Decizia comercială nr. 2572/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 2572/2011
Ședința publică de la 03 I. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE G.-A. N.
JUDECĂTOR S. AL H. JUDECĂTOR M. B. GREFIER A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta S. I. I. S. împotriva sentinței civile nr. 2718 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., în contradictoriu cu intimata R. A. A D. J. C., având ca obiect acțiune în anularea hotărârilor arbitrale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic B. C. C. pentru intimată, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
C.ea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. Reprezentanta intimatei depune la dosar delegația de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat. C.ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului declarat, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică, pentru motivele prezentate prin întâmpinare. S. faptul că acțiunea formulată de reclamantă este inadmisibilă și tardivă, întrucât nu a fost formulată odată cu cererea principală în fața T.ui A.. C.ea reține cauza în pronunțare. C U R T E A : Prin Sentința comercială nr. 2718 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta SC I. I. SRL în contradictoriu cu pârâta R. A. A D. J. C. ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin hotărârea nr. 36/6 noiembrie 2009 a C. de A. C. de pe lângă C. de C. și I. C., dată în dosarul nr. 19/2009, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.832 lei, reprezentând indexarea sumei datorate de 118.898 lei, stabilită prin hotărârea arbitrală nr. 14/15 aprilie 2009, a fost respinsă ca și neîntemeiată. Cererea este inadmisibilă, pe motiv că prin această ultimă hotărâre, cererea de obligare a pârâtei și la plata penalităților de întârziere, a fost respinsă ca și neîntemeiată, existând astfel autoritate de lucru judecat, o altă cerere având aceeași finalitate neputând fi acceptată. În plus, acțiunea este și tardivă cu atât mai mult cu cât ea nu a fost formulată și în primul dosar soluționat. Cererea este și neîntemeiată, tribunalularbitral reținând că în speță părțile au înțeles să acopere devalorizarea creanței prin stabilirea unui cuantum al penalităților superior dobânzii legale, despăgubiri ce nu pot fi acordate, așa cum s-a arătat și în hotărârea nr. 1., chiar dacă tribunalul arbitral ar recalifica cererea reclamantei ca fiind fondată pe alte dispoziții legale sau alte principii de drept. Așa cum prevede art. 364, lit. i) C., text de lege invocat de către reclamantă în însăși cererea sa, hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă ea încalcă dispoziții imperative ale legii. Faptul că tribunalul arbitral ar fi reținut în mod greșit că în speță operează autoritatea de lucru judecat, (sau tardivitatea), nu este un motiv pentru anularea hotărârii arbitrale, cunoscut fiind faptul că instanța judecătorească nu poate analiza pe fond acțiunea, ca o veritabilă instanță de control judiciar, ci numai în limitele prevăzute în art. 364 C. Eventualele greșeli de apreciere sau de judecată ale tribunalului arbitral nu pot fi cenzurate pe calea acțiunii în anulare, una dintre caracteristicile acestei proceduri rapide constând tocmai în excluderea din competența instanțelor de drept comun a analizării fondului litigiului și acordării tribunalului arbitral a dreptului exclusiv de a da o soluție cu privire la neînțelegerile ivite între părți. T. arbitral a atins totuși și fondul cauzei, reținând că în speță părțile au înțeles să acopere devalorizarea creanței prin stabilirea unui cuantum al penalităților superior dobânzii legale, penalități ce, așa cum s-a arătat, nu au fost acordate. Prin urmare, trecând peste cele două excepții ce ar putea fi totuși admise, tribunalul arbitral a dat o soluție pe fondul cauzei, fapt ce reiese și din dispozitivul hotărârii arbitrale, ceea ce face ca motivele invocate în acțiunea în anulare să nu poată fi acceptate nici de către instanța de judecată. Motivarea oarecum confuză a hotărârii, ba pe excepția autorității de lucru judecat, pa pe cea a tardivității cererii sau chiar pe fondul cauzei, nu este un motiv de admitere a acțiunii în anulare, tribunalul arbitral dorind, probabil, să releve că indiferent din ce punct de vedere ar fi privită acțiunea reclamantei, ea nu poate decât să fie respinsă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. I. I. S. C.-N.solicitând a admite recursul astfel cum a fost formulat si motivat si consecutiv sa se modifice in totalitate sentinta recurata in sensul admiterii actiunii in anulare promovata de reclamantă, cu consecinta anularii hotararii arbitrale atacate si, pronuntandu-se pe fondul cauzei sa se admită cererea reclamantei, in sensul obligarii intimatei-parate la plata sumei de 10.832 lei reprezentand indexarea sumei datorate in cuantum de 118.898 lei, stabilita prin hotararea arbitrala nr.14/(...), precum si sa fie obligată intimata-parata la plata cheltuielilor de judecata, justificate prin inscrisurile depuse la dosar. În motivare s-a arătat că: Din insasi intampinarea depusa la dosar de catre intimata rezulta ca inclusiv aceasta considera ca fiind "discutabila" posibilitatea unei indexari a creantei in cauza, astfel ca pozitia magistratului fondului de a exclude orice fel de discutie privitor la acest aspect pe calea actiunii in anulare este la randu-i, cel putin "discutabila" ?! Daca in viziunea acestuia, pe calea actiunii in anulare nu poate fi cenzurata hotararea arbitrala nici pe chestiuni de procedura, nici pe exceptii si nici pe fond, atunci ne punem intrebarea care ar mai fi sensul si rostul existentei in codul de procedura civila a actiunii in anulare ca si cale de atac, iar in speta al A. lit.i) teza finala din acelasi cod, daca instanta de drept comun tot nu poate exercita controlul judiciar ?! Mai mult decat atat, desi instanta recunoaste in considerente faptul ca motivarea hotararii T.ui A. este una confuza, respectiv "ba pe exceptia autoritatii de lucru judecat, ba pe cea a tardivitatii cererii sau chiar pe fondul cauzei", totusi refuza sa reformeze hotararea arbitrala, apreciind ca nici acestea nu pot constitui un motiv de admitere a actiunii in anulare ?!, in conditiile in care, in alineatul anterior din considerente, instanta fondului este la randu-i confuza, aceasta "trecand peste cele doua exceptii ce ar putea fi totusi admise" ?! Apreciază ca in speta nu exista autoritate de lucru judecat, OBIECTUL CAUZEI - dupa cum apreciaza atat intimata, cat si instanta fondului - nefiind acelasi. De altfel, insasi T. A. a retinut in considerentele hotararii arbitrale nr .14/(...) (ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului intimatei de catre Î.C.C.J prin decizia nr.4125/(...) pronuntata in dosarul nr.(...)) faptul ca: "Trebuie relevat ca reclamanta nu a cerut indexarea creantei, pentru ca T. arbitral sa se poata pronunta asupra acesteia" (pag.5 alin.3 din hot. arbitrala nr.14/(...)). Prin urmare este evident ca in speta nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat, reclamanta intelegand sa solicite pe cale separata indexarea creantei, obiect al prezentei cauze. In consecinta, sustine in continuare criticile aduse hotararii arbitrale atacate, apreciind ca acestea se circumscriu motivelor de anulare prevazute la A. lit.i) C.p.c., respectiv hotararea arbitrala incalca dispozitii imperative ale legii, in speta dispozitiile imperative ale Art.163 C.p.c. Sustine in continuare si cea de a doua critica adusa hotararii arbitrale atacate, legate de aprecierea instantei arbitrale in ceea ce priveste temeiul juridic invocat de catre reclamantă, despre care instanta fondului nici macar nu a mai facut vorbire in considerente. Chiar nementionat expres de catre reclamantă temeiul de drept al actiunii sale sau mentionat gresit (insa mentionat corect in fata instantei fondului) este de notorietate D. nr. 1021/(...) a C.S.J. - Sectia comerciala (Buletinul jurisprudentei p.358-360), potrivit careia "In lipsa unei clauze contractuale de actualizare (indexare) inserata in contract, debitorul este indatorat la echivalentul valoric al prestatiei la data platii efective, conform Art.1084 C. civ.". Sustine in continuare ca, nefiind tinuta de temeiurile de drept invocate de catre parti, instanta arbitrala avea obligatia legala in virtutea rolului sau activ de a pune in discutia partilor temeiul de drept al actiunii, neexistand vreun motiv de impiedicare in recalificarea acestuia. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului in sensul solicitat in preambul, cu cheltuieli de judecata in toate gradele de jurisdictie. In drept, temeiurile mentionate deja in cuprinsul prezentei. Pârâta intimată R. A. a D. J. C. a formulat întâmpinare solicitând sa serespingă recursul ca neintemeiat si sa se constate Sentinta comerciala nr.2718/22 iunie 2010 pronuntata in dosarul (...) ca temeinica si legala. În motivare s-a arătat că: Prin H. nr. 36/6 nov.2009 C.ea de A. C. de pe langa C. de C. si I. C. a respins cererea reclamantei de obligarea paratei la plata sumei de 10.832 lei reprezentand indexarea sumei datorate de 118.898 lei stabilita prin H. arbitrala nr. 14/(...). Actiunea in anulare impotriva acestei hotarari a fost intemeiata pe prevederile art.364 lit.i cod pr.civ. T. comercial C. a pronuntat o sentinta legala si temeinica raportandu- se la temeiul de drept ce a facut obiectul actiunii in anulare, respectivart.364 lit.i cod pr.civ. retinand ca T. arbitral C. nu a incalcat dispozitile imperative ale legii. Pe fond : Cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.832 lei este inadmisibila. Partile contractante au stabilit prin insasi C. de subantrepriza nr.141/2007 (ce a facut obiectul Hotararii arbitrale nr.1. pronuntata de T. arbitral C.) sa acopere devalorizarea creantei prin stabilirea unui cuantum al penalitatilor de intarziere. Prin H. nr. 1. (ramasa definitiva si irevocabila) intimata parata a fost obligata la plata sumei de 118.898 lei (creanta incasata de reclamanta) fiind exonerata de plata penalitatilor de intarziere. Impotriva acestei Hotarari reclamanta recurenta SC I.I. SRL C. a exercitat calea de atac prevazuta de art.364, c.pr.civ. In plus, actiunea este si tardiva cu atat mai mult cu cat ea nu a fost formulata si in primul dosar solutionat. In ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat solicită a constata faptul ca ambele instante atat T. arbitral cat si T. comercial retin faptul ca o noua cerere bazata pe indexarea sumei datorate in materie contractuala ar fi operabila in temeiul unor conventii exprese a partilor, cea judiciara operand in principal in ceea ce priveste obligatiile extracontractuale. Reclamanta si-a intemeiat actiunea privind indexarea sumei pe aceleasi dispozitii legale art.969, 970 si art.1082 c.civ. astfel ca o noua cerere bazata pe aceleasi dispozitii legale si vizand aceiasi finalitate este inadmisibila. Actiunea in anulare prevede expres motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea introducerii acestei cai de atac astfel incat Tribunalul Comercial Cluj a solutiont cererea in anulare sub aspectul incalcarii dispozitiilor imperative ale legii, ordinii publice ori a bunelor moravuri, temei invocat de reclamant in actiunea in anulare (art.364 lit.i), In ceea ce priveste cererea de obligare a intimatei parate la cheltuieli de judecata in toate gradele de jurisdictie solicită sa se respingă aceasta cerere ca neintemeiata deoarece recurenta reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata, fapt consemnat in H. nr. 36/2009 a C. de A. C. si de asemenea Tribunalul Comercial Cluj nu a retinut obligarea sa cheltuieli de judecata. Fata de aceste aspecte solicită sa se respingă recursul pronuntat de reclamanta ca neintemeiat si sa se mentină sentinta comerciala nr.2718/2010 pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj ca temeinica si legala. Asupra cauzei de față curtea constată următoarele Prin hotărârea nr. 36/6 noiembrie 2009 a C. de A. C. de pe lângă C. de C. și I. C., dată în dosarul nr. 19/2009, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.832 lei, reprezentând indexarea sumei datorate de 118.898 lei, stabilită prin hotărârea arbitrală nr. 14/15 aprilie 2009, a fost respinsă ca și neîntemeiată. Prin Sentința comercială nr. 2718 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta SC I. I. SRL în contradictoriu cu pârâta R. A. A D. J. C. ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: 1. Cererea este inadmisibilă, pe motiv că prin această ultimă hotărâre arbitrala, cererea de obligare a pârâtei și la plata penalităților de întârziere, a fost respinsă ca și neîntemeiată, existând astfel autoritate de lucru judecat, o altă cerere având aceeași finalitate neputând fi acceptată. 2. În plus, acțiunea este și tardivă cu atât mai mult cu cât ea nu a fost formulată și în primul dosar soluționat. 3. Cererea este și neîntemeiată, tribunalul arbitral reținând că în speță părțile au înțeles să acopere devalorizarea creanței prin stabilirea unui cuantum al penalităților superior dobânzii legale, despăgubiri ce nu pot fi acordate, așa cum s-a arătat și în hotărârea nr. 1., chiar dacă tribunalul arbitral ar recalifica cererea reclamantei ca fiind fondată pe alte dispoziții legale sau alte principii de drept. 4. Așa cum prevede art. 364, lit. i C., hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă ea încalcă dispoziții imperative ale legii. Faptul că tribunalul arbitral ar fi reținut în mod greșit că în speță operează autoritatea de lucru judecat, (sau tardivitatea), nu este un motiv pentru anularea hotărârii arbitrale, cunoscut fiind faptul că instanța judecătorească nu poate analizape fond acțiunea, ca o veritabilă instanță de control judiciar, ci numai înlimitele prevăzute în art. 364 C. Recursul formulat pune în discuție două chestiuni esențiale: a) - față de soluția pronunțată de către prima instanță se impune modificarea hotărîrii și soluționarea fondului pricinii sau este obligatorie casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare b) - în cazul în care este posibilă modificarea - dacă este corectă motivarea pe fondul litigiului a primei instanțe Primul aspect este și cel care a generat admiterea recursului cu majoritate de voturi (opinia separată fiind în sensul admiterii recursului cu consecința casării hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare). Mai întâi trebuie observată împrejurarea că cererea de recurs a fost formulată la (...), adică după intrarea în vigoare a Legii nr 2. privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor. Articolul 725 cod pr civ stabileste regula generală că normele de procedură sunt de imediată aplicare și se aplică și litigiilor în curs de judecată. Prin urmare celeritatea procedurii - impusă de L. nr 2. și posibilitatea dezlegării pricinilor comerciale de către instanța de recurs este un deziderat care trebuie urmat și în prezenta cauză. Mai mult deși prima instanță motivează în mod defectuos hotărârea se poate observa că există atât o motivare pe excepție cât și o motivare a fondului litigiului, astfel încât argumentul nesoluționării fondului nu poate fi reținut de vreme ce aspecte legate de fond sunt examinate și acțiunea arbitrală este apreciată ca „. - motivare pct 3 suscitat. Față de cele ce preced și apreciind că în noul contest procedural, caarea cu trimitere este limitată strict la situațiile în care părțile sunt private în mod efectiv de un grad de jurisdicție, curtea reține cu majoritate, că nu se impune casarea cu trimitere a cauzei ci soluționarea în acest ciclu procesual a fondului litigiului. Referitor la temeinicia recursului, curtea observă că acesta este pe deplin fondat urmând a fi admis pentur cele ce urmează: Nu se poate reține că în cauză ar opera autoritatea de lucru judecat, nefiind îndeplinită tripla identitate - părți, obiect, cauză între acțiunea arbitrală inițială și prezenta acțiune arbitrală. Ba mai mult rezultă în mod neechivoc că , insasi T. A. a retinut in considerentele hotararii arbitrale nr .14/(...) (ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului intimatei de catre Î.C.C.J prin decizia nr.4125/(...) pronuntata in dosarul nr.(...)) faptul ca: "Trebuie relevat ca reclamanta nu a cerut indexarea creantei, pentru ca T. arbitral sa se poata pronunta asupra acesteia" (pag.5 alin.3 din hot. arbitrala nr.14/(...)). Altfel spus tribunalul arbitral observă că nici nu a fost investit cu o asemenea cerere prin primullitigiu arbitral, motiv pentru care nu a înțeles să se pronunțe decât în limitele cu care a fost investit. Ori inițial recurenta nu a solicitat indexarea creanței - ci s-a prevalat de raporturile contractuale preexistente pentru a solicita penalități de întârziere. C. prezentei acțiuni nu este una izvorând din contract ci are un temei extracontractual - repararea integrală a prejudiciului suferit. Prin urmare este evident ca in speta nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat, reclamanta intelegand sa solicite pe cale separata indexarea creantei, obiect al prezentei cauze. Nu se poate reține nici tardivitatea cererii arbitrale - în lipsa oricăror repere temporale prin care prima instnață să justifice, depășirea vreunor termene. În fapt ceea ce s-a încercat greșit a se susține - este împrejurarea că prezenta cerere arbitrală, trebuia formulată în ciclul procesul anterior, odată cu prima cerere arbitrală prin care s-a tranșat întinderea creanței principale a recurentei. O astfel de susținere nu poate fi reținută, eventuala sancțiune a depunerii cu întârziere a prezentei cereri arbitrale nefiind respingerea sa ci disjungerea și soluționarea separată. Cum reclamanta este cea care stabilește cadrul procesual - nimic nu o împiedică să solicite pe cale separată accesoriile creanței principale (cum este și indexarea). De asemenea nu se pot reține nici susținerile primei instanțe - că am fi in prezenta unui veritabil fine de neprimire, în sensul că instanțele de drept comun nu ar putea cenzura în baza art 364 cod pr civ nelegalitatea invocată de către recurentă. Este pe deplin admisibilă o asemenea cercetare - orice altă interpretare golind de sens existența articolului 364 lit i cod pr civ. Examinând fondul pretențiilor curtea observă că acestea sunt întemeiate urmand a admite recursul declarat de reclamanta S. I. I. S. împotriva sentinței civile nr. 2718 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., pe care o va modifică în tot și, în consecință: Va admite acțiunea formulată de reclamantă și dispune anularea hotărârii arbitrale nr. 36 pronunțată de către T. A. al C. de A. C. de pe lângă C.ea de C. și I. C., la data de (...), în dosar nr. 19/2009 și, rejudecând pe fond: Va admite acțiunea formulată de către reclamanta S. I. I. S. și obligă pârâta R. A. A D. J. C. la plata în favoarea acesteia a sumei de 10.832, reprezentând indexarea sumei stabilite prin hotărârea arbitrală nr. 1. din dosar nr. 1/2009 al C. de arbitraj comercial de pe lângă C.ea de C. și I. C. Va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 4138,78 lei cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție. Recurenta a obținut la (...) obligarea intimatei la plata sumei de 118.898 lei (hot arbitrală nr 1.) - suma ce reprezenta contravaloarea unor lucrări efectuate anterior și a cărei scadență era decembrie 2007. Indexarea solicitată are în vedere deprecierea în timp a valorii mondei naționale și reprezintă o modalitate de evaluare a întinderii prejudiciului (debitului) principal. De vreme obligația principală, indiferent de izvorul său, poate fi actualizată, potrivit art 371/2 al 3 de către executorul judecătoresc în cursul executării silite, nimic nu împiedică instanța (în lipsa unei executări silite) să procedeze chiar ea la actualizarea creanței. Este corectă și invocarea de către recurentă a jurisprudenței instanței noastre supreme -decizia nr. 1021/(...) a C.S.J. - Sectia comerciala (Buletinul jurisprudentei p.358-360), potrivit careia "In lipsa unei clauze contractuale de actualizare (indexare) inserata in contract, debitorul esteindatorat la echivalentul valoric al prestatiei la data platii efective, conform Art.1084 C. civ.". PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Cu majoritate de voturi, Admite recursul declarat de reclamanta S. I. I. S. împotriva sentinței civile nr. 2718 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., pe care o modifică în tot și, în consecință: Admite acțiunea formulată de reclamantă și dispune anularea hotărârii arbitrale nr. 36 pronunțată de către T. A. al C. de A. C. de pe lângă C.ea de C. și I. C., la data de (...), în dosar nr. 19/2009 și, rejudecând pe fond: Admite acțiunea formulată de către reclamanta S. I. I. S. și obligă pârâta R. A. A D. J. C. la plata în favoarea acesteia a sumei de 10.832, reprezentând indexarea sumei stabilite prin hotărârea arbitrală nr. 1. din dosar nr. 1/2009 al C. de arbitraj comercial de pe lângă C.ea de C. și I. C. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 4138,78 lei cheltuieli de judecată în toate gradele de jurisdicție. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, G.-A. N. S. AL H. M. B. - cu opinie separată GREFIER, A. B. În concediu de odihnă Semnează Prim-Grefier M.LENA T. Red./dact.G.A.N. 2 ex./(...) Jud.fond: I. Păcurar Cu opinie separată în sensul admiterii recursului cu consecința casării hotărârii și a trimiterii cauzei spre rejudecare, conform prevederilor art. 312 C. Am apreciat că admiterea recursului se impune din rațiuni ce țin de modul în care au fost evocate motivele de fapt și de drept care au condus la adoptarea hotărârii. H. ce constituie obiect al prezentului recurs nu evocă clar rațiunile ei, ea nu cuprinde elementele silogismului judiciar, nu arată premisele de fapt și de drept care au condus instanța la soluția litigiului cuprinsă în dispozitiv. În opinia noastră, hotărârea apare ca o hotărâre arbitrară, care anulează aproape toate principiile ce guvernează procesul civil, făcând imposibilă exercitarea unui control judiciar. Prima instanță a socotit că dezlegarea eronată a excepției privitoare la autoritatea de lucru judecat ori a excepției tardivității nu constituie un motiv de anulare a hotărârii arbitrale întrucât instanța nu ar putea analiza greșelile de apreciere sau de judecată ale tribunalului arbitral, controlul de legalitate limitându-se la ipotezele limitativ evocate de art. 364 C. Prima instanță nu a explicat clar cum a ajuns la concluzia că această procedură îi neagă dreptul de a cerceta dacă tribunalul arbitral a rezolvat în mod greșit excepțiile de ordine publică invocate de părți. Ea nu lămurește de ce domeniul de aplicare a dispozițiilor art.364 lit.i C.proc.civ exclude orice cenzură în materia excepțiilor de ordine publică dirimante și peremptorii care fac de prisos analiza fondului raportului juridic litigios . Lipsește de asemenea o analiză clară, omogenă din perspectiva dreptului material și în ceea ce privește legitimitatea demersului inițiat de reclamant . Or, inexistența motivării atrage casarea hotărârii. Dezideratul celerității nu poate oblitera restul principiilor care guvernează procesul civil și care au fost instituite tocmai pentru a constitui o pavăză împotriva dispozițiilor arbitare. Pentru aceste considerente am socotit că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. JUDECĂTOR, S. AL H. Red.S.A.H. Dact.H.C./2 ex./
| ← Decizia comercială nr. 260/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1419/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
