Decizia comercială nr. 133/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 133/2011
Ședința publică de la 30 I. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
{ F. | }
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - apelul formulat de pârâta SC G. 2 SRL, împotriva sentinței civile nr. 6., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta SC A. S. SRL, având ca obiect acțiune în constatare reziliere contract, obligația de a face.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), reclamanta intimată a depus la dosar concluzii scrise.
Se constată totodată faptul că, prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6844 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui
S., a fost admisă acțiunea reclamantei SC A. S. SRL B. împotriva pârâtei SC G.
2 SRL Z. și s-a dispus rezilierea contractului intervenit între părți la data de
(...).
A fost obligată pârâta la plata sumei de 285.085,20 Euro, echivalent în lei la data plății la cursul BNR din ziua plății efective, către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În temeiul dispozițiilor contractuale, încetarea contractului are loc conform art.7.3 în situația în care Investitorul (SCG. 2 SRL) notifica Arhitectului (SCA. S. SRL)"; că din motive neprevăzute și datorită unor conjuncturi economice nu dorește să continue îndeplinirea obligațiilor contractuale,……contractul încetează de plin drept, fără alte formalități și fără intervenția instanței de judecată, după trecerea unui termen de 30 de zile de la data notificării";.
În data de (...), SC G. 2 SRL a trimis prin fax o adresă către SC A. S. SRL, ca răspuns la adresele SC A. S. SRL prin care se solicită plata serviciilor prestate, prin care expunea imposibilitatea SC G. 2 SRL de a realiza proiectul imobiliar și de a plăti serviciile prestate în baza contractului și propunea găsirea unei soluții de încheiere amiabilă a contractului.
Având în vedere că de la momentul acelei adrese au trecut mai mult de
30 de zile și ținând seama de poziția pârâtei care de fapt acum nu dorește să achite nimic pentru serviciile prestate de către SC A. S. SRL, au fost nevoiți să solicite instanței de judecată să se constate rezilierea contractului de arhitect semnat de părți în data de (...), datorită manifestării voinței pârâtei de a nu continua proiectul din cauza și pe cale de consecință a intervenirii aplicării disp. art.7.3.
De asemenea, având în vedere că SC G. 2 SRL nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a serviciilor prestate de SC A. S. SRL, mai mult manifestând expres, atât prin corespondența dintre părți cât și la conciliere, intenția de a nu achita serviciile prestate, în speța supusă judecății și în special asupra acestui capăt de cerere, devin aplicabile disp. art.7.4 din contract care prevede că
„arhitectul poate cere rezilierea contractului în situația în care Investitorul nu își îndeplinește culpabil obligațiile contractuale asumate prin prezenta convenție.";
Așadar, în speța supusă judecății, este fără echivoc faptul că sunt îndeplinite două cauze de reziliere a contractului, una legată de intenția SC G.
2 SRL de a nu continua proiectul, iar cea de a doua legată de neîndeplinirea de către SC G. 2 SRL a obligațiilor de plată pentru serviciile prestate de SC A. S. SRL ce au drept consecință constatarea de către instanță a rezilierii contractului în cazul în care s-au considerat aplicabile disp. art.7.3 sau în cazul în care s-au considerat aplicabile disp. art.7.4 din contract s-a dispus rezilierea contractului din culpa exclusivă a SCG. 2 SRL.
Așa cum rezultă din corespondența dintre părți/. ședințelor, în permanența SC A. S. SRL și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract și absolut toate întârzierile existente se datorează exclusiv Beneficiarului, care nu a reușit să pună la dispoziție atât tema explicită în baza căreia să se realizeze documentațiile cât și proprietatea/acte de proprietate pe care urma să se realizeze proiectul, fiind în postura de a solicita schimbări și de a menține o stare permanentă de incertitudine legată de dimensiuni proiect, limite proprietate.
Având în vedere disp. art.969 al.1 cod civil (convențiile legal făcute au putere de lege între părți), art.970 al.1 Cod civil (convențiile trebuie executate cu bună credință), art.1073 Cod civil (creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdaunari) raportate la disp. art.7.5 din contract (în toate cazurile de reziliere din culpa sa,
Investitorul - SC G. 2 SRL- a fost obligat să achite contravaloarea tuturor acestor lucrări și cheltuieli aferente lucrărilor, efectuate de arhitect până la momentul notificării de reziliere.
Susținerile făcute de către pârâtă prin intermediul întâmpinării conform cărora reclamata nu a realizat studiul de fezabilitate și nu este îndreptățită a beneficia de nici o sumă de bani de la pârâtă, sunt contrazise de expertiza efectuată în cauză, din care rezultă că pentru lucrările de arhitect care au fost efectuate în cauză de către reclamantă, aceasta mai are de primit de la pârâtă suma de 285.082,20 Euro, echivalent în lei la cursul B. din ziua plății.
Față de cele ce preced, instanța a admis acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S. G. 2 S. Z. solicitând în principal: casarea sentinței apelate, constatarea nulității absolute și anularea încheierii din data de (...), anularea "raportului de expertiză" întocmit de dl. M. M. și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond cu stabilirea obligațieiinstanței de rejudecare de conexare a prezentei cauze la dosar nr. (...) și de completarea probațiunii în sensul efectuării unei expertize tehnice în construcții de către unul sau mai mulți experți autorizați conform dispozițiilor art. 201 și urm. c.p.c.
În subsidiar : modificarea în întregime sentinței apelate în sensul respingerii cererii introductive ca neîntemeiate, cu obligarea intimatei- reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta a arătat că apreciază soluția pronunțată ca fiind netemeinică și nelegală.
În esența apreciază criticabilă soluția pronunțată considerând: 1. nelegală soluția de disjungere a cererii reconvenționale, 2. Nelegală expertiza pe care s-a întemeiat soluția instanța de fond, 3. Lipsa pronunțării asupra unor cereri ale părților, lipsa motivări și motivarea insuficientă și străină de probele administrate, fapt ce echivalează cu o lipsă a cercetării fondului cauzei.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 20 iunie 2011, reclamanta S. A.
S. S. a solicitat respingerea apelului si menținerea ca temeinica si legala asentinței atacate pronunțate de T. Z.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate, Curtea reține că este fondat pentru considerentele ce urmează:
1. Cât privește soluția disjungerii cererii reconvenționale de cererea principală, Curtea reține că încheierea din data de (...) este nelegală și urmează a fi desființată ca urmare a considerentelor ce urmează:
Dispozițiile art. 119 C.pr.civ. reglementează dreptul pârâtului de a formula cerere reconvențională dacă are pretenții în legătură cu cererea sau mijloacele de apărare ale reclamantului
O asemenea cerere se soluționează, de regulă, odată cu acțiunea principală, asigurându-se prin aceasta o mai bună administrare a justiției, precum și evitarea unor soluții contradictorii referitoare la pretenții reciproce strâns legate între ele.
Este de reținut că legea procesual civilă nu impune ca pretenția din cererea principală și pretenția din cererea reconvențională să izvorască din aceeași cauză ci doar că aceasta din urmă trebuie să conțină pretenții în legătură cu cererea principală.
Așa cum rezultă explicit din dispozițiile art. 120 alin.1 C.pr.civ. cererea reconvențională se judecă odată cu cererea principală. Disjungerea celor două cereri reglementată în ipoteza de excepție a normei consacrate la alineatul al doilea al textului legal precitat se impune doar atunci când numai cererea principală este în stare de a fi judecată.
Cu toate acestea, Curtea reține că din rațiuni practice și din punct de vedere al respectării dreptului la un proces echitabil și al egalității armelor, disjungerea ar putea fi operabilă și doar atunci când între cererea reconvențională și acțiunea principală nu există o legătură inseparabilă și, totodată, soluționarea cererii reconvenționale nu necesită urgență.
Atunci când între cererea principală și cererea reconvențională există o legătură atât de strânsă încât admiterea cererii reconvenționale ar avea drept consecință respingerea cererii principale, instanța nu poate dispune disjungerea celor două cereri, în vederea soluționării cu prioritate a cererii principale, întrucât faptul că acțiunile se exclud în totalitate ar putea da naștere la complicații în raporturile dintre părți, în cazul judecării lor în mod succesiv, cu grave repercusiuni asupra exercitării drepturilor procesuale.
Așa cum reiese din actele cauzei, reclamanta, prin cererea introductivă de instanță înregistrată pe rolul instanței de fond la data de 26 octombrie 2009 (data poștei aplicată de oficiul poștal pe plicul de expediție expediat recomandat), a solicitat rezilierea contractului în temeiul art. 7.3 "datorită manifestării de voință a pârâtei de a nu continua proiectul" "sau în temeiul art. 7.4" motivat de faptul că arhitectul poate cere rezilierea în situația în care
Investitorul nu Își îndeplinește obligațiile contractuale.
Reclamanta a motivat, în esență, faptul că și-a îndeplinit obligațiile contractuale întocmai și la termen, faptul că depășirea termenelor contractuale s-a datorat culpei pârâtei și faptul că nu au fost plătit de către pârâta prețul lucrărilor executate. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumeide 347.654,17 euro reprezentând lucrări efectuate de reclamantă și neachitate de pârâtă.
Pe de altă parte, pârâta, după primul termen de judecată acordat pentru lipsa apărării, a solicitat prin cererea reconvențională, depusă la dosar la data de (...) rezoluțiunea contractului în temeiul art. 7.1 lit. b (prin acordul părților) și a solicitat obligarea reclamantei-intimate la plata sumei 333.702,2 euro ulterior majorată la suma de 397.105 lei (f. 140 vol.I) reprezentând contravaloarea onorariului încasat pentru lucrări neexecutate și suma de
166.850,6 euro reprezentând daune interese în temeiul clauzei penale prevăzute la art.12.9 din contract. Prin cererea reconvențională/întâmpinarea depusă pârâta s-a arătat în esență faptul că reclamanta nu și-a îndeplinit o serie de obligații contractuale nici până în prezent, iar o parte din obligații au fost îndeplinite doar parțial, deficitar și cu depășirea termenelor contractuale.
După depunerea cererii reconvenționale s-au formulat cereri în probațiune de către ambele părți (respectiv efectuarea unei expertize tehnice) și interogatoriu (f. 148 vol.I), încuviințate ce către instanța de fond (f. 153 vol.I, interogatoriile fiind administrate în scris pentru ambele cereri (f. 177-180 vol. I).
Prin încheierea din 11 iunie 2010 (f. 198 vol.I) pronunțată la mai bine de
9 luni de la data sesizării instanței și după ce se încuviințează proba cu expertiza în arhitectură și se administrează interogatoriul părților pentru ambele cereri instanța de fond a dispus disjungerea cererii reconvenționale urmând a se forma un nou dosar pentru judecarea separată a acesteia. În acest sens s-a format dosarul nr. (...) pendinte în prezent la Tribunalul Sălaj.
Disjungerea cererii reconvenționale nu a fost pusă în discuția părților și nici nu a motivat pertinent nici în fapt și nici în drept soluția vătămând astfel drepturile procesuale ale părților litigante.
Având în vedere faptul că efectul disjungerii este dezinvestirea instanței sesizate cu judecarea cererii reconvenționale instanța de apel apreciază că era imperios necesar ca această chestiune prejudicială să fie pusă în discuția părților și, de asemenea, soluția trebuia motivată.
Neprocedând astfel, soluția pronunțată aduce atingere gravă principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, pârâta și implicit reclamanta fiind lipsite practic de posibilitatea de a-și exprima în vreun mod opinia cu privire la aspectul asupra căruia s-a pronunțat instanța.
Dintr-un alt unghi de vedere, așa cum rezultă din analiza cererii introductive și a celei reconvenționale, susținerile părților au ca temei același contract fiind practic diametral opuse uneia celeilalte, este astfel evident faptul că cererea reconvențională formulată are o strânsă și indisolubilă legătură cu cererea introductivă îndeplinind astfel cerințele art. 119 alin. 1 C.p.c. De asemenea, Curtea mai reține faptul că cererea reconvențională a fost depusă în termen procedural (la prima zi de înfățișare).
În consecință apreciază că încheierea de ședință din data de (...) este lovită de nulitate absolută și sens în care se va dispune anularea acesteia și judecarea cauzei în întregul ei, respectiv judecarea cererii reconvenționale odată cu cererea principală așa cum prevede în regulă generală art. 119 alin. 1
C.pr.civ.
Și este așa, întrucât vătămarea adusă prin nerespectarea dispozițiilor legale nu poate fi înlăturată în alt mod și astfel pentru a se asigura exercitarea drepturilor procesuale în armonie cu dispozițiile legale, se impune rejudecarea în întregime a cauzei începând de la momentul anterior disjungerii.
Cu referire la această soluție Curtea mai are în vedere că măsura disjungerii aleasă de instanța de fond este aptă să creeze posibilitatea pronunțării unor soluții contradictorii cu privire la aceiași cauză.
Astfel există în prezent două instanțe investite cu soluționarea aceleiași cauze, respectiv analiza motivelor de reziliere a contractului și cu privire obligațiile contractuale ale părților, fapt ce creează o insecuritate pentru înfăptuirea corectă a justiției în aceste cauze.
Curtea mai reține că cele două cauze sunt indisolubil legate între ele, așa cum s-a arătat în precedent, obiectul și cauza cererilor introductive având o strânsă legătură necesitatea ca acestea să fie judecate împreună reieșind cu prisosință.
2. Cât privește cel de al doilea motiv de apel care vizează nelegalitatea lucrării de expertiză, Curtea are în vedere următoarele:
Prin încheierea din data de (...) instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize și a numit "expert specialist" pe dl. M. M. cu toate că ambele părți au solicitat efectuarea unei expertize tehnice în vederea determinării lucrărilor executate de către reclamantă, punctul divergent fiind acela că pârâta a solicitat numirea unui expert tehnic în construcții autorizat de pe lista experților M. J., iar reclamanta a solicitat numirea unui "specialist în arhitectură".
Această divergență cu privire la numire experților este reglementată de art. 202 alin. 1 conform căruia dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, prin tragere la sorți, în ședință publică, de pe lista întocmită și comunicată de către biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidențele celor autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
Ținând seama de faptul că părțile nu s-au înțeles cu privire la numirea expertului, instanța de fond era obligată să numească un expert prin "tragere la sorți", or, instanța nu a procedat în acest fel afectând astfel drepturile procedurale ale părților.
Dintr-un alt unghi de vedere, Curtea reține că potrivit art. 201 alin.1 coroborat cu alin. 2 și 3 reiese în mod evident faptul că "expertiză" în sensul accepțiunii legii procesual civile și a OG nr. 2. nu poate fi realizată decât de către o persoană care deține calitatea de expert autorizat de Ministerul Justiției și este înscris pe lista experților comunicată de B. Local de E. (201 alin.1) sau de către un "laborator sau institut de specialitate" (alin.2).
În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, conform art. 201 alin. 3 C.pr.civ., instanța este abilitată ca, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, să solicite "punctul de vedere" al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv. A. punct de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în ședință publică, părțile fiind îndreptățite să pună și ele întrebări.
Curtea reține că dincolo de aspectul nelegal al numirii persanei în calitate de expert specialist, instanța de fond nu a făcut cercetări îndeajuns de clare ca să determine dacă în materia incidentă litigiului există experți judiciari și în caz negativ nu a stabilit dacă și în ce circumstanțe opinia specialistului numit este relevantă raportat la experiența și specializarea sa în domeniul arhitecturii.
Nu în ultimul rând, Curtea remarcă faptul că administrarea probei cu punctul de vedere al specialistului numit în cauză s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 201 alin. 3 parte finală C.pr.civ.
În consecință actul de dosarul cauzei intitulat "expertiză - analiză tehnică de specialitate arhitectură și urbanism" nu este probă în sensul Coduluideprocedură civilă neputând fi apreciată nici ca expertiză (deoarece nu este realizată de expert autorizat sau institut autorizat) și nici "punct de vedere" deoarece nu a fost niciodată prezentată părțile neavând posibilitatea să pună întrebări specialistului.
De asemenea, lucrarea nu a fost realizată în baza unei remunerații stabilite de către instanță, neexistând nicio încheiere de ședință prin care să se fi stabilit onorariul expertului ci este realizată în baza unui contract extrajudiciar încheiat între reclamantă și expertul specialist, respectiv contractul nr. 4/(...) (f. 256- 257 vol. II) în temeiul căruia dl. arhitect M. în calitate de reprezentant al SC M&M conept 2003 SRL se obligă față de reclamantă contra sumei de 2500 de euro "să realizeze la cererea acesteia o expertiză.
De asemenea lucrarea prezentată în instanță (f. 203-218 vol II) nu respectă elementele și cerințele esențiale ale unei lucrări de expertiză. Astfel, Curtea remarcă faptul că specialistul "expert" nu s-a deplasat și nu a studiat niciodată dosarul cauzei astfel că lucrarea se poate presupune a fi realizată nu pe baza actelor de la dosar ci pe baza unor alte documente, acte sau informații străine de cauză pe care nici pârâta și nici instanța nu le cunoaște și nici nu le poate analiza (f. 241-250 Anexa III - Documente primite de la A. S. în data de (...)- subanexe 1-5 liste cu fișiere și referi la acte care nu se regăsesc la dosar și anexa IV - Documente primite de la A. S. în data de (...) - fila 251-255 - listă acte care nu se regăsesc la dosar).
De asemenea, Curtea reține că lucrarea este întocmită prin analiza doar a documentelor puse la dispoziție de către beneficiarul A. S. conform declarației acesteia documentele au fost depuse la tribunal ca probe în dosar nr. (...) așa cum se afirmă la pagina 1 din lucrare, apoi expertiza a fost realizată fără a cerere lămuriri sau explicații părților și fără ca părțile să fie încunoștințate despre efectuarea lucrări încălcarea dispozițiilor art. 208 alin. 1 C.pr.civ., că lucrarea a fost realizată cu încălcarea principiului contradictorialității, cu nerespectarea principiului egalității de arme și a dreptului la apărare, pârâta nefiind convocată nu a avut posibilitatea să dea nici un fel de lămuriri sau detalii expertului și nu a putut prezenta acte expertului.
Față de cele ce precedă, Curtea reține că apelul declarat de pârâtă este fondat, sens în care în temeiul art. 297 alin. 1 C.pr.civ. va fi admis cu consecința desființării în întregime a sentinței apelate și a celorlalte acte de procedură inclusiv a încheierii din 16 iunie 2010 și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Cu prilejul rejudecării, prima instanță va proceda la reluarea judecării cererii principale și a cererii reconvenționale începând de la momentul procesual anterior datei de 11 iunie 2010, sens în care va reuni la prezenta cauză cererea reconvențională ce face obiectul dos. nr. (...) și va administra probatoriul și va soluționa cererile părților cu respectarea tuturor dispozițiilor legale care garantează acestora dreptul la un proces echitabil, văzut prin prisma respectării dreptului la apărare, al principiului egalității armelor, al principiului contradictorialității și al principiului obligativității motivării hotărârilor jurisdicțiilor judiciare în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Criticile care au fost de prisos a mai fi analizate de instanța de apel, vor fi avute în vedere de prima instanță cu prilejul rejudecării cauzei.
PENTRU A.E MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite apelul declarat de pârâta SC G. 2 SRL Z., împotriva sentinței civile nr. 6844/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o desființează în întregime și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 30 iunie 2011.
{ F. |
PREȘEDINTE,
L. U.
JUDECĂTOR,
R.-R. D.
GREFIER, M. T.
}
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. n.c.cHIȘ
← Decizia comercială nr. 1342/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 3026/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|