Decizia comercială nr. 208/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
S. A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 208/2011
Ședința publică de la 28 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA PRIN S. C. împotriva sentinței civile nr. 4. pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimatul B. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat
M. B. în substituirea avocatului titular G. N. pentru intimat și consilier juridic E. L. pentru apelantă.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că apelul formulat în cauză nu este timbrat, precum și faptul că la data de
24 octombrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
C.ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului apel, în temeiul dispozițiilor art. 7208 corelat cu art. 282 alin 1 teza a II-a C.pr.civ. Reprezentanta apelantei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2624,45 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 5 lei, conform dispozițiilor instanței și arată că nu are alte cereri de formulat. Reprezentantul intimatului depune la dosar delegația de substituire și arată că nu are alte cereri de formulat. C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale. Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar. P. faptul că pretențiile reclamantului sunt exagerate și că suma oferită la reconciliere de către pârâtă ar fi fost suficientă. Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, conform chitanței justificative existente la dosar. C.ea reține cauza în pronunțare. C.EA Prin sentința comercială nr. 460 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA, cu sediul procesual ales la sediul S. C. și, în consecință: A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. suma de 181.895,00 lei, egală cu echivalentul în lei alsumei de 50.000,00 euro la cursul BNR din data de 18 februarie 2008, reprezentând daune morale pentru suferințele cauzate reclamantului de d-l G. A. prin producerea accidentului auto de la data de 18 februarie 2008. A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. și dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 15 august 2008 și până la data plății integrale a despăgubirilor. S-au respins, ca neîntemeiate, pretențiile suplimentare ale reclamantului constând în dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 18 februarie 2008 și până la data de 14 august 2008. A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. suma de 4863 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu cota de 96,05% în care i s-au admis pretențiile. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 18 februarie 2008, în jurul orei 10:25, în municipiul T., str. Ștefan cel Mare, în zona imobilului cu nr. 13 a avut loc un accident rutier. D-l G. A. J. conducea ansamblul condus de compus din tractorul cu nr. de înmatriculare GD 3952 H și trailerul cu nr. de înmatriculare GDA 67 CK. La momentul respectiv, trailerul s-a desprins de tractor și a pătruns pe contrasens, unde a acroșat trei autoturisme, între care și autoturismul cu nr. de înmatriculare BA 547 PT, condus de reclamant. R. a fost internat de urgență cu leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală nr. 2093/II/b/109/1 aprilie 2008 (f.9) : TCC minor grad I, fracturi costale stg., contuzie pulmonară stg., emfizem subcutanat laterotoracic stg. și mediosternal. A suferit o intervenție chirurgicală de urgență în 18 februarie 2008 : splenectomie, respectiv în 25 februarie 2008 : reducere și osteosinteză humerus stg. A fost ulterior transferat la C. de C. T. în perioada 11-21 martie 2008, cu diagnosticul : Politraumatism. Traumatism toracic mixt. Fracturi costale multiple stg. cu volet costal. Contuzie pulmonară stg. Fractură de humerus. O.. Traumatism abdominal. Hemoperitoneu. Splenectomie. La data de 18 martie 2008 a fost repetată CT toraco- abdominală, fiind evidențiată o fractură de plastron costal postero-inferior stg. și o colecție pleurală stg. mică, bazală. A fost externat cu stare „ameliorată"; la 21 martie 2008, iar la examenul obiectiv medico-legal din 26 martie 2008 au fost constatate cicatricile și urmele de sutură descrise în raport (f.9 verso). La același examen, medicul legist a mai constatat că reclamantul prezintă mobilitate limitată a membrului inferior stg., dureri spontane și la mobilizare hemitorace stg., dureri difuze abdominale, concluzionând că reclamantul prezintă leziuni care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, care necesită 50-55 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, și care pot data din 18 februarie 2008. Ulterior, în cadrul expertizei medico-legale din 8 decembrie 2010 (f.40- 43), medicul legist a constatat că reclamantul a fost internat în perioada 12 -15 octombrie 2009 cu diagnosticul : „Fractură humerus stg. operată consolidată …se intervine chirurgical practicându-se extragerea materialului de osteosinteză (tijă centromedulară blocată), cu evoluție postoperatorie bună. Se externează cu plăgile în curs de vindecare, cu recomandările : pansamentel locale la 2 zile, extragerea firelor de sutură la 14 zile, evitarea efortului fizic, control la 6 săptămâni postoperator în ambulator";. La solicitarea medicului legist, C. de C. I C.-N. - A. l-a consultat pe reclamant, stabilind diagnosticul : „Stare post splenectomie pentru ruptură traumatică. AST grd. IV după accident rutier. Steatoză hepatică … Concluzii : Splină absentă chirurgical. Steatoză hepatică. R. : regim igieno-dietetic, repetare vaccin antipneumococic, antihemofilus, antimeningococic";. În mod similar, la examenul ortopedic, s-a stabilit : „Fractură de humerus stg. consolidată cu redoare de umăr";. La examenul efectuat de S. C. T. - A. a S. C. de P. „. D. s-a stabilit : „ex. radiologic - fractură veche cu deplasare C IV - C VIII, coastele C II - C III cu calus, discretă pahipleurită latero - toracică stg. cu topografie la C III - C V. R. : cultură fizică medicală recuperatorie (specific respiratorie)";. În fine, la examenul obiectiv medico-legal din 26 noiembrie 2010 : „pe regiunea deltoidiană stg. antero-superioară două cicatrici roz- sidefii de 3/0,3 cm și 2/0,3 cm și pornind de la nivelul șanțului delto- pectoral stg. cu extensie la nivelul brațului o altă cicatrice roz-sidefie cu urma firelor de sutură cca. 11/0,3 cm, xifo-ombilical cicatrice roz-sidefie cu urma firelor de sutură de cca. 22 cm. De asemenea, se constată limitarea mișcărilor din articulația scapulo-humerală stg. (abducție cca 85 grade și elevație cca. 100 grade). Medicul specialist expert al asigurărilor sociale a stabilit o deficiență globală ușoară și o incapacitate adaptativă de 30%. Medicul legist a concluzionat în sensul că reclamantul a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier. Aceste leziuni au putut necesita 50-55 zile de îngrijiri medicale și i-au pus reclamantului în primejdie viața. Splenectomia constituie pierdere de organ și determină infirmitate fizică permanentă. În urma leziunilor suferite, reclamantul prezintă sechele care determină o incapacitate adaptativă de 30% (gradul de tulburare morfologică și funcțională ce apare în adaptarea individului la viața socio-profesională, în desfășurarea activităților de zi cu zi), neîncadrabilă în grad de invaliditate. A mai stabilit că reclamantul poate beneficia de tratament recuperator conform recomandărilor de specialitate (chirurgie toracică și chirurgie), costurile acestora urmând a fi stabilite după efectuarea procedurilor respective, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza fișelor de decont. A mai stabilit că leziunile pot data din 18 februarie 2008. Din coroborarea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului G. A. J. dată în dosarul nr. 516/P/2008 (f.12) cu poziția procesuală a pârâtei de acord parțial în ceea ce privește admiterea cererii, tribunalul a mai reținut că aspectul răspunderii civile delictuale a d-lui G. A. J. și al răspunderii pârâtei în temeiul art. 49-50, art. 54 alin. 2 și art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 nu este contestat de către pârâtă, singurul aspect litigios în cauză fiind reprezentat de cuantumul despăgubirilor datorate de pârâtă reclamantului. De asemenea, tribunalul a mai reținut faptul că daunele solicitate de reclamant au natură exclusiv morală, reclamantul neurmărind, în acest litigiu, urmărirea pârâtei pentru eventuale daune materiale. În consecință, aspectele care prezintă relevanță pentru stabilirea întinderii despăgubirii care urmează a fi stabilită în sarcina pârâtei sunt cele de ordin medical, referitoare la urmările accidentului din 18 februarie 2008 care au influențat viața reclamantului : suferințele acestuia (care vor determina sumele cuvenite cu titlu de pretium doloris), numărul și durata procedurilor medicale la care a fost supus reclamantul, incapacitatea adaptativă a reclamantului. D., capacitatea de muncă a reclamantului nu prezintă relevanță în acest litigiu, despăgubirile pentru o eventuală pierdere, parțială sau totală, a capacității de muncă a reclamantului având natură materială și nu morală. Din constatările medicale mai sus reproduse, tribunalul a reținut faptul că urmările accidentului din 18 februarie 2008 au avut o gravitate deosebită pentru reclamant. În primul rând, leziunile suferite au pus în pericol viața reclamantului și au necesitat efectuarea splenectomiei, fapt care a condus la pierderea definitivă de către reclamant a unui organ (splina), cu consecința unei infirmități fizice permanente. Subsecvent, tribunalul a avut în vedere faptul că reclamantul a fost spitalizat inițial în perioada 18 februarie 2008 - 21 martie 2008 (33 de zile), iar ulterior în perioada 12-15 octombrie 2009 pentru extragerea materialului de osteosinteză (tija centromedulară blocată). Din biletele de ieșire din spital din 11 martie 2008 și, respectiv 21 martie 2008, coroborate cu constatările medicului legist din 26 martie 2008, tribunalul a reținut faptul că politraumatismul suferit de reclamant a necesitat tratament antialgic, iar la data de 26 martie 2008 reclamantul acuza încă dureri spontane și dureri difuze abdominale, aspect care denotă faptul că suferințele fizice ale reclamantului nu dispăruseră la peste o lună de la momentul accidentului (pretium doloris). În același sens, tribunalul a avut în vedere faptul că, la finalul anului 2010, reclamantului i se recomanda păstrarea unui regim special igieno- dietetic și repetarea vaccinului antipneumococic, antihemofilus și antimeningococic, precum și cultură fizică medicală recuperatorie (specific respiratorie). Mai mult, recuperarea ulterioară a reclamantului este condiționată de un tratament recuperator ulterior, care va putea include efectuarea unor noi proceduri chirurgicale, în condițiile în care în prezent mobilitatea brațului stâng al reclamantului este afectată, iar cicatricile rămase în urma intervențiilor chirurgicale la care reclamantul a fost supus sunt evidente (prejudiciu estetic). Factorul cel mai relevant pentru aprecierea despăgubirilor cuvenite reclamantului este, însă, coeficientul de incapacitate adaptativă, 30%, care exprimă gradul de tulburare morfologică și funcțională care apare în adaptarea individului la viața socio-profesională, în desfășurarea activităților de zi cu zi. Raportând acest factor la vârsta reclamantului la momentul producerii accidentului, 39 de ani, tribunalul a reținut că reclamantul va suferi toate urmările mai sus descrise, inclusiv incapacitatea adaptativă, pentru o perioadă de timp semnificativă, comparabilă cu vârsta prezentă a reclamantului. În aceste condiții, suma globală pretinsă de reclamant, echivalentul a 50.000 euro, apare ca fiind pe deplin justificată, atât prin raportare la suferințele deja trăite de reclamant, cât și prin raportare la dificultățile ulterioare pe care le va suporta reclamantul ca urmare a incapacității sale adaptative. T. a apreciat că, în speță, nu se impune defalcarea vreunor sume pentru fiecare tip de daună de ordin moral suferită de reclamant, deoarece niciunul dintre aceste prejudicii suferite de reclamant nu cunoaște criterii legale de evaluare, aprecierea instanței fiind suverană în această materie (desigur, cu corectivul principiului disponibilității în procesul civil). Desigur, tribunalul ar putea lua în considerare cantitatea de bunuri/servicii pe care reclamantul le-ar putea achiziționa cu această sumă, însă această comparație poate fi utilizată, în prezentul litigiu, doar pentru a se verifica în ce măsură compensația acordată nu ar reprezenta, în realitate o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului. Or, în speță, această sumă nu poate ficonsiderată ca depășind limitele unei juste compensații acordate reclamantului pentru suferințele sale și urmările accidentului, mai ales în considerarea faptului că reclamantul a fost victima acestui accident la o vârstă relativ tânără, 39 de ani, iar suma acordată urmează a compensa prejudiciile morale suferite de reclamant pentru o perioadă de timp comparabilă cu vârsta reclamantului. Prin comparație, pentru aceleași motive, suma propusă de pârâtă, 70000 lei, apare ca fiind derizorie, vădit disproporționată prin raportare la urmările accidentului suferite de reclamant. În consecință, pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA și, în consecință a obligat pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. suma de 181.895,00 lei, egală cu echivalentul în lei al sumei de 50.000,00 euro la cursul BNR din data de 18 februarie 2008, reprezentând daune morale pentru suferințele cauzate reclamantului de d-l G. A. prin producerea accidentului auto de la data de 18 februarie 2008. În temeiul art. 1088 C.civ., a obligat pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. și dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 15 august 2008, data formulării cererii de despăgubire (f.7) și până la data plății integrale a despăgubirilor. În temeiul art. 1169 C. civ., a respins, ca neîntemeiate, pretențiile suplimentare ale reclamantului constând în dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 18 februarie 2008 și până la data de 14 august 2008. Deși punerea în întârziere a pârâtei nu era necesară în condițiile art. 1079 C.civ., deoarece fapta care a dat naștere obligației pârâtei de despăgubire a fost una ilicită, pârâtei nu i se poate imputa neplata sumei solicitate de reclamant decât de la data la care reclamantul i-a comunicat, pentru prima dată, pretențiile sale, dată care coincide cu data formulării cererii de despăgubire. În temeiul art. 276 C.proc.civ., tribunalul a obligat pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plătească reclamantului B. G. suma de 4863 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu cota de 96,05% în care i s-au admis pretențiile (f.40, f.48). Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta S. A. R. - A. V. I. G. SA B., prin S. C. solicitând admiterea apelul, desfiintarea hotararii criticate si pe fond admiterea pretentiilor reclamantului B. G. doar in parte,pana la concurenta sumei de 70.000 lei cu titlu de daune morale. În motivare s-a arătat că: Instanta de fond a admis pretentiile reclamantului in intregime, respectiv 50.000 Euro platibil in lei la cursului BNR din data accidentului de circulatie 18.Februarie 2008,cu toate ca probatoriul administrat nu justifica aceasta despagubire solicitata cu titlu de daune morale. Conform inscrisurilor admise in probatiune (documente medicale. Raport de constatare medico-legala nr.1093/II/b/109/(...) si Expertiza medico-Iegala nr.8965/II/h/2/2010) reclamantul nu a ramas cu invaliditate de pe urma accidentului de circulatie și pentru vindecare a necesitat: un numar de 50-55 zile de ingrijiri medicale. Nu a fost incadrat in grad de invaliditate sub aspectul posibilitatii desfasurarii unei activitati lucrative si medicul specialist expert al asigurarilor sociale a stabilit o deficienta globala usoara si o incapacitate adaptativa de 30%. Aceste concluzii medicale precum si imprejurarea ca,reclamantul poate desfasura activitate pentrurealizare de ventirui si drept urmare nu a solicitat despagubiri materiale periodice duc la concluzia ca,suma propusa de subscrisa chiar in faza prelitigioasa, de 70.000 lei este acoperitoare si suficienta pentru o compensare justa a daunbelor morale suferite. In acest sens s-a pronuntat si practica judiciara din materie,respectiv C.ea de A. C.-S. penala in dosarul nr.(...) prin D. penala nr.228/23 februarie 2011,intr-un caz similar,in care partea vatamata pentru refacere a avut nevoie de 80-100 zile de ingrijiri medicale si a ramas cu o usoara infirmitate la ochi cu o incapacitate adaptiva de 50% acordandu-i-se drept compensatie morala suma de 60.000 lei. R. intimat B. G. a formulat întâmpinare solicitând să se respingă apelul formulat de pârâta apelantă S. A. SA prin S. A. S. S. C. în calitate de corespondent al societății de asigurare PZU P. Z. U. din Polonia. În motivare s-a arătat că: În fapt, așa cum a arătat și în fața instanței de fond, reclamantul a fost victima unui accident la data de 18 februarie 2008, în jurul orelor 10,25, pe str.Ștefan cel Mare din T., jud.C.. Accidentul a fost cauzat de numitul autovehiculul condus de G. A. J., cetățean polonez, asigurat la societatea poloneză de asigurări PZU P. Z. U., care este reprezentată în România de pârâtă. Cu ocazia acelui accident pe lângă distrugerea autoturismului condus de reclamant a suferit și pierderea unui organ intern, a rămas cu sechele medicale, motiv pentru care a formulat o cerere de despăgubire. A fost despăgubit pentru daunele materiale, dar nu a fost despăgubit pentru daunele morale, motiv pentru care a notificat-o pe pârâtă în vederea încercării soluționării pe cale amiabilă a acestui diferend. La data de 30 septembrie 2009 a avut loc o întâlnire cu reprezentanții asigurătorului, în care aceștia au solicitat să își precizeze pretențiile, ceea ce a și făcut. De la acea dată și până acum, cu toate demersurile sale ulterioare nu a mai primit nici un semn de la asigurător, motiv pentru care a formulat cererea ce formează obiectul acestui dosar. În ceea ce privește motivul principal al apelului și anume cuantumul despăgubirilor solicită a avea în vedere în principal următoarele aspecte: R. a fost internat în spital o perioadă mare de timp, perioadă în care a suferit mai multe operații deosebit de grele și dureroase. Astfel a fost supus inițial unei operații prin care i s-a extirpat splina, iar apoi unor operații prin care i s-a montat iar apoi scos o tijă metalică de la umăr. T. acestea, pe lângă cheltuielile materiale la care a fost supus și care sunt inerente unor asemenea situații, i-au cauzat importante prejudicii morale. În primul rând, accidentul suferit l-a supus la mari prejudicii, nu numai raportat la violența acestuia în sine, care i-a distrus total mașina și i- a cauzat importante politraumatisme, cât și la urmările fizice suportate și la perioada mare de timp petrecută în spital. Aceste suferințe nu au încetat, deoarece urmează să mai suport și alte intervenții chirurgicale, intervenții care însă la acest moment nu le pot face datorită stării materiale precare care o are. În al doilea rând, ca urmare a accidentului și a perioadei mari cauzate de perioada de refacere și operații și-a pierdut locul de muncă avut la acel moment. În al treilea rând, chiar dacă se minimalizează acest aspect, și-a pierdut un organ, pierdere de organ care i-a redus la vârsta de 39 ani, în plină putere de muncă, capacitatea morfo funcțională, iar leziunile suferite nu numai că i-au pus viața în pericol, dar i-au cauzat un prejdiciu permanent chiar dacă această reducere nu îl încadrează într-un grad de invaliditate, însă i-a creat o infirmitate fizică permanentă. Ceea ce se ignoră este faptul că a suferit două operații majore la puțin timp după accident, una prin care de urgență i s-a extirpat splina, iar la mai puțin de o săptămână una în urma căreia s-a practicat reducerea și osteosinteza umărului stâng. În urma acestei operații nu mai poate folosi normal acest umăr, așa după cum rezultă din actele anexate la dosarul cauzei și din expertiza efectuată, având și acum o limitare a mișcărilor din articulația umărului stâng la abducție 85 %, iar la elevație 100 %. Chiar dacă se încearcă să se creeze impresia unui accident ușor, fără urmări majore, sau așa cum se arată ironic în apel, care i-a cauzat doar o reducere a funcțiilor" de 30%", reclamantul a avut mai multe coaste fracturate și încălecate, plămânul străpuns și o gaură de drenaj în piept mai multe zile, după cele două operații. Se trece prea ușor cu vederea faptul că totuși prin acest accident i s-a pus viața în pericol și doar norocul că a dat peste un colectiv medical dedicat și cu cunoștințele necesare au făcut ca astăzi să mai trăiască chiar dacă numai cu 30 % mai bolnav decât înainte de accident. Aceste deficiențe i-au cauzat și îi cauzează și acum prejudicii morale, reclamantul fiind afectat fizic nu numai moral de urmările acelui accident și acum după 4 ani de la producerea lui. În plus, urmează a mai suporta operații și tratament recuperator, care urmează a fi achitat de asigurător după efectuarea lui. Oricum, acest accident i-a cauzat importante daune morale, prin suferințele pe care le-a suportat și le va suporta toată viața, precum și prin infirmitate a permanentă cu care s-a ales. Pentru aceste motive solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinice și legale, motivele invocate nefiind de natură a conduce la modificarea acesteia, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantului conform chitanței anexate, constând în onorar de avocat. Deliberând asupra apelului, C.ea constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 460 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul B. G. în contradictoriu cu pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA, cu sediul procesual ales la sediul S. C. și, în consecință: A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plăteascăreclamantului B. G. suma de 181.895,00 lei, egală cu echivalentul în lei al sumei de 50.000,00 euro la cursul BNR din data de 18 februarie 2008, reprezentând daune morale pentru suferințele cauzate reclamantului de d-l G. A. prin producerea accidentului auto de la data de 18 februarie 2008. A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plăteascăreclamantului B. G. și dobânda legală în materie comercială aferentă sumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 15 august 2008 și până la data plății integrale a despăgubirilor. S-au respins, ca neîntemeiate, pretențiile suplimentare ale reclamantului constând în dobânda legală în materie comercială aferentăsumei de 181.895,00 lei, calculată de la data de 18 februarie 2008 și până ladata de 14 august 2008. A fost obligată pârâta SC A. R. - A. V. I. G. SA să plăteascăreclamantului B. G. suma de 4863 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu cota de 96,05% în care i s-au admis pretențiile. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: La data de 18 februarie 2008, în jurul orei 10:25, în municipiul T., str. Ștefan cel Mare, în zona imobilului cu nr. 13 a avut loc un accident rutier. D-l G. A. J. conducea ansamblul condus de compus din tractorul cu nr. deînmatriculare GD 3952 H și trailerul cu nr. de înmatriculare GDA 67 CK. Lamomentul respectiv, trailerul s-a desprins de tractor și a pătruns pe contrasens, unde a acroșat trei autoturisme, între care și autoturismul cu nr. de înmatriculare BA 547 PT, condus de reclamant. R. a fost internat de urgență cu leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală nr. 2093/II/b/109/1 aprilie 2008 (f.9) A suferit o intervenție chirurgicală deurgență în 18 februarie 2008. A fost ulterior transferat la C. de C. T. în perioada 11-21 martie 2008. De asemenea, se constată limitarea mișcărilor din articulația scapulo-humerală stg. (abducție cca 85 grade și elevație cca. 100 grade). Medicul specialist expert al asigurărilor sociale a stabilit o deficiență globală ușoară și o incapacitate adaptativă de 30%. Medicul legist a concluzionat în sensul că reclamantul a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier. Aceste leziuni au putut necesita 50-55 zile de îngrijiri medicale și i-au pus reclamantului în primejdie viața. Splenectomia constituie pierdere de organ și determină infirmitate fizică permanentă. În urma leziunilor suferite, reclamantul prezintă sechele care determină o incapacitate adaptativă de 30% (gradul de tulburare morfologică și funcțională ce apare în adaptareaindividului la viața socio-profesională, în desfășurarea activităților de zi cuzi), neîncadrabilă în grad de invaliditate. A mai stabilit că reclamantul poate beneficia de tratament recuperator conform recomandărilor de specialitate (chirurgie toracică și chirurgie), costurile acestora urmând a fi stabilite dupăefectuarea procedurilor respective, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza fișelor de decont. A mai stabilit că leziunile pot data din 18 februarie 2008. Din coroborarea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală aînvinuitului G. A. J. dată în dosarul nr. 516/P/2008 (f.12) cu pozițiaprocesuală a pârâtei de acord parțial în ceea ce privește admiterea cererii, tribunalul a mai reținut că aspectul răspunderii civile delictuale a d-lui G. A. J. și al răspunderii pârâtei în temeiul art. 49-50, art. 54 alin. 2 și art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 nu este contestat de către pârâtă, singurul aspect litigios în cauză fiind reprezentat de cuantumul despăgubirilor datorate de pârâtă reclamantului. Daunele solicitate de reclamant au natură exclusiv morală, reclamantul neurmărind, în acest litigiu, urmărirea pârâtei pentru eventualedaune materiale. În consecință, tribunalul a retinut ca aspectele care prezintă relevanță pentru stabilirea întinderii despăgubirii care urmează a fi stabilită în sarcina pârâtei sunt cele de ordin medical, referitoare la urmările accidentului din 18 februarie 2008 care au influențat viața reclamantului : suferințele acestuia (care vor determina sumele cuvenite cu titlu de pretium doloris), numărul și durata procedurilor medicale la care a fost supus reclamantul, incapacitatea adaptativă a reclamantului. D., capacitatea de muncă a reclamantului nu prezintă relevanță în acest litigiu, despăgubirilepentru o eventuală pierdere, parțială sau totală, a capacității de muncă a reclamantului având natură materială și nu morală. Existența omului este condiționată de suportul său material - corpul uman. Corpul însuflețit semnifică prezența persoanei fizice. Vizualizarea individului oferă multiple informații despre acesta. Fizicul persoanei reprezintă, de fapt, aparența sa corporală, prezența sa fizică. Expresia palpabilă a aparenței fizice și, totodată, substratul ei, nu este decât corpul omenesc. Întrucât, în ultimă analiză, corpul este însăși persoana, protecția conferită pe cale de reglementare poate fi privită sub un dublu aspect: individul trebuie să respecte anumite limite impuse puterii de a dispune de propriul corp, iar intervenția terților asupra corpului uman este interzisă, cu excepția cazurilor expres precizate în lege. Orice atingere prejudiciabilă adusă corpului uman, în afara situațiilor expres statuate, antrenează răspunderea autorului pentru daune corporale. Am putea afirma că suma prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniale cauzate prin atingeri aduse integrității corporale sau sănătății persoanei dă expresie prejudiciului corporal. P. corporal poate avea un caracter material (economic) în varianta îngrijirilor medicale ({ H. "http://www.euroavocatura.." | emergens}), a incapacității de muncă ({ H. "http://www.euroavocatura.." | cessans}) și un caracter moral, cu următoarele variante: suferințe și dureri fizice (pretium doloris - prețul durerii), { H. "http://www.euroavocatura.." | de { H. "http://www.euroavocatura.." | (în accepțiunea actuală - imposibilitatea de a avea o viață de calitate), { H. "http://www.euroavocatura.." | estetic (pretium pulchritudinis), prejudiciul juvenil (pretium juventutis) și { H. "http://www.euroavocatura.." | sexual (pretium sexuale). Conform recomandării facute de C. E. și de { H. "http://www.euroavocatura.." | E. a D. O. (Protocolul 11 al Conventiei Europene privind Drepturile Omului din 1994) dreptul la indemnizare este consacrat prin rezoluția nr. 75-7 a C., care recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale reprezentate prin dureri fizice, insomnii, sentimentele de inferioritate, sau în caz de limitare a anumitor activități recreative (teatru, activități sportive, activități tip hobby, etc). Din constatările medicale mai sus reproduse, tribunalul a reținut faptul că urmările accidentului din 18 februarie 2008 au avut o gravitatedeosebită pentru reclamant. T. a reținut în mod corectfaptul că politraumatismul suferit dereclamant a necesitat tratament antialgic, iar la data de 26 martie 2008reclamantul acuza încă dureri spontane și dureri difuze abdominale, aspect care denotă faptul că suferințele fizice ale reclamantului nu dispăruseră la peste o lună de la momentul accidentului (pretium doloris). Durerea este o problemă tot atât de veche precum medicina, una dintre principalele sarcini ale medicului fiind aceea de a o vindeca. Categoria prejudiciului concretizat în dureri fizice sau psihice include întreaga gamă de suferințe și dureri de natură fizică sau psihică ori deopotrivă de natură fizică și psihică, pe care le încearcă victima unui fapt ilicit și culpabil, pe lângă pagubele de natură patrimonială care îi pot fi cauzate pe această cale. Durerile fizice și psihice constituie cele mai frecvente, mai obișnuite și mai firești, dar în același timp și cele mai grave dintre urmările negative ale atingerilor corporale. În general, indemnizarea suferințelor fizice și psihice este tratată sub apelativul pretium doloris sau prix de la douleur. A. generatoare de suferințe au ocupat un loc aparte în vechea jurisprudență franceză, care aprecia că orice consecințe păgubitoare (imposibilitatea fizică de a îndeplini acte ale viețiicurente, de a desfășura activități domestice, teama de moarte, conștientizarea de către victimă a împrejurării că, datorită propriei neputințe, a devenit o povară pentru cei apropiați) reclamă despăgubiri1. Uneori se face diferența între pretium doloris{ H. "http://www.history- cluj.ro/SU/anuare/2003/Calina.htm" l "_ftn17#_ftn17" o "" |} și quantum doloris - ca sumă a suferințelor încercate după accident până la consolidare (perioadă pentru care se poate stabili un grad de invaliditate permanentă sau parțială) sau până la vindecare1. Alteori, suferințele fizice sunt luate în considerare ca pretium doloris, iar cele morale sunt discutate în cadrul unor tipuri diferite de prejudiciu (prejudiciul estetic, de agrement ș.a.). Considerăm că suferințele fizice și psihice sunt elemente constitutive ale aceluiași prejudiciu, indemnizabil sub forma lui pretium doloris. P. constând în dureri fizice și psihice se diferențiază în mod evident de prejudiciul estetic, fiind mai cuprinzător decât pretium pulchritudinis. Gama suferințelor indemnizate sub denumirea de pretium doloris este mai largă întrucât include toate leziunile generatoare de durere. În schimb, pretium pulchritudinis se limitează la acele vătămări și suferințe morale pe care victima le resimte văzându-se mutilată sau desfigurată. În același sens, tribunalul a avut în vedere faptul că, la finalul anului 2010, reclamantului i se recomanda păstrarea unui regim special igieno- dietetic și repetarea vaccinului antipneumococic, antihemofilus și antimeningococic, precum și cultură fizică medicală recuperatorie (specific respiratorie). Mai mult, recuperarea ulterioară a reclamantului este condiționată deun tratament recuperator ulterior, care va putea include efectuarea unor noi proceduri chirurgicale, în condițiile în care în prezent mobilitatea brațului stâng al reclamantului este afectată, iar cicatricile rămase în urmaintervențiilor chirurgicale la care reclamantul a fost supus sunt evidente (prejudiciu estetic). P. estetic constă în rezultatul de natură nepatrimonială concretizat înalterarea aspectului fizic al persoanei, urmare susceptibilă de a cauza suferințe și de a avea repercusiuni în plan social. Sursa acestui prejudiciu este, cu precădere, delictul, dar nu este exclusă nici răspunderea contractuală pentru daune aduse înfățișării și armoniei fizice. În majoritatea cazurilor, prejudiciul estetic reunește un aspect obiectiv și unul subiectiv. Elementul obiectiv se materializează în mutilări, desfigurări, infirmități, cicatrice, orice leziuni care modifică în mod negativ înfățișarea. Întrucâtomul este o ființă sensibilă la stimuli dureroși, astfel de schimbări sunt însoțite, de regulă, de suferințe fizice. De cele mai multe ori, durerea fizică se alătură leziunilor respective încă din momentul producerii acestora. Nu rareori, suferințele fizice persistă chiar și după consolidarea infirmităților. Din punct de vedere subiectiv, perceperea de către individ a desfigurăriisau cicatricelor este cauza suferințelor psihice. Victima conștientizează infirmitatea fizică, desfigurarea, precum și consecințele acestora - compasiunea sau dezgustul celor din jur, eventualele modificări ale condițiilor obișnuite de viață, ale statutului profesional, diminuarea ori chiar suprimarea posibilităților de afirmare. T. aceste împrejurări au rezonanță negativă asupra victimei, în plan psihic și, nu în ultimul rând, afectiv. 1 B. Stark, H. Roland, L. Boyer - Obligations, Responsabilité delictuelle, 5e édition, Litec, Paris, 1996, p. 78. 2 Cass 1re civ, 21 iunie 1927; Tribunal civil Dijon, 17 februarie 1933; Tribunal civil de la Seine, 30 noiembrie 1935, hotărâri citate după F. Givord - La réparation du préjudice moral, thèse de doctorat, Grenoble, 1938, p. 73-74. 3 L. Melennec - L"indemnisation du quantum doloris, în Gazette du Palais, 12 décembre 1974, p. 958. Cauza suferințelor psihice se analizează, de asemenea, diferit în situația daunelor estetice. Dacă în cazul prejudiciului de agrement leziunile se repercutează asupra tuturor acțiunilor pe care le presupune o viață normală, prejudiciul estetic influențează în mod special anumite segmente ale vieții sociale. Mutilările, cicatricele, desfigurările pot fi factori de natură a provoca pierderea locului de muncă - dacă acesta este condiționat de un aspect fizic agreabil, sau chiar „condamnarea"; la singurătate, căci, „dacă o crestătură în mijlocul feței constituie o urâțire fără nici un fel de consecințe pentru un bărbat, mai ales dacă este căsătorit, o cicatrice poate constitui o catastrofă pentru o tânără fată care așteaptă să se căsătorească";1. Urmările negative ale prejudiciului estetic se resimt cu precădere în plan familial și profesional, fără a pierde din vedere împrejurarea că orice persoană suferă în urma conștientizării plăgilor sau cicatricelor inestetice. Factorul cel mai relevant pentru aprecierea despăgubirilor cuvenite reclamantului este, însă, coeficientul de incapacitate adaptativă, 30%, care exprimă gradul de tulburare morfologică și funcțională care apare în adaptarea individului la viața socio-profesională, în desfășurarea activităților de zi cu zi. Raportând acest factor la vârsta reclamantului la momentul produceriiaccidentului, 39 de ani, tribunalul a reținut că reclamantul va suferi toate urmările mai sus descrise, inclusiv incapacitatea adaptativă, pentru o perioadă de timp semnificativă, comparabilă cu vârsta prezentă a reclamantului. Prejudiciile extrapatrimoniale permanente cuprind deficitul funcțional permanent, prejudiciul de agrement, prejudiciul estetic permanent, prejudiciul sexual, prejudiciul de stabilitate și prejudiciile permanente excepționale. Deficitul funcțional permanent rezultă din procentajul de incapacitate funcțională și despăgubește deficitul fiziologic definitiv al victimei, durerea permanentă pe care o resimte, pierderea calității vieții și tulburările aferente condițiilor de existență de care se lovește cotidian după stabilizare, pierderea de autonomie personală pe care o trăiește în activitățile sale zilnice, precum și toate deficitele funcționale specifice care rămân, chiar și după stabilizare. Este posibil să se indemnizeze acest prejudiciu printr-un capital sau printr-o rentă indexată afectată de o clauză de revizuire. P. de agrement vizează, repararea, în exclusivitate, a imposibilității, pentru victimă, de a practica în mod regulat o activitate specifică sportivă sau de petrecere a timpului liber și este definit de jurisprudență drept prejudiciul subiectiv cu caracter personal, rezultând din tulburările resimțite în condițiile de existență1. El trebuie să fie apreciat in concreto ținând cont de toți parametrii individuali ai victimei (vârstă, nivel de educație). P. estetic permanent repară atingerile fizice și, mai general, elementele de natură să altereze aspectul fizic al victimei, precum cicatricile. Față de celece preced curtea potrivit art 296 cod pr civ va respinge apelul declarat de pârâta SC A. R. A. V. I. G. SA B. împotriva sentinței civile nr. 460 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., pe care o va menține în întregime. Potrivit art 274 cod pr civ va obliga apelanta să plătească intimatului suma de 2500 lei cheltuieli de judecată în apel. 4 A. Toulemon, J. Moore - Le préjudice corporel et moral en droit commun, Sirey, Paris, 1968, p.137, apud I. Albu, V. Ursa - Răspunderea civilă pentru daunele morale, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 84-85. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge apelul declarat de pârâta SC A. R. A. V. I. G. SA B. împotriva sentinței civile nr. 460 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., pe care o menține în întregime. Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 2500 lei cheltuieli de judecată în apel. D. este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | Președinte, S. Al H. Judecător, G.-A. N. Grefier, A. B. } Red.G.A.N./dact.L.C.C. 4 ex./(...) Jud.fond: F.-Iancu Moțu
← Decizia comercială nr. 132/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 357/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|