Decizia comercială nr. 2787/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 2787/2011
Ședința din data de 27 iunie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. JUDECĂTOR : M. S.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC P. C. S. împotriva sentinței civile nr. 2415 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului Comercial C., în contradictoriu cu intimații B. T. C. și B. -C. I.
DE P., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut cauzei, după care C.ea, procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 581 C.pr.civ. este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și în baza înscrisurilor existente la dosar și reținând poziția procesuală a părților care solicită judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 din C. pr. civ., apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Deliberând reține că, Prin ordonanța comercială nr.2415 din 15 aprilie 2011 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta S. P. C. S. în contradictoriu cu pârâtele S. B. T. S. C. si B. N. A R. - C. I. DE P. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele: Tribunalul a constatat că cererea formulată de către reclamantă este inadmisibilă pe calea ordonanței președințiale, față de neîndeplinirea cu privire la aceasta a unora din cele trei condiții de admisibilitate, și anume condiția caracterului vremelnic și neprejudecarea fondului cauzei. După cum a rezultat din somația nr. 21/(...) emisă de către pârâta S. B. T. S. C. și adresată reclamantei S. P. C. S., fila CEC BTRL 1BB 5071803 emisă la C. pentru suma de 14.880 lei, la (...), a fost refuzată la plată pentru motivul lipsei totale de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare, și lipsa de mandat a semnatarului, reclamantei aducându-i-se la cunoștință faptul că în perioada (...) - (...) se află în interdicție bancară, perioadă în care acesteia îi este interzis să emită cecuri, având obligația să restituie fără întârziere tuturor băncilor formularele de cecuri ridicate de la acestea, în termen de 15 zile lucrătoare. În cuprinsul somației, pârâta de rândul 1 a mai arătat că interdicția bancară de a emite cecuri s-a pronunțat prin aplicarea art. 27-30 din Regulamentul B. privind organizarea și funcționarea la B. a C. incidentelor de plăți, iar banca are obligația să semnaleze interdicția bancară de a emite cecuri declarată reclamantei, la C. incidentelor de plăți, care o va înscrie într-un fișier de incidente de plăți creat pe numele reclamantei (fila 7). La dosarul cauzei a fost depusă și copia cererii de înscriere a refuzului bancar la FNC nr. 641/(...) emisă de pârâta de rândul 1 la (...) și privind-o pe reclamantă (fila 8). Prin urmare, tribunalul a reținut că este întrunită condiția urgenței în ce privește cererea reclamantei, prin înscrierea acesteia în C. incidentelor de plăți, activitatea comercială a reclamantei putând fi afectată cu caracter imediat. Astfel, potrivit art. 27 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a C. I. de P., emis de Banca Națională a României, „. bancară, notificată de persoanele declarante la CIP, asigura prevenirea producerii unor noi incidente de plati și sancționarea titularilor de cont care le generează în circuitul bancar";. Conform prevederilor art. 28 din același act normativ, „în cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client banca va lua în aceeași zi bancară următoarele măsuri: a) va notifica incidentul de plata la CIP printr-o cerere de înscriere a refuzului bancar în FNC (anexa nr. 3A), care va cuprinde și declarația de interdicție bancară; b) va adresa titularului de cont o somație, conform modelului prezentat în anexa nr. 5, prin care îi va notifica acestuia interdicția de a emite cecuri pe timp de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plata major și obligația de a restitui băncii (băncilor) al carei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi";. Tribunalul a constatat că în cauză nu este întrunită cerința caracterului vremelnic al măsurilor solicitate, emiterea de către pârâta de rândul 1 a cererii de anulare a incidentului de plată al reclamantei, scoaterea reclamantei din C. incidentelor de plăți și anularea unei file CEC, prin însăși natura lor, ar produce efecte ce nu au caracter vremelnic, raportat la efectele pe care menționarea reclamantei în C. incidentelor de plăți o produce, și întrucât s-ar pune capăt în mod definitiv existenței filei CEC și efectelor cărora aceasta le dă naștere. De altfel, din însuși modul de formulare a cererii de ordonanță președințială de către reclamantă, reiese că măsurile solicitate de reclamantă nu ar avea un caracter vremelnic, reclamanta neindicând o limită în timp până la care să fie dispuse măsurile solicitate și neînvederând faptul că ar fi formulat cerere pe calea dreptului comun, pentru statuarea asupra fondului pretențiilor sale. Conform dispozițiilor art. 36 alin. 1 și 2 din Regulamentul B. nr. 1/2001, „CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativa informațiile privind incidentele de plăți, o data primite de la persoanele declarante - bănci";, iar „anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de persoanele declarante, din proprie inițiativa sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare, conform formularului prezentat în anexa nr. 8A, 8B sau 8C, după caz, transmisă la CIP în aceeași zi bancară";. Anularea, chiar temporară, a informației privind incidentul de plată privind-o pe reclamantă, cu care aceasta figurează ca urmare a înregistrării sale în C. incidentelor de plăți, ar putea conduce la implicarea unor terți în raporturi juridice cu reclamanta, în care aceștia poate nu s-ar fi implicatdacă ar fi avut cunoștință despre informația respectivă. Dispunerea temporară a unei asemenea măsuri ar produce în mod evident evitarea prejudicierii reclamantei având în vedere raporturile juridice în care aceasta este implicată sau dorește să se implice, dar în același timp ar transfera acest risc al producerii unui prejudiciu asupra terților care sunt în raporturi juridice cu reclamanta sau ar urma să se implice în raporturi juridice cu aceasta, prejudiciu cu privire la care nu se poate reține că ar fi înlăturat în eventualitatea respingerii cererii de anulare a incidentului de plată, cerere pe care dealtfel reclamanta nu a învederat că ar fi formulat-o. Stabilirea corectitudinii incidentului de plată privind-o pe reclamantă și a valabilității unei file CEC nu poate avea loc pe calea ordonanței președințiale, în caz contrar prejudecându-se fondul cauzei. Condiția neprejudecării fondului cauzei împiedică tribunalul a face o apreciere asupra caracterului eronat sau neeronat sau aparent eronat al informațiilor privind incidentele de plăți privind-o pe reclamantă, și asupra raporturilor dintre reclamantă și numita S. T. C. S. și a valabilității sau nulității unei file CEC, o astfel de apreciere putând fi făcută pe calea dreptului comun. Pentru considerentele arătate, tribunalul a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta S. P. C. S. în contradictoriu cu pârâtele S. B. T. S. C. si B. N. A R. - C. I. DE P. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC P. C. S. solicitând admiterea recursului și casarea în totalitate a sentinței recurate. În motivele de recurs se învederează faptul că, întrucât reclamantei nu i s-a comunicat sentința tribunalului, în această situație, singurul aspect combătut prin recurs fiind acela al inadmisibilității cererii ca și motiv de respingere al acțiunii introductive. Precizează că, acțiunea ordonanței președințiale trebuie să îndeplinească, conform cerințelor legale anumite condiții specifice de admisibilitate, condiții îndeplinite de către acțiunea depusă de societatea recurentă, astfel: o primă condiție de admisibilitate o reprezintă urgența. Din acest punct de vedere acțiunea sa este fără putință de tăgadă una întemeiată și admisibilă, dat fiind faptul că, urmare a depunerii abuzive la plată a filei CEC de către SC T. C. SA, societatea-recurentă a intrat în CIP și din această cauză, este în imposibilitatea de a mai emite file CEC și trebuie să restituie către bănci toate filele CEC eliberate de acestea. D. acest lucru nu este îndreptat de îndată de către instanță, recurenta își poate pierde credibilitatea în fața tuturor colaboratorilor, fapt ce îi cauzează prejudicii foarte mari, care de foarte multe ori sunt greu de cuantificat. A. că urgența a existat și în momentul introducerii acțiunii cât și în momentul declarării recursului. Până la finalizarea litigiilor pe fond dintre societate și SC T. C. SA, măsura scoaterii societății sale din CIP se impune prin vremelnicie și urgență. O a doua condiție de admisibilitate o reprezintă neprejudecarea asupra fondului cauzei. Prin admiterea cererii societății-recurente, consideră că nu se face o prejudecare a fondului ci se face doar o reparație de moment la care societatea este îndreptățită, urmând ca pe calea dreptului comun, părțile să își rezolve diferendul dintre ele, diferend a cărui soluționare nu va fi influențată în niciun fel de către acțiunea de ordonanță președințială. A. că, practica judiciară a instanței supreme consideră că ordonanța președințială este admisibilă atunci când se urmărește încetarea unor acte abuzive, situație în care i se poate impune pârâtului chiar și o obligație de a face, împrejurare în care se află în prezența unor lucrări care au ca și scop,restabilirea situației anterioare, situație care nu se poate restabili altfel decât prin scoaterea societății recurente din CIP. Cea de a treia condiție de admisibilitate a cererii recurentei o reprezintă vremelnicia măsurii luate. Astfel, așa cum se remarcă și în doctrina de specialitate, măsurile ordonate de instanță pe calea ordonanței președințiale au o limită în timp, fiind destinate ca și principiu să dureze până la soluționarea fondului cauzei, chiar dacă hotărârea pronunțată nu cuprinde vreo mențiune în acest sens. Astfel, până când părțile nu vor soluționa pe calea dreptului comun divergențele dintre ele, măsura luată prin ordonanță președințială este singura care poate să preîntâmpine producerea unei pagube societății sale. Analizând recursul declarat de către reclamanta SC P. C. S. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., C.ea l-a apreciat ca nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 581 C.pr.civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-a ivi cu prilejul unei executări; se poate constata, așadar că admiterea unei cereri de ordonanțe președințiale grefată pe dispozițiile art. 581 C.pr.civ. presupune întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor enunțate anterior: urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului litigiului dintre părți. C.ea va achiesa statuărilor instanței de fond conform cărora în speță condițiile cumulative de admisibilitate ale ordonanței președințiale nu sunt îndeplinite. Chiar dacă am admite că este întrunită condiția urgenței în ce privește cererea reclamantei întrucât prin înscrierea acesteia în C. incidentelor de plăți activitatea comercială a reclamantei poate fi afectată cu caracter imediat, condiția vremelniciei și cea a neprejudecării fondului nu este îndeplinită. Este cunoscut, de altfel, faptul că în procedura ordonanței președințiale, părțile au posibilități probatorii limitate de caracterul excepțional al acesteia și ca atare adoptarea unor măsuri care vizează o obligație de a face este admisibilă doar pentru ipoteza în care acestea ar duce la încetarea unor acte abuzive, instanța fiind chemată să cerceteze aparența dreptului, iar în speță, această aparență operează în favoarea pârâtelor. Se poate observa că emiterea de către pârâta B. T. a cererii de anulare a incidentului de plată al reclamantei, scoaterea acesteia din centrala incidentelor de plăți și anularea unei file CEC, prin însăși natura lor, ar produce efecte cu caracter definitiv și ar afecta existența filei CEC și efectele cărora aceasta le dă naștere. Mai mult, din chiar modul de formulare a cererii de ordonanță președințială, reiese că măsurile solicitate de reclamantă nu au un caracter vremelnic, reclamanta neindicând o limită în timp până la care să fie dispuse măsurile solicitate; de altfel, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi formulat vreo acțiune în justiție pentru soluționarea fondului pretențiilor sale. Cât privește condiția neprejudecării fondului prin cererea formulată de către reclamantă, C.ea va constata că anularea incidentului de plată, chiar temporară, presupune analizarea raporturilor comerciale ale părților litigante iar aprecierea asupra caracterului eronat sau neeronat sau aparenteronat al informațiilor privind incidentele de plăți nu poate fi realizată pe calea ordonanței președințiale. Pentru toate aceste considerente, C.ea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC P. C. S. împotriva sentinței civile nr.2415 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, M. I. I. A. C. M. S. L. F.red.M.S./A.C. 2 ex. - (...)jud.fond Oros V.
| ← Decizia comercială nr. 184/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 4278/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
