Comentariu pe articole, Ediţia 4, ed. C.H. Beck, Bucureşti 2009).

Cazuri de nulitate relativă, fiind enumerate în acest sens următoarele situaţii:

Când hotărârea este luată de acţionari care nu au capacitate legală sau care nu au fost reprezentaţi legal (art. 125):.... ""(Lucian Săulean - Societăţile comerciale. Adunările generale ale acţionarilor, Editura Hamangiu, 2008, p. 275)

De altfel, dacă se face o analiză a cauzelor de nulitate relativă pe care doctrina le-a identificat de-a lungul timpului, vicierea reprezentării se încadrează în situaţia unei nerespectări a dispoziţiilor legale referitoare Ia capacitatea civilă de exerciţiu (aptitudinea de a-şi exercita drepturile prin încheierea de acte juridice, de către reprezentanţii legali sau convenţionali), aspect ce atrage nulitatea relativă a actului încheiat.

Mai mult, vicierea reprezentării, fie prin lipsa semnăturii, fie printr-o procură neconformă, este un motiv de nulitate ce poate fi acoperit prin confirmarea expresă sau tacită a hotărârii(de ex. prin neinvocarea nulităţii relative).

Or, după cum bine se ştie, doar nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare, sens în care consideră că şi acest argument vine în sprijinul ideii că motivul invocată de reclamant în cererea de chemare în judecată este unul de nulitate relativă.

Un ultim argument adus în susţinerea teoriei conform căreia motivul invocat este unul de nulitate relativă pleacă de la criteriul de delimitare între nulitatea absolută şi nulitatea relativă: interesul ocrotit prin norma încălcată. In cazul reprezentării viciate la adunarea generală a acţionarilor, interesul ocrotit de legiuitor este unul privat: al mandantului şi al societăţii.

Se solicită să aibă în vedere faptul că nu se află în faţa unei lipse a mandatului, apelantul recunoscând faptul că a mandatat-o pe doamna Borzan să participe la adunare şi să voteze pentru adoptarea hotărârii. în acest context, al existenţei consimţământului la

adoptarea hotărârii, se poate aprecia că ne-am afla în faţa unui act încheiat pentru persoana juridică în temeiul unui mandat viciat, ceea ce impune concluzia că interesul ocrotit - al societăţii - este unul privat.

Faţă de această concluzie, rezultă că încălcarea normelor care reglementează reprezentarea în cadrul adunării generale atrage nulitatea relativă.

Având în vedere această calificare a cauzei juridice a cererii de chemare în judecată rezultă că susţinerile apelantului conform cărora ar fi aplicabile dispoziţiile aliniatului 3 al art. 132 din Legea 31/1990 sunt lipsite de valoare. Aliniatul 3 al acestui articol are în vedere situaţiile în care se invocă motive de nulitate absolută a hotărârii atacate, iar în prezenta speţă s-a invocat un motiv de nulitate relativă.

Având în vedere aceste argumente, rezultă că soluţia instanţei de fond este una legală, sens în care se impune respingerea apelului declarat.

II. Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat anterior, câteva dintre motivele invocate de apelantă în susţinerea apelului său, deşi sunt prezentate ca fiind argumente în combaterea soluţiei instanţei de fond, trebuie să fie, totuşi, calificate ca motive de anulare a hotărârii, cu referire la susţinerile referitoare la nelegala convocare.

In susţinerea acestui motiv se arată faptul că această procedură a convocării implică inclusiv verificarea procurilor în cazul reprezentanţilor societăţii.

Procedura convocării unei AGA este stabilită de art. 117-119 din Legea 31/1990. Lectura acestor articole este suficientă pentru a ne lămuri cu privire la faptul că verificarea procurilor nu este o operaţiune ce ţine de convocarea adunării generale, sens în care susţinerile apelantului referitoare la nelegala convocare sunt nefondate.

De altfel, în cadrul apelului nici măcar nu se indică care ar fi viciul pe care îl suferă procura dată de Ministerul Educaţiei reprezentantului său.

Analizând, însă, înscrisul denumit „Precizări privind cererea introductivă" putem observa faptul că Ministerul Educaţiei invocă (după trecerea termenului legal în care putea să îşi modifice cauza acţiunii) faptul că a emis şi a depus procura care conferea dreptul de reprezentare în AGA cu mai puţin de 48 ore înainte de ţinerea adunării.

Faţă de aceste susţineri trebuie subliniat că invocarea acestei neregularităţi a propriei procuri reprezintă o invocare a propriei sale culpe, sens în care se impune sancţionarea acestei atitudini a reclamantului prin aplicarea principiului turputidinii.

Conform principiului nemo auditur propriam turputudinem allegans, nimeni nu-şi poate invoca propria culpă in susţinerea intereselor sale, consecinţa fiind aceea că nu este permis nimănui să obţină foloase invocând propria sa vina, incorectitudine sau necinste.

Or, emiterea şi depunerea tardivă de către apelant a procurii de reprezentare, urmată de invocarea acestei neregularităţi ca motiv de nulitatea a hotărârii pe care reprezentantul a votat-o în temeiul şi conform procurii depuse, reprezintă în mod cert o încercare de obţinere a unui folos ca urmare a invocării propriei atitudini culpabile.

In aceste condiţii, se solicită să se facă aplicarea acestui principiu şi să respingeţi cererea formulată de reclamant.

In plus, scopul instituirii regulii depunerii procurii la societate, acela de a se putea realiza un control eficient al cerinţelor legale de reprezentare a acţionarilor.

Pe de altă parte, scopul pentru care legiuitorul a impus un anumit termen legal minimal pentru depunerea unui exemplar din procură este acela de a da posibilitatea societăţii de a verifica realitatea procurii, conţinutul, întinderea mandatului etc. (Ioan Schiau, Titus Prescure - Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990- Analize şi comentarii pe articole, Editura Hamangiu 2007, p.327)

Ca o paranteză, procura în cauză nu a fost contestată nici măcar de reclamant, care recunoaşte faptul că a împuternicit-o pe doamna B.Z.D. să voteze pentru adoptarea hotărârii

AGA, şi a fost acceptată şi de ceilalţi acţionari ai societăţii, care nu au formulat nicio obiecţiune în privinţa ei.

Conform "Procesului verbal de constatare a numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SC C.I.A. SA Cluj-Napoca din data de 30.10.2010" depus la dosar rezultă faptul că procura a fost prezentată adunării şi a fost considerată validă, sens în care s-a exercitat dreptul de vot în conformitate cu dispoziţiile acesteia.

In acest context, se solicită să se aibă în vedere faptul că scopul pentru care legiuitorul a instituit regula depunerii la societate a procurilor a fost realizat, procura a fost analizată şi nu a fost contestată de niciun acţionar, nici măcar de reclamant - în ceea ce priveşte conţinutul ei şi mandatul dat.

Trecând peste afirmaţiile anterioare, se revene la ideea iniţială care ne-a determinat să analizeze scopul instituirii normei.

Deşi s-a afirmat că analiza prezentă se referă la presupuse motive de nulitate ale hotărârii, cursul demonstraţiei făcute se impune următoarea constatare: în situaţia în care s-ar accepta ipoteza că s-ar fi invocat neregularitatea depunerii procurii ca şi cauză a acţiunii (aspect care nu este real, dar pe care îl analizăm ipotetic), soluţia instanţei de fond este una corectă: reclamantul nu are calitate procesuală activă.

Astfel, din expunerea anterioară rezultă că scopul depunerii procurii într-un anumit termen este acela de a se proteja interesele societăţii, în sensul de a se da posibilitatea societăţii de a verifica această procură.

Cu alte cuvinte, interesul ocrotit prin norma legală este unul privat: al societăţii, sens în care încălcarea acestei dispoziţii legale ar putea atrage sancţiunea nulităţii relative.

In acest context, rezultă cu claritate faptul că sunt incidente dispoziţiile art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990, dispoziţii care restricţionează dreptul acţionarilor care s-au prezentat la adunare şi au votat pentru de a ataca hotărârea adoptată.

III. Nu se poate, la final, să nu facă şi un scurt comentariu al interpretării coroborate a dispoziţiilor art. 132 alin. 2 şi 3 din Legea 31/1990 raportat la prezenta cauză.

Astfel, deşi aliniatul 3 al art. 132 permite formularea unei cereri de anulare a hotărârii AGA „şi de orice persoană interesată", ceea ce ar putea induce ideea că şi acţionarii care au votat pentru adoptarea hotărârii au calitate procesuală activă, considerăm că se impune o anumită conduită în ceea ce priveşte soluţia ce va fi pronunţată.

Mai exact, consideră că textul de lege trebuie coroborat cu principiul turpitudinii. Astfel, în situaţia în care un acţionar care a votat pentru adoptarea hotărârii invocă, ca şi motiv de nulitate, propria sa atitudine culpabilă, credem că acţiunea trebuie respinsă, făcându-se aplicarea principiului turpitudinii.

Având în vedere toate aceste considerente, se solicită respingerea apelului şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În drept: textele de lege invocate în cuprinsul întâmpinării.

În data de 30.10.2014 apelantul Ministerul Educaţiei Naţionale a formulat răspuns la întâmpinările comunicate alăturat adresei instanţei de judecată emisă la data de 15.10.2014.

Din cuprinsul documentelor ataşate adresei instanţei de judecată din data de 15.10.2014, înregistrată la MEN sub nr.60.159/20.10.2014, reies următoarele chestiuni juridice supuse de către părţile pârâte analizei instanţei de judecată :

a) excepţia lipsei calităţii procesuale active a M.E.N.;

b) prescripţia dreptului la acţiune ;

c) aplicarea principiului turpitudinii.

Prin raportare la susţinerile pârâţilor S.C. C.I.A. - S.A. Cluj-Napoca, N.S.V., C.V.F., P.A. şi S.C. A.A. S.R.L., se arată următoarele:

I. Calitatea procesuală activă a ministerului este determinată de împrejurarea că - fiind vorba despre o instituţie publică în care factorii decizionali sunt multipli, iar posibilitatea acordării/revocării unui mandat de reprezentare nu presupune o singură semnătură pe un singur document - intern nost ivi ta tea cu care s-au luat deciziile din cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 30.10.2010 se impune a fi supusă cenzurii instanţei de judecată.

În acest sens, se revene cu precizarea că, dacă în cazul persoanelor fizice o, procură poate fi revocată în orice moment (mai cu seamă dacă se consideră că prevederile acesteia pot prejudicia ireversibil), nu acelaşi lucru se poate susţine despre o entitate juridică.

Aşadar, s-a solicitat instanţei de judecată să reţină următoarele :

a) M.E.N. nu a invocat reprezentarea viciată ci a supus verificării de către instanţa de judecată a procedurii convocării care implică inclusiv verificarea procurilor în cazul reprezentanţilor acţionarilor.

După cum se poate observa din actele şi lucrările dosarului, chestiunea intempestivităţii luării deciziilor în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data ,de 30.10.2010 este susţinută de împrejurarea că niciuna dintre părţile pârâte nu a prezentat vreun proces verbal din care să rezulte în ce sens a fost reţinut votul MEN la respectiva Adunare: prin urmare, a fost vorba despre consemnarea prezenţei reprezentantei MEN pentru întrunirea cvorumului ori a fost vorba despre un vot decizional ?!

b) Referitor la stabilirea calităţii procesuale active, a arătat că este esenţială distincţia dintre acţiunea în anulare şi acţiunea în constatarea nulităţii absolute.

In legătură cu această din urmă chestiune, se face raportare la dispoziţiile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990, conform cărora acţiunea în constatarea nulităţii absolute poate fi formulată şi de orice persoană interesată .

Astfel, în primul rând, în temeiul textului de lege invocat, şi acţionarii care au votat în favoarea unei hotărâri, pot formula acţiune în constatarea nulităţii absolute, deoarece, în acest caz, legiuitorul nu a mai limitat acest drept la anumiţi acţionari, cum a făcut în cazul acţiunii în anulare conform art. 132 alin. 2.

De asemenea, că soluţia în discuţie se justifică având în vedere atât faptul că nulitatea absolută priveşte nerespectarea unor dispoziţii de ordine publică cât si o interpretare semantică a textului de lege care prevede că acţiunea poate fi formulată,, şi de orice persoană interesată.

Această formulare presupune „şi" alte persoane interesate, care nu pot fi decât acţionarii excluşi |de alineatul anterior, (adică cei precizaţi în dispoziţiile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990) .

c) în prezenta cauză dedusă judecăţii - cauză în care M.E.N. nu a invocai reprezentarea viciată ci a supus verificării de către instanţa de judecată a procedurii convocării care implică inclusiv verificarea procurilor în cazul reprezentanţilor acţionarilor -s-a arătat că, raportat la excepţia lipsei calităţii procesuale active a instituţiei invocată de părţile adverse, principala preocupare a instanţei de fond ar fi trebuit să vizeze semnele de întrebare legate de împrejurarea că împuternicita M.E.N. pentru A.G.E.A. din data de 30.10.2010. respectiv reprezentanta cu drept limitat de vot în persoana d-nei B.Z.D., a fost „acceptată şi de ceilalţi acţionari ai societăţii care nu au formulat nicio obiecţie în privinţa ei”.

Aşadar, în raport de considerentele precizate atât în cererea noastră de apel cât şi în prezentul răspuns, considerăm nefundamentate susţinerile părţilor pârâte cu privire la calitatea procesuală activă a subscrisului minister.

II. Referitor la chestiunea prescripţiei dreptului la acţiune al ministerului în raport cu petitul acţiunii, se învederează instanţei de judecată următoarele două aspecte:

1. Natura juridică a acţiunii.

Subscrisul minister a subliniat de frecare dată natura juridică a cererii introductive de instanţă precizând că este vorba despre o acţiune în nulitate absolută, imprescriptibilă, cu consecinţa constatării nulităţii tuturor actelor întocmite în A.G.E.A. din data de 30.10.2010, a tuturor actelor subsecvente şi a celor ulterioare acestei adunări.

Astfel:

- s-a făcut trimitere la teoria actului juridic civil care consideră admisibilă invocarea nulităţii şi pe cale amiabilă. Plecând de la ideea că hotărârile A.G.A. sunt acte de voinţă internă, s-a arătat că acestea pot fi revocate sau modificate oricând de către adunarea generală sub condiţia respectării drepturilor terţilor dobândite de aceştia între timp.

- din analiza art. 131 alin. 4 din LSC, rezultă că singura posibilitate a societăţii în sensul „revocării" propriei hotărâri este de a nu da curs formalităţilor de publicitate deoarece nepublicarea are Ia bază principiul simetriei juridice şi al principiului majorităţii pe baza căruia se formează noua voinţă a societăţii.

Astfel, raportat la situaţia prezentată în cauza dedusă judecăţii, s-a arătat că pârâta S.C. CIA." - S.A. Cluj-Napoca ar fi trebuit să verifice legalitatea procedurii iniţiate pentru data de 30.10.2010 şi, constatând neregulile despre care s-a făcut vorbire, ar fi avut posibilitatea sa-si revoce propria hotărâre prin neefectuarea formalităţilor de publicitate.

- s-a arătat că menţinerea doar a acţiunii în anulare, ca mijloc unic si specific de control al legalităţii hotărârilor adunării, nu justifică întotdeauna interesul acţionarilor de a-şi exercita/valorifica drepturile deoarece respectivul interes este dat tocmai de regimul distinct al celor două nulităţii - relativă şi absolută - şi al efectelor pe. care le-ar putea avea asupra legalităţii fiinţării societăţii.

- s-a arătat că suntem în prezenţa unei acţiuni în constatarea nulităţii absolute justificată de prevederile art. 132 alin. 3 din LSC nr. 31/1990 care precizează că acţiunea poate fi formulată şi de orice persoană interesată adică şi de acţionarii care au votat în favoarea unei hotărâri.

Aşa cum s-a menţionat, aceştia pot formula acţiune în constatarea nulităţii absolute, deoarece, pentru o atare situaţie, legiuitorul nu a mai limitat acest drept Ia anumiţi acţionari, cum a făcut în cazul acţiunii în anulare, conform art. 132 alin. 2.

2. Prezentarea, în termen legal, a chestiunilor de fapt şi de drept referitoare la nulitatea absolută care justifică promovarea prezentei acţiuni. Pârâta S.C. „CIA* - S.A. Cluj-Napoca, prin reprezentant legal, apreciază că abia la cel de-al doilea termen de judecată - cel din data de 04.06.2014 - subscrisul minister ar fi depus un înscris intitulat „Precizări privind cererea introductivă de instanţă'' prin care a încercat să modifice cauza cererii de chemare în judecată.

Referitor la această chestiune, fără a intra în polemici de natură semantică etc, arătăm următoarele:

- din actele şi lucrările dosarului reiese faptul că, încă din luna ianuarie a.c. — adică în faza preparatorie a prezentului dosar - prin răspunsuri repetate la solicitările instanţei de judecată, am cerut să se pună în vedere părţilor pârâte prezentarea documentelor pe care le deţin în legătură cu situaţia descrisă în cererea introductivă de instanţă pentru a preciza această cerere în mod corespunzător.

- din aceleaşi acte aflate la dosarul prezentei cauze, reiese împrejurarea că pârâta S.C. „C.I.A.'' - S.A. Cluj-Napoca nu a dat curs solicitărilor din luna decembrie 2013 referitoare la prezentarea documentelor, solicitări adresate acesteia de către unii factori decizionali ai subscrisului minister.

- din prezentul dosar însă, reiese fără putinţă de tăgadă împrejurarea că, prin adresa MEN nr. 34.925/28.03.2014 s-a comunicat un „Răspuns la întâmpinările comunicate alăturat adresei instanţei de judecată emisă la data de 18.03.2014 ". Prin acest document comunicat în

luna martie a.c. - adică în etapa preparatorie a cauzei - s-a precizat atât poziţia M.E.N. în raport de susţinerile părţilor pârâte cât şi cererea introductivă de instanţă.

Prin urmare, referitor la petitele prezentei acţiuni, subscrisul minister a întreprins, dovedit, toate demersurile legale în termenele procedurale .

III. Referitor la aplicarea principiului turpitudinii, înţelegem să reiterăm următoarea chestiune:

Având în vedere faptul că interesul M.E.N. în promovarea si susţinerea prezentei acţiuni este cu precădere de ordine publică, nu se poate afirma că a fost realizat scopul instituirii regulii depunerii procurii la societate;

Astfel, susţinerile doctrinare fac inoperant principiul turpitudinii, nemo auditur propriam turpitudinem allesans în cauza de faţă deoarece, pentru ca acţionarii să poată vota corespunzător, atât în doctrină cât şi în practică s-a arătat că, în cazul hotărârilor A.G.A., adunarea trebuie convocată şi să desfăşoare conform dispoziţiilor legii.

În plus, am arătat că:

- sancţiunea nulităţii absolute intervine când lipseşte un element esenţial pentru formarea actului juridic, precum consimţământul, cauza, obiectul şi forma.

- lipsa unor astfel de elemente, nu poate fi transpusă tale-quale în cazul hotărârilor A.G.A., deoarece acestea sunt rezultatul voinţei acţionarilor prezenţi. Prin urmare, se reiterează susţinerea referitoare la faptul că interesul promovării prezentei acţiuni nu reprezintă o oarecare reducere a cotei de capital în S.C. C.I.A. S.A. Cluj-Napoca ci este un interes de ordine publică deoarece imobilele deţinute de societate au fost destinate desfăşurării activităţii Bibliotecii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în incinta cărora au fost amenajate şi spaţii destinate activităţilor didactice şi de cercetare iar în prezent, acţionarul majoritar - altul decât Ministerul Educaţiei - poate schimba destinaţia imobilului, poate să dispună dezafectarea spaţiilor destinate învăţământului sau să dispună orice altă acţiune contrară activităţilor de învăţământ.

Pentru toate cele precizate, se solicită respingerea susţinerilor părţilor reclamante, admiterea cererii noastre de apel, constatarea faptului că M.E.N. are calitate procesuală activă raportat la cauza dedusă judecăţii ce face obiectul prezentului dosar şi, pe cale de consecinţă, judecarea fondului pricinii în temeiul documentelor şi a argumentelor legale menţionate care justifică admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată si precizată.

În drept: Noul Cod de Procedură Civilă, Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, Legea nr. 297/ 2004 privind piaţa de capital.

Analizând apelul declarat, Curtea reţine următoarele:

Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor SC C.I.A. SA Cluj-Napoca din 30.10.2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 5206/28.12.2010.

Potrivit procesului-verbal al adunării generale, încheiat la 30.10.2010, la Adunarea Generală Extraordinară a participat şi reclamantul recurent Ministerul Educaţiei Naţionale, prin reprezentant conform procurii speciale nr. 14346/29.10.2010, care a fost depusă, în vederea participării la Adunarea Generală, şi potrivit căreia Ministerul Educaţiei Naţionale a împuternicit pe doamna B.D.Z. să participe la Adunare, în numele Ministerului şi să voteze pentru adoptarea hotărârii.

Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către cei prezenţi, astfel încât însuşi reprezentantul reclamantului recurent a votat pentru adoptarea hotărârii.

Din această perspectivă, Curtea observă că potrivit art. 132 alineat 2 din Legea nr. 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal al şedinţei.

A arătat reclamantul prin acţiune că procura de reprezentare la Adunarea din 30.10.2010, a fost comunicată doar la data de 29.10.2010. În acest sens, au fost invocate dispoziţiile art. 125 alin. (3) din Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 conform cărora: „Procurile vor fi depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau in termenul prevăzut de actul constitutiv, sub sancţiunea pierderii exerciţiului dreptului de vot în acea adunare. Procurile vor fi reţinute de societate, făcându-se menţiune despre aceasta in procesul-verbal”

Împrejurarea comunicării procurii către societate cu mai puţin de 48 de ore înainte de adunare, nu atrage nulitatea, nici măcar relativă, a hotărârii atacate. Consecinţa ar fi putut fi cel mult împiedicarea participării prin reprezentare a reclamantei la adunare, însă acest fapt nu s-a produs, societatea procedând la înregistrarea procurii. Nu rezultă nici o împiedicare a participării reprezentantului, dimpotrivă, în procesul verbal aferent adunării este specificată prezenţa reprezentantului reclamantei recurente.

Reclamanta a mai susţinut prin acţiune împrejurarea că prin această hotărâre statul a pierdut calitatea de acţionar majoritar. În recurs susţine că acest motiv ar fi unul de nulitate absolută a hotărârii atacate.

Calificarea acţiunii prezintă importanţă pentru faptul că în cazul în care acţiunea este una în nulitate relativă, textul art. 132 alineat 2 din Legea nr. 31/1990 este pe deplin aplicabil, iar sub acest aspect soluţia tribunalului este cea corectă, deoarece reprezentantul reclamantului nu a votat contra şi nu a cerut să se consemneze votul negativ la procesul verbal, astfel încât reprezentatului reclamant nu îi este conferită calitate procesuală activă pentru a ataca hotărârea AGA.

Împrejurarea că în urma votului în adunarea generală se pierde calitatea de acţionar majoritar nu constituie un motiv de nulitate absolută, nici chiar în cazul în care acest acţionar care pierde caracterul majoritar este statul. Reclamantul nu a reuşit să indice nici un text legal imperativ care să fi fost încălcat prin faptul adoptării unui nou act constitutiv actualizat şi unitar, în forma prezentată acţionarilor prin publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce constituie obiectul hotărârii AGA atacate.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 480 alin. 1 NCPC, Curtea urmează să respingă apelul.

← Excepţie de neexecutare a contractului. Condiţii. Prestări...		Condiţiile de atragere a răspunderii patrimoniale prevăzute... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Insolvenţă. Confirmarea planului de reorganizare Societate. Radiere din Registrul comerţului. Condiţii Societate. Retragere asociat. Înţelesul sintagmei „motive temeinice” Excepţie de neexecutare a contractului. Condiţii. Prestări servicii Condiţiile de atragere a răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006. Nelegala citare. Admiterea recursului şi trimitere spre rejudecare