Decizia comercială nr. 254/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

Nr. 254/2011

Ședința de la 13 D. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE A.-I. A.

Judecător D. P.

Grefier M. N. Țâr

S-au luat în examinare apelurile declarate de pârâta SC B. A. V. I. G. SA și de către chemata în garanție SC A. R. - A. V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în contradictoriu cu intimatul H. A., având ca obiect pretenții.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 decembrie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

C U R T E A :

Prin sentința comercială nr. 2248 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...), s-a respinge excepția lipsei de interes precum și excepția prematurității. Prin aceeași sentință s-a admis în parte cererea de chemare în judecată și, în consecință, a fost obligată pârâta S. BCR A. V. I. G. S. să-i plătească reclamantului H. A., echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de

149.624,88 EURO precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 58.501,20 lei, respingându-se ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamantului. S-a admis în parte cererea de chemare în garanție și în consecință, a fost obligată chemata în garanție S. A. R. - A. V. I. G. S. să-i plătească pârâtei echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de 49.000 EURO, precum și plata sumei de 19.500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată. S-au respins ca neîntemeiate restul pretențiilor pârâtei și a fost obligată chemata în garanție la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei în cuantum de 5.766 lei.

Examinând cu prioritate cele două excepții invocate de pârâtă conform art. 137 alin. 1 C.pr.civ., tribunalul le-a respins ca neîntemeiate. A., în ceea ce privește excepția lipsei de interes, instanța reține că interesul reclamantului în inițierea demersului juridic dedus judecății, constă în protejarea dreptului său derivat din contractul de asigurare încheiat cu pârâta, drept încălcat de aceasta prin refuzul de plată a despăgubirilor ca urmare a producerii riscului asigurat.

Referitor la excepția prematurității întemeiată pe dispozițiile art. 7.11 din contractul părților, conform cărora asigurătorul este în drept să amâne plata despăgubirii dacă, în legătură cu evenimentul asigurat, a fost deschisă împotriva asiguratului sau a beneficiarului o anchetă din partea organelor de poliție sau o procedură penală, până la finalizarea anchetei, respectiv a cercetărilor penale, instanța reține că această clauză nu este de natură să paralizeze nici cel puțin temporar o acțiune în justiție de natura celei deduse judecății, întrucât cauza civilă poate fi eventual suspendată în condițiile art. 244 pct. 2 C.p.civ. și nu respinsă ca prematură.

În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut la data de 2 iulie 2009, între reclamant, în calitate de asigurat și pârâtă, în calitate de asigurator, s-a încheiat contractul de asigurare a bunurilor pe timpul transportului nr. CJ 0081, prin care pârâtas-a obligat să plătească reclamantului suma asigurată de 150.000 euro, pentru toate riscurile de pierdere sau avariere privind bunurile asigurate, cu excepția excluderilor prevăzute la clauzele 4, 5, 6 și 7 (f.7-16). Din comanda de transport aflată la fila 17, tribunalul reține că reclamantul a solicitata efectuarea unui transport de marfă, în speță produse electronice, pe relația B. - C.-N., transportatorul confirmând că serviciul solicitat va fi prestat cu autovehiculul cu număr de înmatriculare (...).

Pe parcursul efectuării transportului, astfel cum rezultă din procesul verbal de intervenție încheiat la data de 4 iulie 2009 de către Secția de pompieri C. G. II G., în urma unui incendiu, vagonul cu numărul de înmatriculate CJ - 10 CNO și cap tractorul cu număr de înmatriculare (...), în proporție de 95%, precum și produsele electronice constând în telefoane fixe și componente de telefoane (f.21).

Pentru determinarea cauzelor incendiului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în procese pirotehnice și incendii, în raportul de expertiză întocmit fiind descris amănunțit mecanismul producerii incendiului.

De asemenea au fost analizate următoarele surse de aprindere : a) surse de aprindere cu flacăra sau foc deschis; b) surse de aprindere de natura termică (țigara aruncata din întâmplare, căldura degajata de galeria de evacuare, țeava de eșapament, efectul termic al curentului electric); c.) surse de aprindere de natură electrica (arcuri si scântei electrice, scurtcircuit); d.) sursele de aprindere mecanice (scântei mecanice, frecare exp: saboții de frânare); e.) surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare. În urma analizei, a exclus a.) sursele de aprindere cu flacăra sau foc deschis, c.) surse de aprindere de natura electrica (arcuri si scântei electrice, scurtcircuit) de la circuitele electrice ale vehiculelor; d. sursele de aprindere mecanice (scântei mecanice, frecare) și e.) surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare, arătând că în cazul unor defecțiuni tehnice de genul scurtcircuitului, circuitul afectat se întrerupe, ceea ce în cazul cuplului rutier incendiat nu s-a întâmplat, dimpotrivă a funcționat iluminatul încă câteva minute după ce șoferul a coborât din cabină (deși în mod normal trebuia să folosească întrerupătorul general de lângă bateria de acumulatori). În măsura în care izolația conductorilor s-a distrus prin ardere au apărut scurtcircuite și au ars siguranțele la tabloul electric, prin urmare scurtcircuitul a fost provocat de incendiu și nu invers. Primul material care s-a aprins a fost motorina. În procesul de combustie au mai intrat: mase plastice (izolația de pe conductorii electrici, conducte de combustibil, folie de polietilenă, carcase produse electronice, paravântul lateral dreapta), cauciuc, carton, hârtie. Incendiul s-a produs în timpul deplasării. Incendiul izbucnit la ansamblul rutier compus din capul tractor marca Volvo cu nr. de înmatriculare (...) și semiremorca FRUEHAUF cu nr. de înmatriculare (...) a avut drept cauză: sursa de aprindere -> efect termic; mijloace care puteau produce aprinderea - > țeava de eșapament; primul material care s-a aprins - > motorina; împrejurarea determinantă - > scurgeri de combustibil datorită conductelor și legăturilor neetanșe. Șoferul nu a acționat pentru stingerea incendiului cu stingătorul din dotare, aspect confirmat și de martorul S. C., care a declarat faptul că s-a speriat și a fugit pentru a își salva viața. Comparând datele de pe diagrama tahograf cu momentul la care șoferul a anunțat incendiul, d-l exp. G. a concluzionat în sensul că

„se pare că și anunțarea s-a făcut cu întârziere";.

D-l exp. G. a analizat și opiniile exprimate de d-l exp. tehnic auto S. și de d-l exp. în specialitatea procese pirogene și incendii O., reținând că la cuplul cap tractor VOLVO (...) și semiremorca FRUEHAUF (...) arderea necontrolată (incendiul) s-a manifestat de la cabină până la roțile remorcii. Focarul inițial a fost la galeria de evacuare - țeava de eșapament. A. cu intensitate maximă s-a manifestat la rezervorul de motorină, partea frontală - față a semiremorcii și roata din spate - dreapta a capului tractor. În faza de inițiere a incendiului focarul inițial a coincis cu centrul focarului incendiului, în cazul analizat însă, centrul focarului s-a deplasat spre semiremorcă, contrar direcției de mers al ansamblului rutier. După oprire, incendiul a avut o propagare în toate direcțiile (propagare circulară) și a ajuns din nou la cabina șofer.

Incendiul a debutat de la galeria de evacuare - țeava de eșapament de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare, spre cutia de viteze, rezervor de carburanți, roata dreaptă spate, platforma combustibilă a semiremorcii, marfa de pe platformă. După oprirea autovehiculului, incendiul a avut o evoluție circulară, a continuat arderea semiremorcii, s-au aprins roata din spate stânga și elementele exterioare a cabinei cap tractor. D-l expert G. a mai reținut că există cazuri în care s-a produs aprinderea cauciucurilor în timpul mersului datorită defecțiunilor la sistemul de frânare. În asemenea cazuri, la o blocare completă a saboților în funcție de viteză, se va putea produce o dereglare în direcția de mers în sensul că volanul, respectiv direcția nu vor răspunde comenzilor și se va produce deraparea vehiculelor. Dacă nu se produce blocaj complet, frânarea poate fi nesesizată de conducătorul auto (exceptând semnalizările de la bord, care la rândul lor pot fi ignorate de șofer) și la început apar fumegări, apoi flăcări. Fluxul de aer creat de deplasarea autovehiculului conduc fumul și flăcările contrar direcției de deplasare, deci în caz de defecțiune la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi propagat de-a lungul remorcii spre spatele acesteia. După oprire, incendiul, în mod normal trebuia să se propage spre toate direcțiile unde sunt materiale combustibile. În staționare nu se putea produce incendiu de la sistemul de frânare, dar în cazul incendiului intenționat care ar fi avut focarul inițial la roata dreaptă spate a capului tractor, incendiul s-ar fi dezvoltat sub formă de evantai (a=180°).

Verificând ipoteza dacă incendiul s-a produs în timpul staționării cuplului cap tractor - semiremorcă, a arătat că o problema esențială ce se cere a fi lămurită este dacă incendiul s-a produs în timpul mersului sau în timpul unei staționări. În sprijinul concluziei potrivit căreia incendiul s-a produs în timpul mersului a reținut declarația șoferului, declarația martorului, urmele de frânare bruscă, combinate cu indicațiile diagramei tahograf. A mai reținut că apariția incendiului în timpul rulării ansamblului rutier este susținută de documentele emise de autorități (pompieri, poliție) și de d-l exp. O. R. I. în expertiza extrajudiciară, datată (...) și depusă la dosarul cauzei. A arătat că producerea incendiului în timpul staționării, deși nu rezultă explicit, se subînțelege din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de d-l exp. S. Cristian Ion. Raportul analizează două surse de aprindere tehnice - scurtcircuitul și frecarea, pe care le exclude și stabilește deodată ca singură alternativă focul deschis intenționat prin care s-a aprins cauciucul de pe roata spate dreapta a capului tractor. Apariția incendiului în timpul mersului orientează investigarea surselor posibile de aprindere spre cauze tehnice și furnizează indici asupra focarului inițial și asupra condițiilor de propagare a incendiului.

Verificând ipoteza dacă folosirea extinctorului în primele minute ale incendiului putea să conducă la localizarea și stingerea acestuia, d-l exp. G. a reținut că în cazul incendiilor la autovehicule pot fi cel puțin doua tipuri de substanțe combustibile substanțe solide și lichide, care pot fi stinse în caz de aprindere cu stingătoare cu pulbere omologate în acest scop. Stingătorul cu praf și CO2 cu care a fost dotat autocamionul este corespunzător pentru stingerea oricărui început de incendiu la mașină. A considerat că la coborârea din cabină suprafața incendiului a depășit 3 mp și așa cum nu au avut succes persoanele care au acționat din mașina cu număr de B., tot așa nici șoferul S. C. nu ar fi putut stinge focul, dar putea diminua intensitatea de ardere, eventual putea stopa propagarea spre cabină. În cazul în care s-ar fi oprit imediat la semnalizările participanților la trafic și nu se mai deplasa cel puțin un km, este posibil ca utilizarea stingătorului să fi fost încununată de succes.

În ceea ce privește bunurile asigurate conform convenției mai sus descrise, actele de proveniență ale acesteia se află la filele 83 - 87, iar dovada efectuării transportului rezultă din scrisoarea de transport, valoarea bunurilor fiind cea determinată prin expertiza de evaluare a acestora pe baza documentelor de proveniență, având în vedere că marfa a fost distrusă în incendiu, respectiv 149.624,88lei, asigurătorul urmând așadar să răspundă în limitele poliței de asigurare și a valorii bunurilor asigurate, la data producerii evenimentului.

Referitor la daunele morale pretinse, tribunalul a reținut că, deși există indiciile unui comportament jignitor din partea angajaților pârâtei (declarația martorului Ș. D. - fila 155), această probă nu este suficientă pentru a justifica suportarea de către pârâtă a daunelor morale pretinse, iar sub aspectul plângerilor penale formulate împotriva asiguratului, tribunalul reține că dispozițiile contractuale asumate de părți, dau dreptul asigurătorului să solicite astfel de cercetări în cazul în care are indicii ale săvârșirii unor fapte de natură penală.

Concluzionând cu privire la daunele morale, tribunalul le-a respins ca neîntemeiate, luând în considerare dispozițiile art.1169 C.civ. coroborat cu art.129 alin.1 C.pr.civ.

Sub aspectul cererii de chemare în garanție, a reținut de asemenea tribunalul că transportatorul SC A. T. SRL a încheiat la data de 2 iulie 2009, polița de asigurare nr. CJ 1311992, având valabilitate pentru perioada 3 iulie 2009 - 10 iulie 2009, în asigurare fiind cuprinsă răspunderea transportatorului pentru marfa transportată pentru o călătorie pe relația U. - R., marfa transportată fiind asigurată în limita a 50.000 euro, cu o franciză deductibilă/autovehicul/eveniment, în cuantum de 1.000 euro (f.296).

În conformitate cu dispozițiile cap. 2 pct. 2.1 din anexa B la convenția „. încheiată între părți, mai sus arătată, chemata în garanție, în calitate de asigurator, asigură în baza poliței de asigurare, răspunderea civilă contractuală a transportatorului în calitate de cărăuș, față de marfa transportată în trafic internațional pe șosele, pentru pierderea totală sau parțială a mărfii sau pentru depășirea termenului de livrare. În speță nu este incident nici unul dintre cazurile de excluderi generale cuprinse în cap. 3, paguba nefiind produsă cu intenție de către transportatorul asigurat sau prepusul acestuia.

Cât privește obligația transportatorului asigurat prevăzută în cap. 14 pct.14.6 ca, în caz de avariere, să ia măsuri pentru limitarea pagubelor și salvarea mărfii transportate, păstrarea și paza mărfii rămase și pentru prevenirea degradărilor ulterioare, tribunalul reține în primul rând caracterul de diligență și nu de rezultat al acestei obligații. Verificând condițiile concrete în care a avut loc incendiul (ora 4:30 dimineața, în timpul mersului, cu o propagare rapidă la cabina șoferului imediat după oprirea autotrenului), tribunalul a reținut că transportatorului nu i se poate imputa vreo culpă pentru conduita prepusului său de a încerca să își salveze în primul rând propria viață, în detrimentul autotrenului pe care îl conducea.

Dată fiind incidența riscului asigurat, tribunalul a reținut că chematei în garanție îi revine obligația de a plăti pârâtei, în temeiul art.60 și urm. C.pr.civ. coroborat cu art.22 din L. nr.136/1995 republicată, suma asigurată, respectiv 50.000 euro pentru dauna produsă ca urmare distrugerii bunurilor asigurate de cărăuș din care se deduce franciza în cuantum de 1.000 euro.

În consecință pentru considerentele de fapt și de drept expuse, luând în considerare și dispozițiile art. 969 alin. 1 C.civ., tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată și a obligat pârâta S. BCR A. V. I. G. S. să-i plătească reclamantului H. A. echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de

149.624,88 euro, cu titlu de despăgubiri și a respins ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamantului.

În temeiul art.274 și art.276 C.pr.civ. a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului în cuantum de 58.501,20 lei constând în taxă judiciară de timbru, timbre judiciare, onorarii experți și onorariu avocațial (f.309).

De asemenea, s-a admis în parte cererea de chemare în garanție și a fost obligată chemata în garanție S. A. R. - A. V. I. G. S. să-i plătească pârâtei echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de 49.000 euro, precum și plata sumei de

19.500 lei, din valoarea cheltuielilor de judecată la care fost obligată pârâta față de reclamant, în limita admiterii cererii de chemare în garanție, respectiv în aceeașiproporție în care a fost admisă și cererea pârâtei, și s-au respins ca neîntemeiate restul pretențiilor pârâtei față de chemata în garanție. Totodată, chemata în garanție a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei în cuantum de 5.766 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrele judiciare achitate de pârâtă pentru pretențiile formulate prin cererea de chemare în garanție, în limitele pretențiilor admise.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel chemata în garanție S. A. R. - A. V. I.

G. S. B. și pârâta S. B. A. V. I. G. S. solicitând admiterea acestuia.

În apelul formulat de chemata în garanție S. A. R. - A. V. I. G. S. B. se solicită admiterea acestuia, schimbarea în tot a hotărârii atacata si pe fond respingerea cererii de chemare în garanție.

În motivarea apelului, apelanta critică sentința atacată pentru netemeinicie si nelegalitate, deoarece instanța nu a stabilit corect situația de fapt si drept urmare a aplicat greșit legea, respectiv dispozitiile speciale din domeniul asigurărilor reglementate prin L. nr.136/1995 modificată. Apelanta a apreciat că în cauză este foarte importantă stabilirea corectă a stării de fapt, deoarece de aceasta depinde aplicarea legii - art. 22 din L. nr.136/1995 modificata - dar instanta de fond a tratat în mod superficial probatoriul administrat. Desi lacunele si inadvertente Raportului de expertiza întocmit in cauza au fost analizate de apelantă atât în cadrul obiecțiunilor formulate cât si prin considerentele asupra răspunsului expertului, instanta de fond nu a admis efectuarea unei noi expertize cu participarea unui expert tehnic de specialitate autovehicule pe lângă un expert de specialitate în efectele pirogene, deoarece această proba ar fi fost imperios necesară întrucât părerile experților extrajudiciari O. si S. precum si Raportul întocmit de expertul G. conțin elemente contradictorii.

Ca o concluzie, apelanta susține că pentru a putea aplica dispozitiile art. 22 din L. nr.136/1995, referitoare la răspunderea asiguratorului pentru marfa transportată si admiterea cererii de chemare în garantie, este imperios necesar stabilirea cauzei incendiului produs, respectiv dacă este una internă sau externă, deoarece în situația din urmă nu există răspunderea civilă a cărăușului pentru pieirea mărfii.

Față de aspectele învederate, apelanta solicită, pentru elucidarea stării de fapt administrarea unei expertize tehnice judiciare de către experți de specialitate auto si efecte pirogene.

În final, se arată că cererea de chemare în garanție a fost admisă în baza prevederilor art.22 din L. nr.136/l995 modificata care prevede posibilitatea Asiguratorului de bunuri ca, după plata despăgubirii si în limitele sumei plătite să se îndrepte (regres) împotriva persoanei responsabile de producerea pagubei. Or, în cauză, tocmai aceasta responsabilitate nu a fost temeinic analizată in baza unui probatoriu lacunar si insuficient aplicându-se Convenția T.portator nr. 11923 automat.

În apelul formulat de pârâta S. B. A. V. I. G. S. se solicită admiterea acestuia și obligarea chematei în garanție să-i plătească suma de 148.624,88 euro, echivalentul în lei la cursul din ziua plății.

În motivarea apelului, pârâta arată că a fost obligată la plata sumei de

149.624,88 lei în favoarea reclamantului H. A., în temeiul faptului că marfă era asigurată cu polita ICP nr. Cl 0081 la S. B. A. V. I. G. S. Î. proprietarul ansamblului format din autotractor marca Volvo înmatriculat cu nr. (...) si semiremorca marca Fruehauf înmatriculată cu nr. (...), avea încheiată la S. A. R. A. VIG S. o poliță complexă de asigurare care cuprindea atât asigurarea facultativă a autovehiculelor mai sus menționate cât si asigurarea de răspundere civilă a transportatorului, în virtutea art. 22 din L. nr. 136/1995 privind asigurările în R. a formulat cerere de chemare în garanție împotriva acestei societăți.

Sub acest aspect, pârâta arată că polița de asigurare complexă emisă de chemata în garantie SC A. R. A. VIG SA are nr. 11923/2008 încheiata la data de (...) cu valabilitate pe perioada: (...) - (...) și este compusă din două polite de asigurare. O poliță de asigurare cu nr. 11921/(...) având ca obiect: B) asigurarea semiremorcii marca Fruehauf (...) la suma de 4400 euro și C) asigurarea de răspundere civilă atransportatorului SC A. T. SRL în limita sumei de 100.000 euro, această poliță fiind fără fransiză. A doua poliță de asigurare nr. 11922/(...) având ca obiect: A) asigurarea autotractorului marca Volvo înmatriculat cu nr. (...) la suma de 23.628 euro și B) asigurarea de răspundere civilă a transportatorului S. A. T. SRL in limita sumei de

50.000 euro.

Cu privire la poliță de asigurare nr. 11922/(...), pârâta precizează faptul că asigurarea de răspundere civila a transportatorului în limita sumei de 50.000 euro, a fost preluată în polița de asigurare nr. 11922 prin actul aditional numit" S. LA P. DE A." încheiat la data de 02.07.09 cu valabilitate pe perioada (...)-(...), fiind prevăzută cu o fransiza de 1000 euro, iar acest act adițional a fost încheiat pentru a fi acoperita răspunderea civilă a transportatorului SC Ando T. SRL pentru întreaga marfă în valoare de 150.000 euro pe care urma să o transporte pentru reclamantul H. A.

Având în vedere aceste polițe de asigurare si însușite de SC A. R. A. VIG SA, pârâta a solicitat instantei obligarea chematei în garanție să-i achite suma de

148.624,88 euro, reprezentând diferența dintre paguba produsă reclamantului în cuantum de 149.624,88 euro (pentru acest prejudiciu fiind antrenata răspunderea transportatorului SC Ando T. SRL) si franșiza de 1000 euro (reprezentând acea parte din prejudiciu care nu este acoperit de asigurator).

În opinia pârâtei, dintr-o eroare instanta de fond a reținut că polița de asigurare de răspundere civila a transportatorului S. A. T. S.. emisă de chemata în garanție acoperă doar suma de 50.000 euro si în consecinta a obligat pe S. A. R. A. VIG S. să-i achite suma de 49.000 euro, reprezentând diferența dintre limita sumei asigurate si franșiza mai sus menționată.

Raportat la cele expuse, pârâta solicită obligarea chematei în garantie SC A. R. A. VIG SA să-i plătească suma de 148.624,88 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plătii.

Intimatul H. A. a depus întâmpinare în cauză prin care a arătat că întrucât obligația a fost executată în cursul lunii iunie 2011, lasă la aprecierea instanței de apel admiterea apelului formulat de pârâtă îndreptat împotriva chematei în garanție.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel

invocate și a dispozițiilor legale incidente, C.ea reține următoarele:

În ceea ce privește apelul declarat de către apelanta S. A. R. A. V. I. G. S. prin S. C., instanța apreciază calea de atac declarată ca fiind neîntemeiată deoarece probatoriul administrat de către prima instanță este unul complet și lămuritor pentru justa soluționare a cauzei. Toate aspectele invocate în motivarea apelului sunt elucidate prin expertiza tehnică de specialitate administrată de către prima instanță și dezvoltate pe larg de către judecătorul fondului prin considerentele sentinței apelate. Expertiza tehnică a stabilit în mod lămuritor cauza internă a declanșării incendiului, modul de propagare și consecințele dăunătoare produse, toate concluziile fiind în sensul că riscul asigurat s-a produs cu consecința nașterii obligației de despăgubire.

Probele administrate confirmă că pe parcursul efectuării transportului, astfel cum rezultă din procesul verbal de intervenție încheiat la data de 4 iulie 2009 de către Secția de pompieri C. G. II G., în urma unui incendiu, vagonul cu numărul de înmatriculate CJ - 10 CNO și cap tractorul cu număr de înmatriculare (...), în proporție de 95%, precum și produsele electronice constând în telefoane fixe și componente de telefoane (f.21 dosar fond). Pentru determinarea cauzelor incendiului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în procese pirotehnice și incendii, în raportul de expertiză întocmit fiind descris amănunțit mecanismul producerii incendiului.

În urma analizei, expertul a exclus a.) sursele de aprindere cu flacăra sau foc deschis, c.) surse de aprindere de natura electrica (arcuri si scântei electrice, scurtcircuit) de la circuitele electrice ale vehiculelor; d. sursele de aprindere mecanice (scântei mecanice, frecare) și e.) surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare, arătând motivat că în cazul unor defecțiuni tehnice de genul scurtcircuitului, circuitul afectat se întrerupe, ceea ce în cazul cuplului rutier incendiat nu s-a întâmplat,dimpotrivă a funcționat iluminatul încă câteva minute după ce șoferul a coborât din cabină (deși în mod normal trebuia să folosească întrerupătorul general de lângă bateria de acumulatori). În măsura în care izolația conductorilor s-a distrus prin ardere au apărut scurtcircuite și au ars siguranțele la tabloul electric, prin urmare scurtcircuitul a fost provocat de incendiu și nu invers.

Incendiul izbucnit la ansamblul rutier compus din capul tractor marca Volvo cu nr. de înmatriculare (...) și semiremorca FRUEHAUF cu nr. de înmatriculare (...) a avut drept cauză conform raportului de expertiză: sursa de aprindere -> efect termic; mijloace care puteau produce aprinderea - > țeava de eșapament; primul material care s-a aprins - > motorina; împrejurarea determinantă - > scurgeri de combustibil datorită conductelor și legăturilor neetanșe.

D-l exp. G. a analizat și opiniile exprimate de d-l exp. tehnic auto S. și de d-l exp. în specialitatea procese pirogene și incendii O., puncte de vedere de care se prevalează apelanta, reținând motivat că la cuplul cap tractor VOLVO (...) și semiremorca FRUEHAUF (...) arderea necontrolată (incendiul) s-a manifestat de la cabină până la roțile remorcii. Focarul inițial a fost la galeria de evacuare - țeava de eșapament. A. cu intensitate maximă s-a manifestat la rezervorul de motorină, partea frontală - față a semiremorcii și roata din spate - dreapta a capului tractor. În faza de inițiere a incendiului focarul inițial a coincis cu centrul focarului incendiului, în cazul analizat însă, centrul focarului s-a deplasat spre semiremorcă, contrar direcției de mers al ansamblului rutier. După oprire, incendiul a avut o propagare în toate direcțiile (propagare circulară) și a ajuns din nou la cabina șofer. Incendiul a debutat de la galeria de evacuare - țeava de eșapament de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare, spre cutia de viteze, rezervor de carburanți, roata dreaptă spate, platforma combustibilă a semiremorcii, marfa de pe platformă.

După oprirea autovehiculului, incendiul a avut o evoluție circulară, a continuat arderea semiremorcii, s-au aprins roata din spate stânga și elementele exterioare a cabinei cap tractor. Verificând ipoteza dacă incendiul s-a produs în timpul staționării cuplului cap tractor - semiremorcă, a arătat că o problema esențială ce se cere a fi lămurită este dacă incendiul s-a produs în timpul mersului sau în timpul unei staționări. În sprijinul concluziei potrivit căreia incendiul s-a produs în timpul mersului, atât instanța cât și expertul au reținut declarația șoferului, declarația martorului, urmele de frânare bruscă, combinate cu indicațiile diagramei tahograf. A mai reținut că apariția incendiului în timpul rulării ansamblului rutier este susținută de documentele emise de autorități (pompieri, poliție) și de d-l exp. O. R. I. în expertiza extrajudiciară, datată (...) și depusă la dosarul cauzei.

Toate aceste aspecte reținute de către prima instanță atât în baza expertizei tehnice în efecte pirogene cât și în baza celorlalte probe administrate converg spre ideea că probatoriul administrat este complet și permite o justă soluționare a cauzei. Apelanta a solicitat și efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea autovehicule, fără a indica care sunt aspectele noi pe care un astfel de expert le-ar putea aduce sau lămuri. Nici instanța din oficiu nu poate aprecia ca utilă o astfel de probă, nu găseșteobiective pertinente pentru o astfel de expertiză și nu are minime elemente pe care să fundamenteze ideea că o astfel de expertiză poate schimba radical datele speței și implicit schimba soluția primei instanțe.

Pentru toate aceste argumente, în baza dispozițiilor art. 296 C.p.c. instanța va respinge apelul declarat de S. A. R. - A. V. I. G. S. B. împotriva sentințe comerciale nr.

2248 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...).

În ceea ce privește apelul declarat de către S. B. A. V. I. G. S. împotriva aceleiași sentințe, apel care privește exclusiv soluția pronunțată de către prima instanță cu privire la cererea de chemare în garanție, instanța apreciază argumentele acestei apelante ca fiind pe deplin întemeiate. A., prima instanță a admis cererea de chemare în garanție analizând doar una dintre cele doua polițe de asigurare de care se prevalează pârâta apelantă.

A., polița de asigurare complexă emisă de chemata în garantie SC A. R. A. VIG SA are nr. 11923/2008 încheiată la data de (...) cu valabilitate pe perioada: (...) - (...) și este compusă din două polite de asigurare. O poliță de asigurare cu nr. 11921/(...) (f.

20) având ca obiect asigurarea semiremorcii marca Fruehauf (...) la suma de 4400 euro și asigurarea de răspundere civilă a transportatorului S. A. T. S.. în limita sumei de 100.000 euro, această poliță fiind fără fransiză. A doua poliță de asigurare nr.

11922/(...) (f. 23-24) având ca obiect: asigurarea autotractorului marca Volvo înmatriculat cu nr. (...) la suma de 23.628 euro și asigurarea de răspundere civilă a

transportatorului S. A. T. S.. in limita sumei de 50.000 euro.

Mai rezultă din actele depuse în probațiune la dosarul de apel faptul că, cu privire la poliță de asigurare nr. 11922/(...), asigurarea de răspundere civila a transportatorului în limita sumei de 50.000 euro a fost preluată în polița de asigurare nr. 11922 prin actul aditional numit "S. LA P. DE A." încheiat la data de (...) (f. 24) cu valabilitate pe perioada (...) - (...), fiind prevăzută cu o fransiza de 1000 euro, iar acest act adițional a fost încheiat pentru a fi acoperită răspunderea civilă a transportatorului S. Ando T. S.. pentru întreaga marfă în valoare de 150.000 euro pe care urma să o transporte pentru reclamantul H. A.

Având în vedere aceste polițe de asigurare însușite de S. A. R. A. VIG S., instanța de apel consideră întemeiată solicitarea pârâtei apelante în calitatea acesteia de asigurător al bunurilor de obligare a chematei în garanție în calitatea acesteia de asigurător al daunelor produse de transportatorul S. A. T. S. să-i achite suma de

148.624, 88 euro, reprezentând diferența dintre paguba produsă reclamantului în cuantum de 149.624,88 euro (cuantum în care a fost admisă cererea de chemare în judecată introdusă de persoana prejudiciată împotriva asigurătorului bunurilor) si franșiza de 1000 euro (reprezentând acea parte din prejudiciu care nu este acoperit de asigurator).

Doar dintr-o eroare instanta de fond a reținut că polița de asigurare de răspundere civila a transportatorului S. A. T. S.. emisă de chemata în garanție acoperă doar suma de 50.000 euro si în consecinta a obligat pe S. A. R. A. VIG S. să-i achite suma de 49.000 euro, reprezentând diferența dintre limita sumei asigurate si franșiza mai sus menționată. În baza celor anterior enunțate cererea de chemare în garanție trebuie admisă în întregime.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 296 Cpc, instanța va admite apelul declarat de S. B. A. V. I. G. S. împotriva aceleiași sentințe pe care o va schimba în parte în sensul că va admite cererea de chemare în garanție împotriva S. A. R. - A. V. I. G. S. B.. SA și în consecință va obliga chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 148.624,88 euro în echivalent lei la data plății.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.c. va obliga apelanta S. A. R. - A. V. I. G. S. B. aflată în culpă procesuală să plătească apelantei S. B. A. V. I. G. S. 13.333,73 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar. S. a fost calculată prin cumularea diferenței de taxă de timbru neacordată la fond cu titlul de cheltuieli dejudecată deoarece cererea de chemare în garanție a fost admisă doar în parte și taxa de timbru și timbrul judiciar achitate în faza apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de S. A. R. - A. V. I. G. S. împotriva sentințe comerciale nr. 2248 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...).

Admite apelul declarat de S. B. A. V. I. G. S. împotriva aceleiași sentințe pe care o schimbă în parte în sensul că admite cererea de chemare în garanție împotriva S. A. R. - A. V. I. G. SA și obligă chemata în garanție să plătească pârâtei apelante suma de

148.624,88 euro în echivalentul lei la data plății.

Obligă apelanta S. A. R. - A. V. I. G. S. B. să plătească apelantei S. B. A. V. I. G. S. 13.333,73 lei cheltuieli de judecată.

Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 13 decembrie 2011.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

A. A. I. D. P.

M. N. ȚAR

Red.A.A.I./(...) Dact.H.C./ 3 ex. Jud.fond: N.Koșa.

← Decizia comercială nr. 2857/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii...		Decizia comercială nr. 1132/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... →

Decizia comercială nr. 254/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 254/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii