Decizia comercială nr. 2953/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS.L

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2953/2011

Ședința publică din 05 iunie 2011

Completul compus din: PREȘEDINTE: C. I. JUDECĂTOR: D. P. JUDECĂTOR: A.-I. A. GREFIER: V. D.

S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de S. I. P. & C S. I. S. C. și de S. M. C. G. S. PRIN ADMINISTRATOR J. P. L. G. S. împotriva deciziei civile nr. 2./(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C., cauza privind și pe intimații S.A & A I. E. S., SC U. H. SA și SC B. I. E. S., având ca obiect poprire asiguratorie - validare poprire.

În data de (...), s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea recurentei S. M. C. G. S. PRIN ADMINISTRATOR J. P. L. G. S.

Tot în data de (...), s-au înregistrat la dosar concluzii din partea recurentei S. I. P. & C S. I. S. C.

În data de (...), intimata SC U. H. SA a trimis la dosarul cauzei concluzii scrise prin fax.

Din partea intimatei S.A & A I. E. S., în data de (...), s-a înregistrat la dosar o notă de cheltuieli.

Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2421/(...), pronunțată în dosarul nr. (...), Judecătoria Turda a respins cererea formulată de reclamanta S. A & A I. E. S. în contradictoriu cu pârâtele S. M. C. G. S., S. I. P. & C S. I. și SC B. I. E. S., având ca obiect validarea popririi înființate la (...) în cadrul dosarului execuțional nr. 265/2009 de BEJ M. D.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că între reclamanta SC A & A I. E. S. și pârâta SC M. C. G. S. s-au derulat relații comerciale în temeiul cărora pârâta a emis către reclamantă fila cec seria BH 307 nr. 00035430, pe care reclamanta-creditoare l-a introdus pentru plată, dar a fost refuzat datorită lipsei de disponibil. C. de executare silită promovată de reclamantă în calitate de creditoare s-a înregistrat în dosarul execuțional nr. 265/2009 al BEJ M. D. B. executorului judecătoresc M. D. a emis către SC BANC POST SA S. T. poprirea înființată în dosarul execuțional nr. 265/2009 în temeiul art. 454 C.proc.civ. la cererea creditoarei SC A & A I. E. S., având în vedere titlul executoriu - fila cec seria BH 307 nr. 00035430/(...) cu privire la suma de 1.090.172,80 lei debit și suma de 9800 lei cheltuieli de executare. BEJ M. D. a emis către terțul poprit SC I. P. & C S. I. poprirea la data de (...), comunicată terțului poprit la data de (...) .

Apoi, în același dosar execuțional, în temeiul aceluiași titlu executoriu, a emis poprirea din data de (...) către terțul poprit SC B. I. E. S.

La data de (...), pârâtele SC M. C. G. S. și SC B. I. E. S. au încheiat un contract de cesiune de creanță privind creanța pe care prima o avea față de SC I. P. & C S. I.,creanță cedată către SC B. I. E. S., cesiune care a fost comunicată către SC I. P. & C S. I. la data de (...) .

A mai reținut că, potrivit dispozițiilor art. 452 C.proc.civ., sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora pe viitor. De asemenea, potrivit prevederilor art. 460 C.proc.civ., dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate să sesizeze instanța de executare, în vederea validării popririi.

A concluzionat că, în urma încheierii contractului de cesiune de creanță, terțul poprit SC I. P. & C S. I. are calitatea de debitor al pârâtei SC B. I. S. față de care, însă, reclamanta nu a dovedit existența unui raport obligațional care să justifice incidența textelor legale enunțate. În ceea ce o privește pe pârâta SC I. P. & C S. I. a apreciat că, raportat la contractul de cesiune de creanță, cerințele de publicitate au fost îndeplinite, aceasta având posibilitatea să invoce eventuala neregularitate a publicității cesiunii. Având în vedere starea de fapt reținută și în baza dispozițiilor legale mai sus enunțate, prima instanță a respins cererea de validare a popririi ca neîntemeiată, reținând și faptul că în cauză nu a fost dovedit un concurs de popriri, astfel cum a invocat reclamanta.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC A & A I. E. S., solicitând modificarea în întregime a sentinței atacate, cu consecința admiterii acțiunii introductive, prin care a solicitat să se dispună validarea popririi înființate în data de (...) de către BEJ M. D. în dosarul execuțional nr. 265/2009 și obligarea terțului poprit SC I. P. & C S. I. S. C. să dea curs dispoziției de poprire pentru suma de 1.090.172,8 lei plus suma de 9800 lei cheltuieli de executare.

Consecutiv admiterii cererii de validare a popririi, în ipoteza în care s-ar stabili existența unui concurs de popriri, a solicitat soluționarea acestui concurs intervenit între creditorii concursuali SC A & A I. E. S. și SC B. I. E. S. în sensul determinării sumei care urmează a fi atribuită fiecărui creditor proporțional cu creanța deținută, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la (...), intimata SC M. C. G. S. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la (...), intimata S. I. P. & C S. I. S. C. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apărărilor sale, a arătat că, în primul rând, nu are calitatea de terț poprit față de apelantă, deoarece nu mai are calitatea de debitoare a S. M. C. G. S. - debitoarea apelantei.

Prin întâmpinarea depusă la (...), intimata SC B. I. E. S. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Pe parcursul soluționării apelului, dreptul litigios care a format obiectul cererii înregistrate pe rolul J. T. sub nr. (...) a fost cedat de către apelanta SC A & A I. E. S. în favoarea SC A. S. și, respectiv, de către SC A. S. în favoarea SC U. H. SA prin contractele de cesiune de creanțe nr. 2. septembrie 2010 și nr. 2. septembrie 2010. Prin urmare, la data de 11 octombrie 2010, la cererea SC U. H. SA, instanța a luat act de transmiterea calității procesuale active de la SC A & A I. E. S. către SC U. H. SA.

La data de 29 octombrie 2010 SC A & A I. E. S. a formulat o cerere de intervenție accesorie în favoarea SC U. H. SA, solicitând admiterea în principiu a acestei cereri și, consecutiv admiterii în principiu a acestei cereri, admiterea apelului însușit în cauză de apelanta SC U. H., respectiv a cererii de intervenție accesorie în interesul acesteia formulate de către SC A & A I. E. S., cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1785 lei.

Având în vedere dispozițiile art. 51 C.proc.civ., a arătat că a cesionat creanța în litigiu către S. A. S., care la rândul său, a cesionat această creanță către SC U. H.. A arătat că a înțeles să formuleze cererea de intervenție accesorie, având în vedere obligația sa de garanție față de cesionarii creanței sale.

Prin decizia comercială nr. 2./(...), pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...), s-a respins ca nefondată excepția lipsei de interes a apelantei SC U. H. SA.

S-a admis apelul declarat de cedenta SC A & A I. E. S. la (...) și exercitat în continuare, după cesiunile de drepturi litigioase cuprinse în contractele de cesiune de creanțe nr. 25/(...) și nr. 25/(...), de către apelanta cesionară SC U. H. SA împotriva sentinței civile nr. 2421/(...), pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu intimatele SC M. C. G. S., SC I. P. & C S. I. și SC B. I. E. S., respectiv s-a admis cererea de intervenție accesorie în interesul apelantei formulată de intervenienta SC A & A I. E. S. și, în consecință :

A fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 2421/(...), pronunțată de

Judecătoria Turda în dosarul nr. (...), după cum urmează :

S-a admis cererea formulată de creditoarea cedentă SC A & A I. E. S. la (...) și susținută în continuare, după cesiunile de drepturi litigioase cuprinse în contractele de cesiune de creanțe nr. 25/(...) și nr. 25/(...), de către creditoarea cesionară SC U. H. SA în contradictoriu cu debitoarea SC M. C. G. S. și terțul poprit SC I. P. & C S. I. și, în consecință s-a dispus validarea popririi înființate la (...) în cadrul dosarului execuțional nr. 265/2009 de BEJ M. D. A fost obligat terțul poprit SC I. P. & C S. I. să plătească creditoarei cesionare SC U. H. SA suma de 1.090.172,80 lei debit principal și 9.800,00 lei debit accesoriu - cheltuieli de executare silită.

A fost obligat terțul poprit SC I. P. & C S. I. și debitoarea SC M. C. G. S., în solidar, să plătească creditoarei cesionare SC U. H. SA suma de 1.795,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente soluționării cauzei în primă instanță. Au fost obligate intimatele SC I. P. & C S. I. și SC M. C. G. S., în solidar, să plătească apelantei cesionare SC U. H. SA suma de 5,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente soluționării cauzei în apel.

Au fost obligate intimatele S. I. P. & C S. I. și S. M. C. G. S., în solidar, să plătească intervenientei în interesul apelantei S. A & A I. E. S. suma de 3.725,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente soluționării cauzei în apel.

Analizând ansamblul materialului probator aflat la dosar din perspectiva aspectelor invocate cu titlu de excepție și din perspectiva legalității și temeiniciei sentinței civile nr. 2421/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) de Judecătoria Turda, tribunalul a reținut următoarele :

A. cum a reținut și prima instanță, intimata S. M. C. G. S. a emis în favoarea apelantei S. A & A I. E. S. cecul seria BH 307 nr. 00035430. C. de executare silită promovată de intervenienta în favoarea apelantei SC A & A I. E. S., în calitate de creditoare, s-a înregistrat sub nr. 265/2009 de B. M. D. BEJ M. D., în temeiul art. 454

C.proc.civ., la cererea SC A & A I. E. S., în temeiul titlului executoriu - cecul seria BH

307 nr. 00035430/(...), emis pentru suma de 1.090.172,80 lei, a emis o poprire la data de (...) către terțul poprit - intimata SC I. P. & C S. I. S. C. N. P. a fost comunicată debitoarei intimate SC M. C. G. S. la data de (...) (f.5 dosar fond) și terțului poprit - intimata SC I. P. & C S. I. S. C. N. la data de (...) (f. 6 dosar fond).

La data de (...), intimatele SC M. C. G. S. și SC B. I. E. S. au încheiat un contract de cesiune de creanță privind creanța pe care prima o avea față de intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N., creanță cedată către intimata SC B. I. E. S., cesiune care a fost comunicată intimatei - debitor cedat SC I. P. & C S. I. S. C.-N. la data de (...). Dovada comunicării cesiunii de creanță intimatei - debitor cedat SC I. P. & C S. I. S. C.-N. este reprezentată de ștampila aplicată pe notificarea de la f. 8 din dosarul de fond, completată cu nr. de înregistrare 2690, data de (...), menționarea calității primitorului și semnătura primitorului.

Verificând temeinicia aspectelor invocate de intimate cu titlu de excepție, tribunalul a reținut următoarele:

În ceea ce privește pretinsa lipsă a unui interes al apelantei legitim și actual în susținerea cererii de înființare a popririi în dosarul execuțional nr. 265/2009 al BEJ M. D. și a cererii de validare a popririi, ce a format obiectul dosarului nr. (...) al J. T., instanța a avut în vedere faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 371^{1 alin. 3 C.proc.civ., executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, precum și a cheltuielilor de executare. L. permite, așadar, inițierea și continuarea uneia sau a mai multor forme de executare silită, împotriva unuia sau a mai multor debitori sau terți popriți, simultan, până la realizarea tuturor drepturilor conferite creditoarei de titlul executoriu. În condițiile în care intimatele, care au invocat această excepție, nu au dovedit faptul că apelanta și-a realizat în întregime dreptul său de creanță cuprins în titlul executoriu, excepția lipsei de interes apare ca fiind neîntemeiată.}

Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată atât de intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N., cât și de intimata SC B. I. E. S., tribunalul a avut în vedere, în primul rând, faptul că, formal, față de ambele intimate s-au înființat popriri în dosarul execuțional nr. 265/2009 al BEJ M. D., astfel cum a reținut prima instanță.

În al doilea rând, pe fond, cesiunea de creanță intervenită între cedenta intimată SC M. C. G. S. și cesionara intimată SC B. I. E. S. este inopozabilă apelantei, astfel încât intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N. are, față de apelantă, calitatea de terț poprit, iar participarea intimatei SC B. I. E. S. se justifică în conformitate cu dispozițiile art. 57 alin.

1 C.proc.civ., intimata SC B. I. E. S. putând pretinde aceleași drepturi ca și apelanta, fiind necesară prezența sa în actualul cadru procesual pentru a i se permite să își apere dreptul în contradictoriu cu apelanta, decizia pronunțată fiindu-i opozabilă.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de înființare a popririi și de validare a popririi formulate de apelantă, cu motivarea că dispozițiile art. 452 și urm. C.proc.civ, care reprezintă norma generală în materia executării silite prin poprire, nu se aplică în cazul executării cecului, unde L. nr. 5. a prevăzut o procedură specială, tribunalul a reținut faptul că L. nr. 5. nu reglementează o procedura specială de executare silită a cecului, cu excepția somației de executare a cecului prevăzută de art. 53 din L. nr. 5.. L. nr. 5. nu cuprinde însă vreo interdicție de executare silită sub forma popririi, astfel încât așa-zisa excepție a inadmisibilității cererii de înființare a popririi și de validare a popririi apare ca fiind neîntemeiată.

În fine, tribunalul a reținut că este neîntemeiată și excepția nulității absolute a cererii de validare a popririi ce formează obiectul dosarului nr. (...) al J. T. ca urmare a pretinsei încălcări a dispozițiilor imperative ale art. 460 alin. l C.proc.civ. A., termenul de

3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze suma urmăribilă este termenul înăuntrul căruia creditorul urmăritor poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi, sub sancțiunea decăderii. Interpretarea intimatelor, potrivit căreia acest termen ar avea natură dilatorie, este nelegală, natura termenului fiind peremptorie.

Pe fond, tribunalul a reținut că esența prezentului litigiu este generată de interpretarea diferită dată de apelantă și intervenienta în interesul apelantei, pe de o parte și, respectiv, intimata, pe de altă parte, dispozițiilor art. 1393 C. și dispozițiilor Legii nr. 9. referitoare la publicitatea cesiunii de creanță.

A., în conformitate cu dispozițiile art. 1393 C., cesionarul nu poate opune dreptul său la o a treia persoană decât după ce a notificat debitorului cesiunea. Același efect va avea acceptarea cesiunii făcută de debitor într-un act autentic.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. a din titlul VI al Legii nr. 9., sunt supuse prevederilor prezentului titlu [titlul VI al Legii nr. 9.], în ceea ce privește ordinea de prioritate, publicitatea și executarea, următoarele acte juridice: a) toate cesiunile drepturilor de creanță, chiar dacă cesiunea nu are drept scop garantarea îndeplinirii unei obligații; În conformitate cu dispozițiile art. 28 și art. 29 alin. 1 din titlul VI al Legii nr. 9., față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asuprabunurilor care cad sub incidența prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabilește de la momentul în care garanția reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una din metodele prevăzute la acest articol. G.le reale și sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidența prezentului titlu, îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție reală la A. E. de G. R. M.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 85 din T. VI al Legii nr. 9., când bunul afectat garanției, constând într-o creanță bănească, este cesionat, cesionarul trebuie să notifice cesiunea, în scris, debitorului cedat. Notificarea se poate face fie prin act sub semnătură privată, fie prin intermediul instanței sau printr-un act autentificat de notarul public. Notificarea trebuie să facă mențiune despre creanța cedată, suma de plată, numele său, modul și locul plății. Din momentul în care debitorul primește notificarea, acesta se poate elibera de obligație numai prin efectuarea plății către cesionar în modul indicat în notificare. Cu toate acestea, dacă debitorul cere ca cesionarul să prezinte dovada cesiunii, iar acesta nu o face în termen de 15 zile de la data cererii, debitorul poate să continue efectuarea plăților către cedent. Dovada cesiunii se poate face prin copia certificată de pe contractul de cesiune sau de pe contractul de garanție ori prin copia de pe înregistrarea cesiunii la arhivă. În fine, potrivit dispozițiilor tranzitorii și finale ale T.ui VI al Legii nr. 9. - art. 99, între cesiunea notificată debitorului sau acceptată de către acesta și cesiunea înscrisă la arhivă, potrivit prezentului titlu, va avea prioritate cesiunea înscrisă. În cazul unor cesiuni succesive va avea rang de prioritate față de terți cesionarul care și-a înscris primul cesiunea la arhivă.

A. cum rezultă din notificarea de la f. 8 din dosarul primei instanțe, cesiunea de creanță intervenită între cedenta intimată SC M. C. G. S. și cesionara intimată SC B. I. E. S. nu a fost cuprinsă într-un înscris cu dată certă în sensul art. 1182 C., iar din pozițiile concordante ale părților rezultă că cesiunea de creanță nu a fost înscrisă în A. E. de G. R. M. (în continuare A.).

Din succesiunea în timp a dispozițiilor celor două acte normative analizate, C. civil din 1864 și L. nr. 9., rezultă fără dubiu faptul că L. nr. 9. este actul mai recent, iar din perspectiva raportului lege generală - lege specială, L. nr. 9. reprezintă legea specială. În consecință, în materia publicității cesiunilor de creanță, L. nr. 9. se aplică cu prioritate față de C. civil, iar eventualele neconcordanțe între cele două acte normative se soluționează prin aplicarea cu prioritate a dispozițiilor Legii nr. 9..

În consecință, dată fiind aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 9. în materia tuturor cesiunilor de creanță, indiferent dacă acestea garantează îndeplinirea unei obligații sau nu (cazul din speță), tribunalul a reținut că publicitatea față de terți a cesiunilor de creanță se realizează, ca regulă, prin înscrierea lor în A., conform art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9.. Cuprinderea în lege a unor dispoziții tranzitorii reflectă fără echivoc voința legiuitorului de a stabili o soluție în perioada tranzitorie în care își produc efectele juridice actele de cesiune încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9., însă și voința legiuitorului de a supune toate cesiunile de creanță încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 9. regimului juridic unic al legii noi. Faptul că L. nr. 9. a menținut posibilitatea efectuării formalității notificării debitorului cedat prin intermediul unui act sub semnătură privată, conform art. 85 din L. nr. 9., în cazul cesiunilor de creanțe care sunt afectate garantării executării unei obligații (situație care nu este incidentă în prezenta speță), nu modifică însă regimul juridic al publicității cesiunilor de creanță față de ceilalți terți, care este cel instituit prin dispozițiile art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9..

L. nr. 9. nu a abrogat dispozițiile art. 1393 C. referitoare la publicitatea față de terți a cesiunii de creanță, însă cele două acte normative conțin prevederi care, în realitate, nu se află în conflict ci se completează. A. 1393 C. prevede însă doar că cesionarul unei creanțe se poate prevala față de terți de dreptul său doar după notificarea cesiunii către debitor sau după acceptarea de către debitor a cesiunii printr-un act autentic, fără a stabili vreo formalitate de îndeplinit în sarcina cesionarului față de terți.

A., până la intrarea în vigoare a Legii nr. 9., cesiunea de creanță era opozabilă, în principiu, terților, prin simpla exhibare de către cesionar a dovezii notificării cesiunii decreanță către debitorul cedat (în măsura opozabilității acestui act față de terți). De la intrarea în vigoare a Legii nr. 9., însă, regimul juridic al cesiunilor de creanță s-a modificat, cesionarul având obligația suplimentară a înscrierii cesiunii de creanță în A. pentru a putea opune dreptul său terților. Nici C. civil și nici L. nr. 9. nu stabilesc care sunt persoanele care au calitatea de terți față de cesiune, însă ambele acte normative reglementează distinct regimul juridic al opozabilității cesiunii față de debitorul cedat. În condițiile în care creditorii cedentului nu beneficiază de o reglementare specială, ei se încadrează în categoria generală a terților, față de care, la ora actuală, cesiunea este opozabilă în condițiile prevăzute de art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9..

Aplicând interpretarea mai sus expusă situației din prezenta speță, tribunalul a reținut că cesiunea de creanță realizată între cedenta intimată SC M. G. C. S. și cesionara intimată SC B. I. E. S. este inopozabilă intervenientei în interesul apelantei S. A & A I. E. S. și apelantei SC U. H. SA, deoarece niciuna dintre intimate nu a efectuat formalitatea de înscriere a cesiunii în A., contrar dispozițiilor art. 28 și art. 29 alin. 1 din

T. VI al Legii nr. 9.. În consecință, înființarea la data de (...) a popririi față de intimata terț poprit S. I. P. & C S. I. S. C.-N. reprezintă un act de executare valabil efectuat.

A. cum a susținut și apelanta SC U. H. S., dispozițiile art. 85 din L. nr. 9. nu sunt aplicabile în speță, deoarece creanța cedată prin contractul din (...) nu a fost afectată garantării executării vreunei obligații.

Problema opozabilității cesiunii de creanță notificate debitorului printr-un înscris sub semnătură privată față de creditorii cedentului primește aceeași rezolvare și din perspectiva dispozițiilor C.ui civil. A. sub semnătură privată - notificarea comunicată de cesionar debitorului cedat - reprezintă un act unilateral, care coroborat cu dovada aducerii sale la cunoștința debitorului, permite cesionarului să opună dreptul său de creanță dobândit prin cesiune terților. Insa data notificării efectuate sub forma înscrisului sub semnătură privată rămâne inopozabilă terților până la momentul în care notificarea dobândește dată certă, într-una din formele prevăzute de lege.

Raportat la considerentele expuse, tribunalul nu a putut primi apărările intimatelor referitoare la transmiterea creanței de la debitoarea intimată S. M. C. G. S. la intimata S. B. I. E. S. pe calea cesiunii de creanță și la pierderea de către intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N. a calității sale de terț poprit, cesiunea de creanță nefiind opozabilă apelantei și intervenientei în interesul apelantei. Nu a putut fi primită nici susținerea intimatei SC I. P.

& C S. I. potrivit căreia nu avea posibilitatea de refuza efectuarea de plăți în favoarea cesionarei SC B. I. E. S. T. nu a putut primi nici cererea subsidiară a apelantei, referitoare la concursul dintre popriri. Chiar dacă solicitarea cu caracter principal referitoare la validarea popririi ar fi respinsă, în speță nu este incident un concurs de popriri, cesiunea de creanță având o altă natură juridică, non execuțională.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele I. P. & C S. I. S. C. și S. M.

C. G. S. prin administrator judiciar P. L. G. S.

R. S. I. P. & C S. I. S. C. a solicitat, în temeiul art. 304 pct. 9 Cpc, admiterea recursului și modificarea în totalitate a deciziei comerciale nr. 2.10 a T.ui C. C., în sensul respingerii cererii de validare a popririi formulată de S. U. H. S.

R. susține că instanța de apel a interpretat și a aplicat in mod greșit dispozițiile Legii nr. 9. raportat la cazul de fată. Dispozițiile Legii nr. 9. nu sunt incidente, instanța de apel făcând o greșită aplicare a acestor texte legale ale art. 28 și 29 al. 1 din T.ui VI din L. nr. 9. la speța de față.

A., dispozițiile Legii nr. 9. se referă strict la regimul juridic al garanțiile reale mobiliare, inclusiv la cesiunile de creanță constituite cu titlu de garanție, ceea ce nu este cazul de față. A. 1 din L. nr. 9. prevede că prezentul titlu reglementează regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare destinate sa asigure îndeplinirea unei obligații civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice.

A., chiar dacă art. 2 din L. nr. 9. statuează că sunt supuse prevederilor acesteia în ce privește ordinea de prioritate, publicitatea și executarea cesiunilor de creanță, în mod evident rezultă faptul că aceste cesiuni de creanță trebuia să privească creanțeafectate unei garanții, adică constituite cu titlu de garanție și nicidecum orice alte obligații negarantate. cum este cazul de fată care au alt izvor.

Instanța de apel a interpretat și a aplicat în mod greșit dispozițiile art.1393 cod civil raportat la cazul de fată.

În considerentele deciziei atacate, se arată că nici din perspectiva dispozițiilor art.1393 Cod civil în speța de față nu sunt întrunite cerințele de publicitate ale cesiunii de creanță intervenită între SC M. C. G. S. și SC B. I. E. S. la data de (...), deoarece notificarea cesiunii către subscrisa trebuia să poarte o dată certă. În speța de față dispozițiile art.1182 Cod civil nu sunt aplicabile raportat la cerințele de publicitate expres prevăzute de art. 1393 Cod civil.

În primul rând, textul art. 1182 Cod civil constituie regula generală în materie în privința opozabilității actului față de terțele persoane nesemnatare ale contractului, cum este și cazul subscrisei în speță. Însă art. 1393 Cod civil prevede în mod expres condițiile de publicitate în cazul cesiunilor de creanță. Prin urmare, este mai mult decât evident faptul că în materia cesiunilor de creanță condițiile de publicitate trebuie îndeplinite strict la cele stipulate în mod imperativ de art. 1393, și anume de a notifica debitorului cedat.

Textul art. 1393 Cod civil nu prevede ca această notificare să aibă o dată certă sau să fie efectuată prin intermediul unui executor judecătoresc. Din acest text rezultă foarte clar faptul că cesiunea se face publică prin notificare sau acceptare debitorului în formă autentică. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca notificarea cesiunii să îmbrace o altă formă, și anume act autentic sau să fie făcută prin intermediul unui executor judecătoresc (așa cum în mod nefondat susține reclamanta), legiuitorul ar fi prevăzut in mod expres acest lucru prin text de lege imperativ (art. 1393 Cod civil sau alt act normativ), însă nu a făcut-o.

Atunci când legiuitorul a dorit ca un act să aibă dată certă acest lucru este stipulat in mod expres de lege. R. pentru care legiuitorul a prevăzut aceste condiții de publicitate și anume ori notificare către debitorul cedat ori acceptare prin act autentic de către debitorul cedat a fost tocmai de a asigura opozabilitatea cesiunii către debitorul cedat, acesta având posibilitatea de a invoca neregularități a publicității cesiunii.

Potrivit art. 7 lit. b din L. nr.188/2000, executorii judecătorești au date prin lege ca și atribuții și notificarea actelor judiciare si extrajudiciare. A. lit. b se aplică în mod imperativ, doar situațiilor în care legea prevede aceste lucru, nu și în cazul în care forma sau dovada notificărilor se poate face prin alte înscrisuri care, de exemplu nu trebuie să aibă dată certă. Atâta vreme cât legea (art.1393 Cod civil) nu prevede expres că notificarea trebuie să îmbrace o anumită formă sau să aibă o dată certă, respectiv să fie făcută prin intermediul executorului judecătoresc, notificările efectuate cu dovada de comunicare (primire de număr de înregistrare sub semnătură) a actelor, sunt perfect valabile.

De altfel, inclusiv Curtea de A. I. a statuat într-o speță faptul că pentru a-și produce efectele, cesiunea trebuie notificată, și nicidecum notificată prin intermediul executorilor judecătorești sau alte formalități. A., Curtea de A. I. a statuat în mod explicit, referitor la modalitatea de notificare a cesiunii, faptul că "Potrivit legii române, referitoare la transmiterea creanțelor (art.1391-1404 Cod civil), coroborate cu prevederile aplicabile in materie comercială, validitatea transmiterii creanței nu este condiționată de forma ei autentică, așa cum a susținut pârâta, fiind suficientă forma in care cesiunea a fost încheiată și depusă la dosar. F. autentică este prevăzută de art.1393 alin.2 Cod civil numai pentru acceptarea cesiunii de către debitor, in cazul in care intervine o atare acceptare. Textul art.1393 Cod civil nu prevede expres notificarea cesiunii prin executorii judecătorești, atare cerință fiind dedusă prin interpretare și fără a ține seama de particularitățile și evoluția cesiunii In materie comercială".(Curtea de A. I., sentința nr.17 din 30 martie 1995).

Prin urmare intimatei SC U. H. SA îi este opozabilă cesiunea atâta vreme cât aceasta a fost notificată debitorului cedat adică subscrisei, aceasta cu atât mai mult cucât legea nu prevede că o astfel de notificare ar trebui să se facă către creditorii cedentului.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra opozabilității cesiunii de creanță intervenite intre S. M. C. G. S. și S. B. I. E. S. față de recurentă, nesocotind dispozițiile art. 450 și ale art. 460 Cod proc.civ.

Instanța de apel prin decizia atacată nu s-a pronunțat deloc asupra apărărilor invocate de recurentă, și anume, faptul că față de aceasta, în calitate de terț al contractului de cesiune din data de (...), cerințele de publicitate au fost efectuate. Or, din moment ce recurentei i-a fost opozabilă această cesiune, este mai mult decât evident faptul că era obligată să facă plăți către cesionarul SC B. I. E. S. din momentul in care a fost comunicată cesiunea.

In speță recurenta nu avea posibilitatea să depuna suma datorată la dispoziție instanței, iar judecata să continue cu celelalte părți din proces, adică cu debitorul SC M. C. G. S. sau cu SC B. I. E. S. pentru că astfel acest litigiu având ca obiect validarea popririi ar fi fost inadmisibil atâta timp cât art. 452 și urm. reglementează strict și explicit cadrul procesual în care trebuie judecată o astfel de cerere de validare a popririi: și anume creditorul, debitorul și terțul poprit. Or, judecarea cererii de validare a popririi în lipsa unei persoane având calitatea de terț poprit nu putea continua, existând astfel un impediment la judecarea in continuare a cererii introductive de instanță.

Incepând cu data de (...), data primirii acestor notificări, recurenta a devenit debitor al cesionarului, in speță SC B. I. E. S. pentru creanța in valoare de 910.902,24 lei, fiind eliberat astfel de orice obligație de plată față de cedentul SC M. C. G. S. A. că începând cu data de (...), nu mai avea calitatea de debitor față de SC M. C. G. S., și pe cale de consecință, nu avea nici calitatea de terț poprit față de intimata SC U. H. SA. A. deoarece, potrivit dispozițiilor art. 452 alin.1 Cod proc. civ." Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente."

Pe de altă parte, recurenta nu datorează către SC M. C. G. S. alte sume de bani in baza unor raporturi juridice preexistente, așa cum rezultă și din răspunsul la interogatoriu, de unde reiese cu forța evidenței faptul că condițiile prevăzute de prevederile art.452 alin.1 Cod proc.civ. nu sunt incidente in speță.

Mai mult decât atât, o hotărâre prin care recurenta să fie obligată in aceste condiții să achite încă o dată aceea§i sumă către intimata SC U. H. SA. după ce anterior a achitat aceeași sumă către SC B. I. E. S., ar fi total lipsită de temei legal, fiind pusă in situația de a achita de două ori aceeași sumă, ceea ce este nepermis in temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză. Și aceasta in condițiile in care cesiunea de creanță intervenită intre SC M. C. G. S. și SC B. I. E. S. este opozabilă recurentei in condițiile art.1393 Cod civil.

Instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 460 al. 2 Cod proc.civ., in sensul că a validat poprirea pentru o sumă ce depășește creanța subscrisei față de debitoarea S. M. C. G. S. R. are o datorie față de SC M. C. G. S. in valoare de 910.902, 24 lei, fiind vorba de creanța existentă la data de (...). Or, prin decizia atacată a fost validată poprirea pentru suma de 1.090.172,8 lei, ceea ce contravine prevederilor art.460 al.2

Cod proc.civ., care statuează faptul că poprirea se validează in limita creanței datorate debitorului, și nicidecum peste această limită.

Prin recursul declarat (f. 12-14), pârâta S. "M. C. G. S., reprezentata prin P. L. G. S., în calitate de administrator judiciar, a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate, cu consecința menținerii în întregime a sentinței civile nr. 2421/(...) a J. T.

În susținerea poziției procesuale, relevă faptul că prin încheierea nr. 3. (...) a T.ui

Bihor, a avut loc deschiderea procedurii de insolvența împotriva subscrisei. Potrivit art.

36 din L. nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, republicată, "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția căilor de atac declanșate de debitor", deci s-ar impune ca, fata de caracterul judiciar al cererii de validare a popririi, instanța de recurs sa ia act de existenta in cauza a unui motiv de suspendare de drept.

Tot astfel, fata de existenta la data soluționării apelului a unei cereri identice de validare a popririi in raport de un alt terț poprit, instanței de apel i-ar fi revenit obligația legala ca, in virtutea rolului sau activ, sa pună in discuția părților oportunitatea conexării celor doua cauze, reținând ca sunt întrunite condițiile legale referitoare la tripla identitate de părți, obiect si cauza.

Mai mult, respingând excepția de inadmisibilitate a cererii de înființare si validare a popririi, instanța de apel s-a grăbit sa retina ca L. nr. 5. asupra cecului nu reglementează o procedura speciala pentru executarea cecului, cu excepția somației de executare, deși avea obligația sa constate ca, in raport de prevederile art.244, pct. l, din C.pr.civ., exista un motiv de suspendare a judecării cauzei, rezultând din existenta pe rolul instanței a unei cauze al cărei obiect este reprezentat de opoziția la executarea filei cec respective.

Prin întâmpinarea formulată (f. 21-24), reclamanta S. A&A I. E. S. a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor declarate, cu obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.

Cu privire la recursul declarat in cauza de SC M. C. G. S. îl consideră nefondat pentru următoarele motive:

Se invoca lipsa de rol activa instanței de apel in sensul ca nu a pus in discuție necesitatea conexării acestei cauze cu dosarul nr.(...) având drept obiect validare de poprire. Nu se poate vorbi de o lipsa a rolului activ al instanței de judecata, care nu putea realiza conexarea celor doua dosare care se află spre soluționare în fața unor instanțe diferite ca si grad de jurisdicție. A., la data soluționării apelului in prezenta cauza dosarul (...) fusese soluționat irevocabil de către Curtea de A. C.

In ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de înființare si validare a popririi instanța a reținut in mod corect ca L. cecului nu reglementează o procedura speciala de executare silita a acestuia cu exceptai somației de executare prevăzuta de art. 53 din L. nr. 5. astfel încât poprirea ca modalitate de realizare a executării silite întemeiate pe cec se supune regulilor de drept comun stabilite de C. de procedura civila.

In privința cererii de suspendare la care face trimitere, recurenta omite sa observe ca pentru termenul din data de (...) a înregistrat scriptul intitulat "Note scrise" in care renunța in mod expres la susținerea cererii de suspendare a judecății formulata anterior. Pentru a decide astfel recurenta a avut in vedere la momentul renunțării la soluționarea cererii de suspendare si faptul ca asupra cererii de suspendare a executării silite in cadrul opoziției la executare se pronunțase in mod irevocabil Tribunalul Comercial Cluj care a anulat ca netimbrat recursul declarat de SC M. C. G. S.

In virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil si dat fiind faptul ca in cauza nu subzistau motive de suspendare de drept a cauzei instanța a luat act in mod corect de faptul ca recurenta nu mai susține cererea de suspendare. F. de aceste aspecte apreciem critica recurentei ca nefondata.

Cu privire la recursul declarat in cauză de S. I. P. &c S. I. S. C. intimata reține că prin cererea de validare a popririi, potrivit dispozițiilor art. 1393 C civil, "C. nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decât după ce a notificat debitorului cesiunea". Cesiunea de creanța realizata de către debitorul SC M. C. G. S. nu ii este opozabila intimatei decât de la data realizării publicității cesiunii de creanța intr-una din formele prevăzute de lege.

In speța, debitoarea SC M. C. G. S. a înțeles sa realizeze aceasta notificare printr-un înscris sub semnătura privata care nu îndeplinește condițiile prescrise de art.

1393 C civil, si anume condiția ca notificarea sa fie realizata printr-un înscris autentic sau prin intermediul executorului judecătoresc.

A. condiție a realizării publicității printr-un astfel de înscris este esențiala, deși așa cum s-a remarcat in mod întemeiat in doctrina este insuficienta, pentru realizarea scopului pentru care legiuitorul a instituit publicitatea cesiunii de creanța respectiv apărarea drepturilor si intereselor terților. Realizarea publicității cesiunii de creanța prin notificare printr-un înscris sub semnătura privata poate asigura o opozabilitate limitată la debitorul cedat fara insa a produce vreun efect fata de ceilalti terti, respectiv fata de creditorii cedentului. Pentru ca aceasta cesiune sa fie opozabilă, în condițiile art. 1393 C civil, ar fi fost necesar ca cesiunea sa fi fost notificată prin executor judecătoresc.

În concluzie, în cazul cesiunii de creanță realizată în executarea unei garanții reale mobiliare constituite asupra creanței cesionate, formalitățile de publicitate vor avea următoarele efecte: notificarea prin executor judecătoresc face cesiunea opozabila debitorului cedat, cesionarilor care nu au îndeplinit ulterior formalitățile prevăzute de

1393 C civil, sau de art. 85 din L. garanțiilor si care nu si-au înscris cesiunea la arhiva, precum si creditorilor cedentului.

Chiar si in condițiile apariției Legii nr. 9., prevederile art. 1393 Cod civil nu au fost abrogate, formalitățile prevăzute de art. 1393 C civil având rolul de a asigura opozabilitatea cesiunii de creanța fata de o categorie mai larga de terți (adică inclusiv fata de creditorii cedentului) si nu conferirea vreunui grad de prioritate a cesiunilor așa cum se realizează prin înscrierea cesiunii la arhiva.

În speță debitoarea SC M. C. G. S. si SC B. S. si-au întemeiat demersul legat de realizarea publicității pe dispozițiile dreptului comun adică ale art.1393C civil.

P.itatea cesiunii de creanța realizata in temeiul dispozițiilor art. 85 din L. nr. 9. este aplicabilă cesiunilor creanțelor afectate unei garanții, iar când se realizează prin înscris sub semnătura privată face opozabilă cesiunea doar debitorului cedat căruia ii este adresată notificarea.

A. clasificare a cesiunilor de creanța in cesiuni realizate in scopul stingerii unei datorii a cedentului și în cesiuni care au drept scop garantarea unei creanțe este realizată prin L. nr. 9. si este neîndoios preluată de doctrina care interpretând textele Legii nr. 9. si ale C.ui civil operează distincții intre modalitățile distincte de publicitate cărora le sunt supuse cele doua tipuri de cesiuni respectiv intre efectele diferite ale celor doua forme de publicitate.

P.itatea cesiunii întemeiata pe dispozițiile art. 85 din L9. nu este aplicabila in speța întrucât cesiunea de creanța intervenita intre SC M. C. G. S. si se B. S. nu privește o creanța care garantează executarea unei obligații, iar pe de alta parte, notificarea realizata sub forma înscrisului sub semnătura privata nu este in măsura sa realizeze opozabilitatea cesiunii fata de creditorii cedentului ci doar fata de debitorul cedat căruia ii este adresata înștiințarea.

In sensul celor expuse mai sus s-au pronunțat in mod constant si instanțele investite cu soluționarea unor astfel de cereri. A., s-a statuat ca "C. nu poate opune dreptul sau celor de la treilea decât după ce a notificat debitorului cesiunea, si aceasta notificare in lipsa unor formalități speciale se efectuează după normele art. 74 C.pr.civ pentru comunicarea celorlalte acte judecătorești (A. Iași, II 1914, Dreptul 1915, p. 189).

F. de prevederile art. 7 lit. b din L. nr. 188/2000 in care se enumera printre atribuțiile legale ale executorilor notificarea actelor judiciare si extrajudiciare precum si fata de dispozițiile art. 1393 alin. 2 C. in care se reglementează ca modalitate alternativa de realizare a publicității cesiunii de creanța acceptarea cesiunii de către debitor prin act autentic apreciază că singura interpretare corecta care se poate da acestui text de lege este cel susținut de subscrisa adică cel potrivit căruia notificarea in sensul art. 1393 C., trebuie realizata prin intermediul executorului judecătoresc si nu prin înscris sub semnătura privata.

Intimata reclamantă S. U. H. S. a depus la dosarul cauzei întâmpinare în data de

(...) (f. 25-29), prin care a solicitat respingerea recursurilor formulate și menținerea catemeinică și legală a deciziei recurate, invocând, totodată, față de recurenta SC M. C. G. S. excepția lipsei calității procesuale active si excepția lipsei interesului.

Cu privire la primul motiv de recurs invocat, recurenta - parata încearcă sa inducă in eroare instanța de recurs motivând recursul prin critici bazate pe tratarea si scoaterea din context a motivării instanței de apel.

A., instanța de apel retine in mod corect faptul ca dispozițiile art. 85 din L. nr. 9. nu sunt aplicabile in speța deoarece creanța [ ... ] nu a fost afectata garantării executării vreunei obligații (pg. 14- paragraful 3 din decizia com. nr. 2.10). După cum recunoaște si recurenta in întâmpinare, dispozițiile Legii nr. 9. privesc numai regimul juridic al garanțiilor reale imobiliare, ceea ce nu este cazul prezentei cauze deduse judecății.

Deși constată neaplicarea dispozițiilor art. 85 din L. nr. 9., totuși, instanța de apel analizează aceste dispoziții față de speța dedusa judecății în special in privința inopozabilității cesiunii ca urmare a neîndeplinirii dispozițiilor Legii nr. 9.. Instanța de apel reține în mod corect că cesiunea de creanța intervenită între cedenta intimata și M. C. G. S. si cesionara intimata SC B. I. E. S. nu a fost cuprinsă într-un înscris cu data certă în sensul art. 1182 C.civ, iar din pozițiile concordante ale părților rezultă că cesiunea nu a fost înscrisă în A. E. de G. M. (A.) (pg. 13 - paragraful 3 din decizia com. Nr. 2./210).

În speță, debitoarea SC M. C. G. S. si SC B. I. E. S. si-au întemeiat demersul legat de realizarea publicității pe dispozițiile dreptului comun adică art. 1393 C. civil.

Problema opozabilității cesiunii de creanța notificate debitorului printr-un înscris sub semnătura privata fata de creditorii cedentului primește aceeași rezolvare si din perspectiva C.ui civil, după cum in mod corect a constatat si instanța de apel.

A. sub semnătura privata - notificarea comunicata de cesionar debitorului cedat - reprezintă un act unilateral, care coroborat cu dovada aducerii sale la cunoștința debitorului, permite cesionarului sa opună dreptul sau de creanța dobândit prin cesiune terților. Dar, astfel cum prevede art. 1182 C. C., data scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie public, din ziua în care s-a înscris într-un registru public, din ziua morții aceluia sau unuia din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute de ofițeri publici, precum procese-verbale pentru punerea peceții sau pentru facerea de inventare. In consecința, după cum retine in mod corect instanța de apel, data notificării efectuate sub forma înscrisului sub semnătura privata rămâne inopozabila terților pana la momentul in care notificarea dobândește data certa, intr-una din formele prevăzute de lege.

Din aceasta perspectiva se impune respingerea acestui capăt de cerere al recursului ca nefondat, sancțiunea pe care eventual recurenta ar fi putut-o solicita era aceea de modificare in parte a deciziei atacate si nicidecum modificarea în tot a acesteia, dar indiferent de admiterea sau nu a acestui capăt de cerere soluția pe fond nu putea si nu poate fi contestata si atacata, motivat de faptul că problema opozabilității cesiunii de creanța, notificate debitorului printr-un înscris sub semnătura privata fata de creditorii cedentului, primește aceeași rezolvare si din perspectiva C.ui civil

Cu privire la al doilea motiv de recurs: instanța de apel a interpretat si aplicat in mod greșit dispozițiile art. 1393 cod civil raportat la cazul de fata, solicită instanței respingerea acestuia ca nefondat pentru următoarele motive:

După cum s-a arătat, prin cererea de validare a popririi, potrivit dispozițiilor art. 1393 C civil, cesionarul nu poate opune dreptul sau la o a treia persoana decât după ce a notificat debitorului cesiunea. Cesiunea de creanța realizata de către debitorul SC M. C. G. S. nu este opozabila reclamantei-intimate decât de la data realizării publicității cesiunii de creanța in una din formele prevăzute de lege.

In speța, debitoarea SC M. C. G. S. a înțeles sa realizeze aceasta notificare printr-un înscris sub semnătura privata care nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1393 C. C. si anume condiția ca notificarea sa fie realizata printr-un înscris autentic sau prin intermediul executorului judecătoresc. A. condiție a realizării publicității printr-unastfel de înscris este esențială, deși așa cum s-a remarcat in mod întemeiat in doctrina, este insuficienta, pentru realizarea scopului pentru care legiuitorul a instituit publicitatea cesiunii de creanța, respectiv apărarea drepturilor si intereselor terților.

Realizarea publicității cesiunii de creanța prin notificare printr-un înscris sub semnătura privata poate asigura o opozabilitate limitata la debitorul cedat fara insa a produce vreun efect fata de ceilalți terți, respectiv fata de creditorii cedentului. Pentru ca aceasta cesiune sa fie opozabila, in condițiile art. 1393 C civil, ar fi fost necesar ca cesiunea sa fi fost notificata prin executor judecătoresc.

Chiar si in condițiile apariției Legii nr. 9., prevederile arte 1393 Cod civil nu au fost abrogate, formalitățile prevăzute de art. 1393 C civil având rolul de a asigura opozabilitatea cesiunii de creanța fata de o categorie mai larga de terți (adică inclusiv fata de creditorii cedentului) si nu conferirea vreunui grad de prioritate a cesiunilor așa cum se realizează prin procedura înscrierii cesiunii la arhiva.

Intimata SC U. H. SA, respectiv intervenienta sunt terți fata de acest act de cesiune de creanța pentru ca prin intermediul acesteia se tinde la diminuarea gajului general al creditorilor, iar intimata in calitatea de creditor chirografar al recurentei este interesata ca patrimoniul acesteia sa nu se diminueze, in vederea realizării creanței mele fata de debitoare. In speța nu s-a realizat o notificare a cesiunii in sensul prescris de lege, solicitând a fi avute in vedere dispozițiile art. 7 lit. b din L. nr. 188/2000, adică prin notificarea expediata prin intermediul executorului judecătoresc.

Tocmai pentru a proteja si ocroti printre altele si interesele creditorului cedentului si de a ii pune la adăpost, intr-o anumita măsura, de convenția dintre cedent si cesionar, legea a instituit obligația de realizare a publicității prin notificare expediata prin executor judecătoresc, act care dobândește in felul acesta data certa, potrivit dispozițiilor art. 1182 C. C. Acest text de lege prevede ca, fata de terți, data unui act juridic sub semnătura privata produce efecte de la data înfățișării înscrisului la o dregătorie publica. In cazul particular al cesiunii de creanța, legea stabilește ca dregătoria care trebuie sa-i fie înfățișat înscrisul pentru a dobândi data certa este executorul judecătoresc (prestatorul unui serviciu public).

Pe cale de consecința, nefiind opozabila aceasta cesiune, pana in momentul îndeplinirii cerințelor de publicitate, creditoarea poate urmări aceasta creanța ca făcând parte din patrimoniul recurentei SC M. C. G. S. si constituind gajul general al creditorilor.

In ceea ce privește practica judecătoreasca invocata de către recurenta, in speța sentința 17/30 martie 1995 a C. de A. I., se poate constata ca raporturile juridice deduse judecății in sentința analizata sunt diferite de cele ale spetei de fata, in acea sentința analizându-se efectele cesiunii de creanța produse intre debitorul cedat si cesionar, si nu efectele cesiunii produse fata de creditorii cedentului.

Cu privire la al treilea motiv de recurs: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra opozabilității cesiunii de creanța intervenite intre SC M. C. G. S. si SC B. I. E. față de intimată, solicită instanței de judecata respingerea acestuia ca nefondat pentru următoarele motive: Nu pot fi primite apărările recurentei referitoare la transmiterea creanței de la debitoarea intimata SC M. C. G. S. la intimata SC B. I. E. S. pe calea cesiunii de creanța si la pierderea de către intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N. a calității sale de terț poprit, cesiunea de creanța nefiind opozabila intimatei-apelante si intervenientei.

Nu poate fi primita nici susținerea recurent ei SC I. P. & C S. I. S. C.-N. potrivit căreia nu avea posibilitatea de a refuza efectuarea plății in favoarea cesionarei SC B. I. E. S. Cel puțin după înregistrarea nr. (...) pe rolul J. T., recurenta SC I. P. & C SP A IT ALIA S. C.-N. avea posibilitatea invocării dispozițiilor art. 59 C.proc.civ., ce își au aplicabilitate in prezenta speța.

A., paratul de care se face vorbire in textul de lege indicat este chiar terțul poprit - S. I. P. & C SP A I. S. C.-N., care ar fi trebuit sa recunoască datoria băneasca si ca voiește sa o execute fata de cel care își va stabili judecătorește dreptul, respectiv C. debitorului SC U. H. SA sau cesionarul SC B. I. E. S.

S. recurentei privind imposibilitatea continuării procesului in lipsa terțului poprit nu își au temei juridic, întrucât acesta ar fi fost scos din judecata, iar instanța urma a stabili cui i se cuvine creanța urmărita silit: SC U. H. SA in calitate de C. al debitorului-cedent SC M. C. G. S. sau SC B. I. E. S. in calitate de C. al SC M. C. G. S. S. recurentei privind faptul ca începând cu data de (...) data primirii notificării nu mai deținea calitatea de debitor al SC M. C. G. S. sunt doar parțial întemeiate in privința celor trei părți C., C. si D. cedat, dar nu si in privința creditorilor cedentului fata de care cesiunea nu este opozabila si in privința căreia recurenta invoca in sprijinul sau necunoaștere legii civile si a efectelor cesiunii de creanța.

În privința celui de-al patrulea motiv de recurs solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat si nefondat, validarea popririi operand ca o sancțiune aplicata terțului poprit pentru nerespectarea dispozițiilor legale in materia popririi. A., terțul poprit este obligat sa plătească creditorului SC U. H. SA in limita creanței sale in valoare de 1.099.972,85 lei suma datorata ca o sancțiune aplicata terțului poprit pentru nerespectarea dispozițiilor legale in materia popririi. In secțiunea privind poprirea de fiecare data când se face referire la "creanța" se face in sensul sumei ce face obiectul procedurii executării silite prevăzute in titlul executoriu, prin urmare si din acest punct de vedere decizia pronunțata de către instanța de fond fiind temeinica si legala.

R. pârâtă I. P. & C S. I. S. C. a invocat, printr-un script depus la filele 43-45, excepția lipsei de obiect a recursulu, prin care solicită instanței de recurs să ia act că cererea de validare a popririi a rămas fără obiect, pe cale de consecință, să constate că recursul împotriva deciziei comerciale nr.2.10 pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj in dosar nr.1102l32812010 la data de (...), a rămas fără obiect,

Menționează faptul că în dosarul execuțional nr. 265/2009 pe rolul B. M. D., S. A

& A I. E. S. în calitate de creditoare a S. M. C. G. S. a început executarea silită împotriva acestuia în baza titlului executoriu CEC seria BH 307 nr.00035430 pentru suma de

1.099.972,8 lei, având în vedere faptul că de la debitoarea SC M. C. G. S. nu s-a încasat suma de bani datorată conform acestui titlu executoriu CEC seria BH 307 nr.00035430, BEJ M. D., a înființat popriri la terții popriți I. P. & C S. I. S. C. și SC B. I. INC S.

Anterior pronunțării deciziei comerciale atacate - nr.2.10 creditoarea SC U. H. SA a obținut un titlu executoriu pentru plata creanței sale datorată de debitoarea SC M. C. G. S. împotriva altui terț poprit din dos.ex.nr.265/2009 pe rolul BEJ M. D. și anume împotriva SC B. I. INC S. prin admiterea cererii de validare a popririi rămasă irevocabilă prin decizia nr.3179/2010 a C. de A. C.

Urmare a deciziei nr.3179/201O a C. de A. C. prin care a fost validată poprirea împotriva sa, SC B. I. INC S., a consemnat in contul creditoarei SC U. H. S. suma de

1.099.997,28 lei, așa cum rezultă din ordinul de plată nr.1288/(...) §i nr.1229/(...) efectuat către BEJ M. D. cu titlu de plată in numele SC M. C. G. S. Prin urmare, in cadrul aceluiași dosar execuțional - dos. nr. 265/2009. având ca obiect aceeași creanță - CEC seria BH nr.OO035430 (pentru suma de 1.099.972,8 lei) - și același creditor - SC U. H. S. și același debitor - SC M. C. G. S. a fost consemnată de un alt terț poprit decât subscrisa - suma necesară acoperirii sumei din titlul executoriu ce face obiectul dos.ex.nr.265/2009 pe rolul BEJ M. D., inclusiv cheltuielile de executare.

În acest context având in vedere că prin decizia comercială nr. 2.10 a fost validată poprirea împotriva recurentei (un alt terț poprit din cadrul aceluiași dosar execuțional - 265/2009), decizie care constituie titlu executoriu pentru sumele datorate de SC M. C. G. S. către creditoarea SC U. H. S. până la concurenta sumei de

1.090.172,80 lei și cheltuieli de executare de 9.800 lei (adică 1.099.972,2 lei), rezultă că cererea de validare a popririi împotriva recurentei ce face obiectul prezentului dosar -

11021328/2010- aflat in prezent in recurs, a rămas fără obiect și fără cauză juridică, întrucât creanța creditoarei SC U. H. S. împotriva SC M. C. G. S. s-a realizat prin consemnarea sumei datorate de către un alt terț poprit in același dosar execuțional, și anume S. B. I. INC S.

R. pârâtă S. "M. C. G." S. a formulat „Precizări ale motivelor de recurs"; (f. 75-79).

In condițiile in care obiectul litigiului dintre părți constă in validarea popririi a cărei înființare a avut loc o data cu emiterea adresei de înființare a popririi din data de (...), fiind in definitiv o măsura de executare silita de natura sa o vizeze in continuare pe S. "M. C. G." S., in calitatea sa de debitoare, iar pronunțarea de către instanța de apel a hotărârii sale a avut loc in contradictoriu cu recurenta, in calitatea sa de intimata, apreciază ca S. M. C. G." S. justifică atât calitatea procesuală de recurentă, cât și interesul legitim in susținerea recursului.

Raportat la pronunțarea de către judecătorul-sindic a încheierii nr. 3601F/1(...) a T.ui Bihor, irevocabila, deschiderea procedurii de insolvența împotriva S. "M. C. G." S. ar urma sa atragă suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare împotriva subscrisei, întrucât efectul principal al pronunțării încheierii de deschidere a procedurii de insolvența constă tocmai în suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau a masurilor de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Reținând ca validarea popririi deține in mod neîndoielnic un caracter judiciar, se impune ca instanța de recurs sa constate că, prin raportare la prevederile art. 36 din L. nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, există un motiv de suspendare de drept a cererii intimatei - creditoare S. "U. H." S. de validare a popririi, urmând ca, potrivit art. 39 din L. nr.85/2006, "creditorul titular al unei creanțe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanție reală mobiliară or drept de retenție de orice fel poate solicita judecătorului- sindic ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 cu privire la creanța sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii ... ", de unde rezulta ca, procedând altfel, s-ar crea premisa pentru încălcarea însăși a scopului legii con stand in instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolvența.

De altfel, susținem ca, prin raportare la prevederile art.244, pct. l, din C.pr.civ., sunt îndeplinite cerințele legale pentru ca instanța de recurs sa procedeze la suspendarea judecării cauzei, constatând ca, o data cu pronunțarea deciziei comerciale nr. 10 din data de (...) a T.ui C. C., irevocabila, s-a dispus desființarea sentinței civile nr.1583 din data de (...) a J. T., trimițând cauza spre rejudecare cauza al cărui obiect consta in opoziția subscrisei împotriva executării silite. Dat fiind faptul potrivit căruia opoziția împotriva executării silite a filei cec de natura sa justifice înființarea si, in cele din urma, validarea popririi, deține in definitiv caracterul unei contestații la titlu, susținem ca dezlegarea pricinii al cărui obiect este constituit de validarea popririi atârnă în întregime de existenta in patrimoniul intimatei-creditoare S. "U. H." S. a creanței rezultând executarea filei cec respective, iar punerea in discuție a acesteia face obiectul altei judecăți.

Mai mult, apreciem ca măsura referitoare la suspendarea cauzei este justificată în mod suplimentar de existenta unor probe de natură să confirme că actul reprezentat de "contractul de vânzare-cumpărare nr.195 din data de (...)" este falsificat, prin imitație din fantezie a semnăturii aparținând reprezentantului legal de la momentul respectiv al subscrisei, urmând ca aspectul respectiv sa constituie un motiv distinct de nulitate a titlului executoriu reprezentat de fila cec emisa sub seria BH 307 nr.00035430 din data de (...) pentru suma de 1.090.172,8 lei.

Ținând cont de aspectul potrivit căruia principiul conversiunii actului juridic permite ca manifestarea de voința din cuprinsul unui act real sa valoreze ca alt juridic, independent de soarta actului respectiv, apreciază ca s-ar fi impus ca, fata de data întocmirii contractului de cesiune de creanța dintre subscrisa si S. "B. I. E." S., instanța de apel sa constate ca, raportat la prevederile art.1143-1153 din C. civil, operațiunea respectiva întrunește condițiile de validitate ale unei compensații convenționale de natura sa producă efecte juridice de la data existentei unei convenții a părților asupra stingerii datoriilor reciproce. Ca atare, susține ca, la data comunicării de către executorul judecătoresc a adresei sale de înființare a popririi, terțul poprit a devenit inapt sa procedeze la înființarea popririi asupra vreunei sume de bani, fiind inexistenta obligațiaacestuia de plata in raport de subscrisa, pentru ca, apoi, cererea de validare a popririi sa fie inadmisibila, întrucât este exclus ca, in speța, sa se retina neîndeplinirea de către terțul poprit a obligațiilor proprii decurgând din înființarea popririi.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de recurs retine urmatoarele:

Cu privire la o scurtă reiterare a stării de fapt, sunt de necontestat următoarele aspecte: Intimata S. M. C. G. S. a emis în favoarea apelantei S. A & A I. E. S. cecul seria BH 307 nr. 00035430.

C. de executare silită promovată de intervenienta în favoarea apelantei SC A & A I. E. S., în calitate de creditoare, s-a înregistrat sub nr. 265/2009 de către B. E. J. M. D. A., în temeiul art. 454 C.proc.civ. și a titlului executoriu - cecul seria BH 307 nr.

00035430/(...), emis pentru suma de 1.090.172,80 lei, a emis o poprire la data de (...) către terțul poprit - intimata SC I. P. & C S. I. S. C. N. P. a fost comunicată debitoarei intimate SC M. C. G. S. la data de (...) (f.5 dosar fond) și terțului poprit - intimata SC I. P.

& C S. I. S. C. N. la data de (...) (f. 6 dosar fond).

Terțul poprit a înștiințat creditoarea intimată (SC A&A I. E. S.) în data de (...) despre faptul ca SC M. C. G. S. a realizat in data de (...) o cesiune de creanța cu privire la suma de 910.902, 24 RON datorata de terț, pe seama SC B. I. E. S. A. de cesiune a fost notificat pe seama terțului în data de (...), atât către cedent cat si cesionar, notificarea îmbrăcând forma unui act sub semnătura privată.

In aceste condiții, apreciind ca in speța exista un refuz nejustificat al terțului de a da curs dispoziției de poprire emisa de executor, a fost formulată cererea de validare a popririi. În cursul soluționării apelului, dreptul litigios care a format obiectul cererii înregistrate pe rolul J. T. sub nr. (...) a fost cedat de către apelanta S. A&A I. E. S. in favoarea S. A. S. si, respectiv, de către S. A. S. către S. U. H. S., prin contractele de cesiune de creanța consecutive nr. 25/(...) si nr. 26/(...), aspect fata de care instanța de apel a luat act de transmiterea calității procesuale active de la S. A&A I. E. S. către S. U. H. S.

Soluția pronunțată de către instanța de apel cu privire la excepțiile invocate pe parcursul soluționării dosarului sunt pe deplin legale și temeinice. A., în ceea ce privește pretinsa lipsă a unui interes al apelantei legitim și actual în susținerea cererii de înființare a popririi în dosarul execuțional nr. 265/2009 al BEJ M. D. și a cererii de validare a popririi, ce a format obiectul dosarului nr. (...) al J. T., instanța de apel a reținut în mod pertinent faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 371^{1 alin. 3 C.proc.civ., executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, precum și a cheltuielilor de executare. L. permite, inițierea și continuarea uneia sau a mai multor forme de executare silită, împotriva unuia sau a mai multor debitori sau terți popriți, simultan, până la realizarea tuturor drepturilor conferite creditoarei de titlul executoriu. În condițiile în care nu s-a dovedit faptul că apelanta și-a realizat în întregime dreptul său de creanță cuprins în titlul executoriu, excepția lipsei de interes apare ca fiind neîntemeiată.}

Aceeași argumentație este pe deplin incidentă și cu privire la motivul de recurs constând în lipsa de obiect a căii de atac (f. 43), motiv invocat sub forma unei excepții chiar de către recurenta S. I. P. & C S. I. S. C.-N. În primul rând trebuie remarcat faptul că într-o manieră procedurală lipsită de acuratețe juridică recurenta invocă lipsa de obiect a propriei căi de atac (!), relevând astfel o posibilă lipsă de consistență a propriului demers procedural. Considerentele care motivează această precizare a recursului relevă însă faptul că în realitate nu se invocă lipsa de obiect a recursului (un recurs legal declarat are întotdeauna un obiect care constă în decizia sau sentința recurată) ci lipsa de obiect a cererii de validare a popririi, motivată de faptul că o altă cerere de validare a popririi formulată pentru realizarea aceleiași creanțe față de un alt terț poprit a fost admisă irevocabil de către instanțe. Mai mult, suma de bani pentru care s-a dispus validarea popririi a fost consemnată de către terțul poprit la dispoziția executorului judecătoresc, inclusiv cheltuielile de executare.

În realitate, instanța de recurs reține faptul că, chiar dacă suma a fost consemnată de către terțul poprit, nu există nici o dovadă a distribuirii acestei sume către creditoare, situație în care creanța acesteia rămâne în continuare neachitată. Mai mult, intimata SC U. H. SA a făcut dovada faptului că eliberarea sumei consemnate a fost suspendată de către executorul judecătoresc conform procesului verbal din data de (...) (f. 80 dosar recurs), precum și a unui alt refuz expres al executorului judecătoresc de eliberare a sumei, consemnat într-un proces verbal motivat din data de (...) (f. 49), întocmit de către B. M. D., refuz atacat cu plângere de către intimată într-un dosar aflat pe rolul J. T.

În consecință, rămân valabile aceleași considerente reținute și în cazul excepției lipsei de interes conform cărora în conformitate cu dispozițiile art. 371^{1 alin. 3 C.p.c., executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, precum și a cheltuielilor de executare. L. permite, inițierea și continuarea uneia sau a mai multor forme de executare silită, împotriva unuia sau a mai multor debitori sau terți popriți, simultan, până la realizarea tuturor drepturilor conferite creditoarei de titlul executoriu, atât timp cât executarea silită nu a fost finalizată cu un proces verbal de distribuire a sumelor obținute.}

Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată atât de S. I. P. & C S. I. S. C.-N., cât și de S. B. I. E. S., tribunalul a reținut în mod corect faptul că, formal, față de ambele intimate s-au înființat popriri în dosarul execuțional nr. 265/2009 al B. M. D., fapt care le conferă calitate procesual pasivă în prezentul dosar până la tranșarea pe fond a litigiului și dezlegarea raporturilor juridice existente între părți.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de înființare a popririi și de validare a popririi,, cu motivarea că dispozițiile art. 452 și urm. C.proc.civ, care reprezintă norma generală în materia executării silite prin poprire, nu se aplică în cazul executării cecului, unde L. nr. 5. a prevăzut o procedură specială, tribunalul a reținut în mod absolut procedural faptul că L. nr. 5. nu reglementează o procedura specială de executare silită a cecului, cu excepția somației de executare a cecului prevăzută de art. 53 din L. nr. 5.. Chiar și în cazul titlurilor de valoare așa cum este cec-ul, dreptul comun devine aplicabil în privința formelor de executare, inclusiv a validării de poprire, mai ales în condițiile în care L. nr. 5. nu cuprinde vreo interdicție de executare silită sub forma popririi.

În fine, tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 460 alin. 1 C.p.c. și a înlăturat o interpretare tendențioasă a acestui text legal, reținând că este neîntemeiată și excepția nulității absolute a cererii de validare a popririi ce formează obiectul dosarului nr. (...) al J. T. A., în mod întemeiat s-a reținut conform textului enunțat că termenul de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze suma urmăribilă este termenul înăuntrul căruia creditorul urmăritor poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi, sub sancțiunea decăderii, iar natura termenului este desigur una peremptorie, în nici un caz dilatorie.

La termenul din data de (...) instanța a respins cererea de suspendare formulată în baza dispozițiilor art. 36 din legea 85/2006, precum și cererea de suspendare formulată în baza dispozițiilor art. 244 alin. 1 C.p.c., până la soluționarea irevocabilă a opoziției la executare întegistrată pe rolul J. T., aspect consemnat în încheierea de ședință care constituie practicaua prezentei decizii.

În primul rând trebuie enunțat faptul că deschiderea procedurii de insolvență față de recurenta S. M. C. G. S. a survenit la data de 1(...), prin Î. 360/F/1(...) a T.ui Bihor, ulterior pronunțării deciziei din apel recurate în prezentul dosar. În consecință, deschiderea procedurii de insolvență față de recurentă reprezintă un eveniment care nu putea fi nici prevăzut și nici analizat de către Tribunalul Comercial Cluj în momentul pronunțării deciziei recurate. În consecință, decizia executorie prin care s-a admis cererea de validare a popririi a fost pronunțată anterior deschiderii procedurii de insolvență, la data de (...) iar legalitatea acesteia nu poate fi afectată de un evenimentulterior. Mai mult, în acestă etapă procesuală suspendarea soluționării recursului nu servește în nici un fel intereselor recurentei față de care s-a deschis procedura insolvenței, deoarece suspendarea soluționării recursului nu înlătură efectele deciziei pronunțate în apel prin care cu caracter executoriu s-a admis validarea popririi și s-a dat astfel eficiență unui demers de executare silită.

Mai mult, este esențial de precizat faptul că prin validarea popririi într-o manieră executorie prin decizia instanței de apel s-a nă scu t o o b liga ție p rop rie a te rțu lui po p rit de a achita suma cu privire la care s-a dispus p o p rirea , iar față de te rțu l po p rit n u s -a

d e sch is p roce du ra d e inso lven ță pentru a atrage incidența art. 36 din L. nr. 85/2006 înmaniera invocată de către recurentă.

Cu privire la cererea de suspendare a soluționării recursului dedus judecății în prezentul dosar până la soluționarea opoziției la executare înregistrată pe rolul J. T., întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin. 1 punctul 1 C.p.c. instanța a respins la termenul din data de (...) această solicitare cu motivarea că, pe de o parte suspendarea în această ipoteză este facultativă iar circumstanțele speței nu impun o astfel de măsură deoarece orice titlu executoriu se bucură de o prezumție de valabilitate și trebuie executat cu maximă celeritate în materie comercială iar eventuala anulare poate fi urmată de procedura întoarcerii executării, iar pe altă parte calea procedurală care trebuie urmată cu prioritate în acest cadru procesual este aceea de a solicita suspendarea executării titlului executoriu în cadrul opoziției la executare, măsură care odată adoptată blochează orice formă de executare, inclusiv validarea de poprire.

Cu privire la fondul recursului, intanța reține că soluția pronunțată de către Tribunalul Comercial Cluj este pe deplin legală și temeinică, în conformitate cu starea de fapt și normele legale incidente. Esența litigiului a fost surprinsă corect, constând în interpretarea diferită dată de intimată și intervenienta în interesul intimatei, pe de o parte și, respectiv, recurentă, pe de altă parte, dispozițiilor art. 1393 C. și dispozițiilor Legii nr.

9. referitoare la publicitatea cesiunii de creanță.

Dispozițiile art. 1 și 2 din titlul VI al Legii nr. 9. trasează aplicabilitatea titlului VI din L. nr. 9.. A., primul articol prevede că ,,Prezentul titlu reg leme n tează regimul juridic al garantiilor reale mobiliare, destinate sa asigure îndeplinirea unei obligatii civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice,,. Primul articol impune o aplicabilitate restrictivă a respectivului act normativ, iar prin prisma acestui text legal o cesiune de creanță este supusă condițiilor de publicitate reglementate de T. VI doar dacă cesiunea a fost făcută cu scop de garanție, situație care nu este îndeplinită în cazul concret analizat..

Însă, articolul 2 vine să completeze această restricție, dispunând într-o manieră lipsită de echivoc faptul că, pe lângă ipoteza reglementată de primul articol ,,sunt supuse prevederilor prezentului titlu, in ceea ce priveste ordinea de prioritate, publicitatea si executarea, urmatoarele acte juridice: a) toate cesiunile drepturilor de creanta;

Textul nu distinge între cesiunea făcută în scopul garantării executării unei obligații și cesiunea făcută în alt scop, așa încât conform unui principiu unanim admis în dreptul privat, acolo unde textul nu distinge nici interpretul nu are competența de a disting: ,,ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus,,. În consecință, cesiunea de creanță este supusă condițiilor de publicitate prevăzute de actul normativ analizat independent de scopul cesiunii: garanție sau simplu transfer în alt patrimoniu.

În conformitate cu dispozițiile art. 28 și art. 29 alin. 1 din titlul VI al Legii nr. 9., față de terți, inclusiv față de stat, o garanție reală și celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidența prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabilește de lamomentul în care garanția reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una din metodele prevăzute la acest articol.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 85 din T. VI al Legii nr. 9., când bunul afectat garanției, constând într-o creanță bănească, este cesionat, cesionarul trebuie să notifice cesiunea, în scris, debitorului cedat. Notificarea se poate face fie prin act sub semnătură privată, fie prin intermediul instanței sau printr-un act autentificat de notarul public. Notificarea trebuie să facă mențiune despre creanța cedată, suma de plată, numele său, modul și locul plății. Din momentul în care debitorul primește notificarea, acesta se poate elibera de obligație numai prin efectuarea plății către cesionar în modul indicat în notificare. Cu toate acestea, dacă debitorul cere ca cesionarul să prezinte dovada cesiunii, iar acesta nu o face în termen de 15 zile de la data cererii, debitorul poate să continue efectuarea plăților către cedent……... În fine, potrivit dispozițiilor tranzitorii și finale ale T.ui VI al Legii nr. 9. - art. 99, între cesiunea notificată debitorului sau acceptată de către acesta și cesiunea înscrisă la arhivă, potrivit prezentului titlu, va avea prioritate cesiunea înscrisă. În cazul unor cesiuni succesive va avea rang de prioritate față de terți cesionarul care și-a înscris primul cesiunea la arhivă.

Tribunalul Comercial Cluj a reținut corect prin decizia recurată faptul că din succesiunea în timp a dispozițiilor celor două acte normative analizate, C. civil din 1864 și L. nr. 9., rezultă fără dubiu faptul că L. nr. 9. este actul mai recent, iar din perspectiva raportului lege generală - lege specială, L. nr. 9. reprezintă legea specială. În consecință, în materia publicității cesiunilor de creanță, L. nr. 9. se aplică cu prioritate față de C. civil, iar eventualele neconcordanțe între cele două acte normative se soluționează prin aplicarea cu prioritate a dispozițiilor Legii nr. 9..

Instanța de recurs mai reține faptul că dispoziția nou introdusă din T. VI al Legii 9. este una binevenită, impusă de o realitate conform căreia vechile dispoziții ale C.ui Civil incidente reglementau insuficient și într-o manieră inconsistentă publicitatea față de terți a cesiunii de creanță. A., în conformitate cu dispozițiile art. 1393 C., cesionarul nu poate opune dreptul său la o a treia persoană decât după ce a notificat debitorului cesiunea. Același efect va avea a cce p ta rea ce siu n ii făcu tă de d eb it or într-un act autentic. F.litățile impuse de textul enunțat sunt desigur insuficiente pentru a asigura o reală publicitate față de terți, deoarece o simplă notificare a debitorului sau chiar acceptarea de către acesta a cesiunii prin act autentic nu garantează în mod efectiv posibilitatea ca un terț interesat să afle despre cesiune. Doctrina confruntată cu această problemă a recurs la o interpretare forțată a textului și a impus condiția ca notificarea să fie realizată prin executor judecătoresc, formalitate care adaugă la textul legal. Nici măcar această interpretare care depășește condițiile impuse inițial de către legiuitor nu rezolvă problema opozabilității cesiunii față de terți, deoarece executorii judecătorești nu îndeplinesc și un serviciu de publicitate mobiliară, evidența acestor notificări nefiind accesibilă terților interesați.

În consecință, dată fiind aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 9. în materia tuturor cesiunilor de creanță, indiferent dacă acestea garantează îndeplinirea unei obligații sau nu (cazul din speță), Cureta reține că publicitatea față de terți a cesiunilor de creanță se realizează, ca regulă, prin înscrierea lor în A., conform art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9.. Cuprinderea în lege a unor dispoziții tranzitorii reflectă fără echivoc voința legiuitorului de a stabili o soluție în perioada tranzitorie în care își produc efectele juridice actele de cesiune încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9., însă și voința legiuitorului de a supune toate cesiunile de creanță încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 9. regimului juridic unic al legii noi. Faptul că L. nr. 9. a menținut posibilitatea efectuării formalității notificării debitorului cedat prin intermediul unui act sub semnăturăprivată, conform art. 85 din L. nr. 9., în cazul cesiunilor de creanțe care sunt afectate garantării executării unei obligații (situație care nu este incidentă în prezenta speță), nu modifică însă regimul juridic al publicității cesiunilor de creanță față de ceilalți terți, care este cel instituit prin dispozițiile art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9..

L. nr. 9. nu a abrogat dispozițiile art. 1393 C. referitoare la publicitatea față de terți a cesiunii de creanță, însă cele două acte normative conțin prevederi care, în realitate, nu se află în conflict ci se completează așa cum am arătat anterior, în condițiile unei reglementări insuficiente a vechiului cod civil. A. 1393 C. prevede însă doar că cesionarul unei creanțe se poate prevala față de terți de dreptul său doar după notificarea cesiunii către debitor sau după acceptarea de către debitor a cesiunii printr- un act autentic, fără a stabili vreo formalitate de îndeplinit în sarcina cesionarului față de terți.

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 9. regimul juridic al cesiunilor de creanță s-a modificat, cesionarul având obligația suplimentară a înscrierii cesiunii de creanță în A. pentru a putea opune dreptul său terților. Nici C. civil și nici L. nr. 9. nu stabilesc care sunt persoanele care au calitatea de terți față de cesiune, însă ambele acte normative reglementează distinct regimul juridic al opozabilității cesiunii față de debitorul cedat. În condițiile în care creditorii cedentului nu beneficiază de o reglementare specială, ei se încadrează în categoria generală a terților, față de care, la ora actuală, cesiunea este opozabilă în condițiile prevăzute de art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9..

Aplicând interpretarea mai sus expusă situației din prezenta speță, tribunalul a reținut în mod corect că cesiunea de creanță realizată între cedenta recurentă SC M. G. C. S. și cesionara intimată SC B. I. E. S. este inopozabilă intervenientei în interesul apelantei S. A & A I. E. S. și intimatei SC U. H. SA, deoarece niciuna dintre intimate nu a efectuat formalitatea de înscriere a cesiunii în A.E.G.R.M., contrar dispozițiilor art. 28 și art. 29 alin. 1 din T. VI al Legii nr. 9..

R. SC I. P. & C S. I. S. C.-N. insistă asupra ideii că față de această parte a fost realizată condiția publicității prin notificare acceptată expres. În opinia instanței de recurs aspectul invocat nu este unul determinant, e sen ția l în so luț iona rea recu rsulu i fiind

a sp e ctu l leg at de o poza b i lita te a ce siun ii fa ță d e te rții cred ito ri a i ce d en tu lui, a lții d e cât debitorul cedat.

Pentru toate aceste argumente, înființarea la data de (...) a popririi față de intimata terț poprit S. I. P. & C S. I. S. C.-N. reprezintă un act de executare valabil efectuat, deoarece cesiunea de creanță nu a devenit până la respectivul moment opozabilă creditorilor cedentului S. M. C. G. S.

Nu în ultimul rând trebuie reținut în concordanță cu opinia instanței de apel faptul că dispozițiile art. 85 din L. nr. 9. nu sunt aplicabile în speță, deoarece creanța cedată prin contractul din (...) nu a fost afectată garantării executării vreunei obligații, așa cum prevede ipoteza vizată de textul enunțat.

A., modalitatea de realizare a publicității prevăzuta de art.85 din L. nr. 9. urmează a se aplica unei cesiuni de creanța daca sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

1. obiectul cesiunii îl constituie o creanța

2. cesiunea operează in executarea unei garanții reale mobiliare

3. obiectul cesiunii este afectat unei garanții reale mobiliare.

În speța, din actul de cesiune nu rezulta ca s-a cesionat o creanța afectata unei garanții reale mobiliare pentru a ne situa in sfera de aplicabilitate a acestui text de lege.

Problema opozabilității cesiunii de creanță notificate debitorului printr-un înscris sub semnătură privată față de creditorii cedentului primește aceeași rezolvare și dinperspectiva dispozițiilor C.ui civil. A. sub semnătură privată - notificarea comunicată de cesionar debitorului cedat - reprezintă un act unilateral, care coroborat cu dovada aducerii sale la cunoștința debitorului, permite cesionarului să opună dreptul său de creanță dobândit prin cesiune terților. Insa data notificării efectuate sub forma înscrisului sub semnătură privată rămâne inopozabilă terților până la momentul în care notificarea dobândește dată certă, într-una din formele prevăzute de lege. A. sub semnătura privată

- notificarea comunicată de cesionar debitorului cedat - reprezintă un act unilateral, care coroborat cu dovada aducerii sale la cunoștința debitorului, permite cesionarului să opună dreptul sau de creanța dobândit prin cesiune terților. Dar, astfel cum prevede art. 1182 C. C., data scripturii private nu face credință în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care s-a înfățișat la o dregătorie publică, din ziua în care s-a înscris într-un registru public, din ziua morții aceluia sau unuia din acei care l-au subscris, sau din ziua în care va fi fost trecut fie și în prescurtare în acte făcute de ofițeri publici, precum procese-verbale pentru punerea peceții sau pentru facerea de inventare.

În consecința, după cum retine in mod corect instanța de apel, data notificării efectuate sub forma înscrisului sub semnătura privată rămâne inopozabila terților pana la momentul in care notificarea dobândește data certa, intr-una din formele prevăzute de lege.

Pentru toate aceste considerente, instanța de recurs nu poate primi apărările intimatelor referitoare la transmiterea creanței de la debitoarea intimată S. M. C. G. S. la intimata S. B. I. E. S. pe calea cesiunii de creanță și la pierderea de către intimata SC I. P. & C S. I. S. C.-N. a calității sale de terț poprit, cesiunea de creanță nefiind opozabilă creditorilor cedentului.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c. instanța va respinge recursul declarate de S. I. P. & C S. I. S. C. și de S. M. C. G. S., reprezentată prin administrator judiciar P. L. G. S. împotriva deciziei civile nr. 2. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime.

În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.p.c. instanța va obliga recurentele să plătească intimatei S. A & A I. E. S. suma de 4960 lei, cheltuieli de judecată în recurs constând în onorariu avocațial (f. 129).

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de S. I. P. & C S. I. S. C. și de S. M. C. G. S., reprezentată prin administrator judiciar P. L. G. S. împotriva deciziei civile nr. 2. din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. pe care o menține în întregime.

Obligă recurentele să plătească intimatei S. A & A I. E. S. suma de 4960 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

C. I. D. P. A.-I. A.

În concediu de odihnă, semnează În concediu de odihnă, semnează vicepreședinte A. A. I. vicepreședinte A. A. I.

V. D.

GREFIER

În concediu de odihnă, semneazăgrefier șef M. T.

Red.AAI/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: A.A.

Jud.apel: F.I.Moțu/E.Bendea

← Decizia comercială nr. 2131/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii...		Decizia comercială nr. 572/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... →

Decizia comercială nr. 2953/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 2953/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii